E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
monaahmed2012
 | Femeie
25 ani
Calarasi
cauta Barbat
25 - 48 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #21 |
|
|
Fig. 2.1. Relaţii de credit ; directe şi prin intermediari
Băncile specializate include o sferă largă de instituţii de credit , cu o gamă largă de diferenţieri şi implicit cu statute diferite de la ţară la ţară.
Băncile specializate efectuează , în ansamblul lor , totalitatea operaţiunilor bancare . Fiecare dintre ele sunt supuse unor limitări privind funcţionalitatea lor , fie că îşi asumă în exclusivitate anumite operaţiuni .
Limitările se referă la raza de implantare (teritoriale sau de ramură) sau de statulul lor social particular (acţionând ca bănci cu caracter cooperativ sau mutual) .
Principalii intermediari în SUA
Tipul principalilor intermediari Active (mld dolari) sfârşitul anului
1970 1980 1990
Instituţii (bănci) de depozit
Bănci comerciale 517 1357 3356
Asociaţii de economii şi împrumut 171 614 1098
Bănci mutuale de economii 79 170 264
Uniuni de credit 18 67 215
Instituţii de economii
Companii de asigurări de viaţă 201 464 1409
Companii de asigurare de bunuri 50 174 528
|
|
| |
|
| #22 |
|
|
Fonduri de pensii (private) 112 470 1169
Fonduri de pensii (de stat) 60 198 806
Intermediari de plasament
Companii financiare 64 202 574
Fonduri comune de creanţe 47 62 609
Fonduri comune de creanţe(pe piaţa monetară) - 76 499
Sursa : F. Mishkin : The Economics of Money , Banking and Financial
Markets
Harper Collinns - 1992
Sistemul bancar în Franţa
(structură şi dimensiuni 1989)
Număr de bănci Număr de ghişee Depozite% Creanţe%
I. Bănci- Naţionale (Nationale de Paris, Credit Lyonnaris , Societe Generale) 404 10.143 41 35
II. Bănci cooperative- de credit agricol mutual , populare mutual , cooperative etc.- case de economii şi prevedere 421 15.500 29 24
|
|
| |
|
| #23 |
|
|
III. Societăţi financiare afiliate la casele naţionale de credit sau organisme profesionale de comun leasing , mobiliar , echipament etc. 1062 - 1,7 13,1
IV. Instituţii financiare specializate (de dezvoltare , regională , pentru micile intreprinderi , funciar , de locuinţe , de cooperare etc. 32 - 0,8 13,6
V. Casele de titluri sau băncile de afaceri 144 - - -
TOTAL 2063 - 100 100
Sursa : XXX L’organisation de systeme bancaire francais , Problemes economique , nr. 2206/1991
Sistemul bancar în ţările dezvoltate
Structură şi implementare (1989)
A. Structuri şi ponderi (determinate în total active) %
Tabel 2.3.
Ţara Bănci comer-ciale Alte restituiri de depozit Instituţii de speciali-tate Societăţi finan-ciare Societăţi de asigu-rare Fonduri de pensii Fonduri de plasa-ment
SUA 33 21 5 4 15 16 6
Japonia 37 22 25 - 7 - 9
|
|
| |
|
| #24 |
|
|
Germania 25 47 7 - 16 2 3
Olanda 38 20 8 - 8 24 2
Canada 44 19 9 2 10 15 -
Suedia 34 11 23 4 12 14 1
Australia 31 28 1 11 17 11 1
Italia 64 20 16 - - - -
Spania 61 28 9 - 2 - -
Belgia 64 7 21 - 7 - 1
Austria 74 21 - - 4 - 1
B. Oficii bancare ; număr şi destinaţie
Tabel 2.4.
Ţara Numărul oficiilor bancare Densitate : unităţi la 100.000 loc
Propriu zise incluzând oficiile poştale Propriu zise Se adaugă poştale
SUA 56.866 - 24 -
Japonia 44.078 67.050 37 56
Germania 44.698 62.625 73 102
Franţa 23.385 42.573 46 77
Anglia 20.541 42.204 37 75
|
|
| |
|
| #25 |
|
|
Olanda 6.529 9.220 45 64
Canada 7.331 - 29 -
Suedia 3.557 - 43 -
Australia 10.538 - 68 -
Italia 12.965 - 23 -
Spania 31.117 - 81 -
Belgia 3.741 - 38 -
Austria 5.331 - 71 -
Sursa : G. Broker : Competition on Banking , OELD Paris 1989
ÃŽn acelaşi sens unele îşi afirmă caracterul nelucrativ (unele case de economii şi prevederi) sau caracterul public.
