Simpatie.ro - matrimoniale
E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat
Nou pe simpatie:
Profil Pavel Andreea
Femeie
24 ani
Vrancea
cauta Barbat
28 - 49 ani
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 / Economie si societate /

Teorie si practica

Pagini: 1 ... 6 7 8 9  
#81
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
În secolele al XVIII-leâ ?i .al XIX-lea, dup? ce au fost descoperite, marile z?c?minte de c?rbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început s? se dezvolte industria siderurgic? ?i constructoare de ma?ini. În acela?i timp, în marile ora?e-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime ?i de mîn? de lucru ieftin? datorat? afluxului de imigran?i din Europa. Prin construirea canalului care leag? Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creat? o arter? direct? de naviga?ie între New York ?i Marile Lacuri, în lungul acestuia ?i al fluviului conturîndu-se ast?zi o important? regiune industrial?. Toate aceste elemente au favorizat o cre?tere deosebit? a popula?iei, o aglomerare a acesteia în ora?e care alc?tuiesc cea mai mare aglomerare urban? din lume denumit? "megalopolis-ul american" 1. În aceste condi?ii, procentul popula?iei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase ora?e mici graviteaz? c?tre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiâ, Baltimore, Pittsburgh etc.În structura produc?iei industriale predomin? construc?iile de ma?ini (ma?ini unelte, electrotehnic?, utilaje ?i instala?ii industriale, construc?ii navale), bine dezvoltate fiind ?i siderurgia, chimia ?i prelucrarea petrolului, industria textil? ?i a confec?iilor si industria alimentar?.O retea extrem de deas? de c?i ferate si autostr?zi înlesne?te leg?turile între marile ora?e-porturi ?i centrele industriale din vestul regiunii precum ?i cu zonele, care furnizeaz? materiile prime, unele produse industriale ?i agricole. Regiunea economico-geografic? Central-atlantic? este a?adar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan economic, cît ?i în privin?a gradului de urbanizare, dezvolt?rii serviciilor etc.Principalul centru c?tre care graviteaz? întreaga activitate economic? a regiunii este New York, cel mai mare ora? ?i cel mai important centru al vie?ii economice ?i culturale din S.U.A. Ora?ul propriu-zis este situat la ??rmul Oceanului Atlantic, în zona de v?rsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long ?i Staten, iar suburbiile se afl? pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreun? cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreun? cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.Zonele industriale cele mai mari se afl? în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în construc?ii navale, prelucrarea petrolului, produc?ia chimic?, de piel?rie ?i înc?l??minte. Alte zone industriale se contureaz? în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice ?i alimentare, în cartierele Bronx ?i Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de ma?ini ?i chimice.

 
   
#82
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
O mare însemn?tate o are ?i zona, preor??eneasc?, de?in?toare a 50% din valoarea industriei New York-ului. New York este ?i un mare nod de comunica?ii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avînd cheiuri în lungime de peste 1500 km ?i un trafic anual de 149 milioane tone, de?inînd primul loc între porturile ??rii. Traficul de cabotaj este foarte însemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), pe?te, produse lemnoase ?i agricole. Pentru comer?ul interna?ional, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale ?i importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.Ca nod feroviar are o deosebit? importan?? pentru leg?turile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, între care magistrala New York Central, cu patru linii, înregistreaz? cel mai intens trafic de m?rfuri ?i c?l?tori din ?ar?. Dintre numeroasele g?ri, cea mai mare este Pennsylvania Station, situat? într-o cl?dire nou?, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de c?l?tori. Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, a?ezat pe fluviul Delaware, la confluen?a acestuia cu rîul Schwylkill ?i în apropierea v?rs?rii fluviului în estuarul Delaware. Incluzînd suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaz? o mare conurba?ie, a patra în cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn în anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (c?rbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rîul Delaware) au influen?at dezvoltarea timpurie a industriei. Acest ora? în care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declara?ia de independen??, a cunoscut, între anii 1790-1800, ?i func?ia de capital? a S.U.A. Leg?turile pe mare, înlesnite de adîncimea fluviului ?i a estuarului, au permis o intens? activitate portuar?, chiar dac? ora?ul se afl? la 150 km dep?rtare de ocean. Vechimea dezvolt?rii industriale a dus la o înalt? specializare a produc?iei ?i a for?ei de munc?, în prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale ??rii, specializat în industria siderurgic?, construc?ii navale, locomotive ?i vagoane