ÃŽntre băncile specializate un loc deosebit îl ocupă instituţiile de credit specializate cărora le-a fost evidenţiată o misiune de interes public ; creditarea pe termen mijlociu şi lung a unor ramuri (frecvent agricultura) , sprijinirea acţiunilor de credit ipotecar imobiliar ; creditarea colectivităţilor locale , etc.
Societăţile financiare , în fapt societăţi de credit , sunt prezenţe importante în activitatea economică în toate ţările dezvoltate : sunt instituţii de credit care pe de-o parte nu sunt autorizate să primească depozite , iar pe de altă parte nu pot efectua decât operaţiunile pentru care au fost abilitate prin lege sau convenţia .
Principalele lor orientări sunt : leasing-ul , factoring-ul , acordarea şi garantarea de credite pe termen mijlociu şi lung pentru intreprinderi ,
|
|
| |
|
| #26 |
|
|
creditarea mărfurilor cu plata în rate , creditarea locuinţelor cu garanţii ipotecare , gestiunea mijloacelor de plată , în special prin cărţi de credit .
ÃŽn considerarea structurii sistemului bancar trebuie avut în vedere că în componentele naţionale se afirmă şi trăsături generale , dar şi particularităţi ale alcătuirii verigilor componente .
Astfel SUA (tabelul 2.1.) , în mod firesc se consideră în componenţa sistemului de instituţii aflate în postura de furnizori importanţi de resurse , cum ar fi companiile de asigurări , instituţiile ce constituie şi administrează fondurile de pensii , fondurile comune de creanţe etc.
Dimpotrivă , în alte ţări , Franţa , de exemplu (tabel 2.2.) , instituţii de credit importante : Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni , Poşta , deţinătoare a conturilor de depuneri poştale , sunt ataşate Tezaurului şi nu sunt cuprinse în sistemul bancar . Cum însă Tezaurul este el însuşi considerat partener în sistemul de credit al economiei , putem aprecia că nu este de fapt decât o interpretare formală ce ţine de subordonarea ierarhică a participanţilor .
Unele din băncile specializate acţionează ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate desfăşurând activităţi de mobilizare a resuselor , cât şi de distribuire a creditelor în sfera lor specifică , în cadrul unui echilibru relativ între operaţiunile pasive şi active proprii .
O mare parte din băncile specializate sunt însă unităţi profilate unilateral , fie primordial pentru mobilizarea de resurse , fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-I sunt puse la dispoziţie .
ÃŽn acest cadru , alte instituţii , de regulă băncile comerciale în special , joacă rolul de intermediar . Astfel băncile comerciale îţi exercită rolul lor de intermediar nu numai între agenţii din afara sistemului bancar , ci au un rol major în reciclarea şi valorificarea capitalului , în mobilizarea de resurse şi distribuirea de credite în însuşi sistemul bancar , deci intermediază între verigile sistemului bancar .
|
|
| |
|
| #27 |
|
|
ÃŽn acest proces se afirmă şi se detaşează ca principale funcţii ale băncilor comerciale cele două laturi ale intermedierii :
- mobilizarea resurselor ;
- distribuirea creditelor .
Legătura directă cu mii şi milioane de agenţi economici , titulari de cont , în legătură cu constituirea şi utilizarea depozitelor , conferă băncilor , în general , băncilor comerciale în special , o altă principală funcţie în economia modernă , aceea de centru de efectuare a plăţilor între titularii de cont şi prin aceasta băncile determină şi cadrează fluxurile circulaţiei monetare scripturale.
ÃŽn îndeplinirea funcţiilor lor băncile comerciale îndeplinesc anumite operaţiuni specifice considerate şi reunite , după sensul lor în active şi pasive .
Bilanţul tuturor băncilor comerciale SUA
la sfârşitul anului 1990
(expresii procentuale)
Tabel 2.5.
ACTIVE PASIVE
Rezerve 2 Depozite la vedere 18
Numerar 3 Depozite stabile
Disponibilităţi la bănci 2 Depozite din economii 17
Titluri de stat şi ale agenţilor guvernamentali 13 Depozite mici (sub 100.000) la termen 19
Titluri administraţie locală şi alte titluri 6 Depozite mari (peste 100.000) la termen 15
|
|
| |
|
| #28 |
|
|
Titluri administraţie locală şi alte titluri 6 Depozite mari (peste 100.000) la termen 15
Credite- pentru comerţ şi industrie- ipotecă- de consum- interbancare- alte credite 19241167 ÃŽmprumuturi 24
Alte active 7 Capital 7
Total 100
|
|
| |
|
| #29 |
|
|
Conceptul de eficienta economica a investitiilor
Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic,a
capacitatii lui de supravietuire,a directiei de dezvoltare finala,presupune definirea si masurarea exacta a eficientei economice.
De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica,aceasta realizand legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia,concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale,armonioase a economiei nationale.
Eficienta economica este o conceptie moderna de evaluare a activitaii si serveste la fundamentarea deciziilor,astfel incat resursele disponibile sa fie consumate in modul cel mai favorabil pentru societate.
Eficienta este sinonima cu eficacitatea;in anii din urma insa termenul de eficienta a capatat o larga utilizare.
Termenii de eficienta si eficacitate nu sunt noi,ei fiind folositi inca din antichitate.Ambele cuvinte provin din latina:eficienta deriva din efficere =a efectua,iar eficacitatea din efficas-efficacis=care are efecte dorite.
In domeniul economic,referiri la eficienta pot fi intalnite la mari ganditori ai secolului trecut,cum sunt Adam Smith sau Karl Marx.Conceptul de eficienta a cunoscut o larga raspandire in secolul nostru.In prezent,el are o aplicabilitate generala la aplicarea deciziilor,in orice tara,indiferent de oranduirea sa sociala.
Eficienta economica se contureaza deci in urma compararii efectelor unei actiuni,cu eforturile necesare producerii ei.
O alta definitie ,formulta de V.V.Novojilov este urmatoarea:eficienta economica,in general,este diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute pentru obtinerea lor.
In DEX eficienta economica este definita drept calitatea de o obtine efecte economice utile,iar in dictionarul de economie politica eficienta este definita ca o expresie a raportului dintre efectele sau rezultatele obtinute si efortul sau cheltuiala facuta pentru obtinerea lui.
O definitie care se abate in mod constient de la principiul similaritatii este cea data de Stefan Matei:eficienta economica a unei activitati este o insusire a acesteia exprimata de relatia de cauzalitate dintre
|
|
| |
|
| #30 |
|
|
efectele totale,echivalate ca natura si timp si resursele totale echivalate ca natura si timp implicate de aceasta activitate,relatie pozitiva in sine,in comparatie cu alte variante ale activitatii si cu marimile normate ce exprima cerintele economiei nationale de economisire a resurselor.
Se formuleaza si o alta definitie,astfel:categoria economica de eficienta exprima relatia de cauzalitate intre efectele rezultate din desfasurarea unei activitati si efortul ocazionat de acesta.
Se apreciaza ca cea mai cuprinzatoare definitie a eficientei este data de economistul Petre Jica.Acesta atribuie notiunii de eficienta patru sensuri,si anume:
1. un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei activitati,actiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care se exprima prin compararea efectelor cu eforturile;
2. un sens larg in cadrul caruia se include efectele directe si cele conexe ,respectiv efortul direct si conex.Avem de a face deci cu eficienta absoluta,care nu presupune comparatia cu alte alternative ale actiunii respective;
3. un sens restrans care presupune ca raportul efect/efort sau efort/efect sa fie acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii sau cu alte variante sau cu un regim normat de eficienta
4. un sens forte restrans care reprezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa a notiunii de eficienta,abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si timp cu efectele obisnuite,de asemenea echivalate ca natura si timp.
Profesorul Ivan Romanu apreciaza ca termenul de eficienta poate fi intalnit cu doua sensuri:
· intr-un prim sens el defineste eficienta ca fiind atributul unei actiuni,al unei persane sau al unui lucru de a produce efecte cat mai favorabile pentru societate;
· al doilea sens este mai restrictiv si compara rezultatele unei actiuni cu resurselepentru realizarea acesteia;
Prin prisma definitiilor de mai sus se poate concluziona ca eficienta economica exprima un ansamblu complex de relatii de cauzalitate intre efectele economice (pozitive si negative)cu care o actiune se soldeaza,obtinute atat de intreprinzatorul actiunii cat si la alte niveluri,efecte aflate intr-o anumita corespondenta cu nevoia sociala si cheltuielile totale presupuse de desfasurarea acestora,efectele si cheltuielile fiind comparabile,relatie ce duce la devansarea cheltuielilor de catre diferenta dintre efectele economice pozitive si cele negative.
|
|
| |
|
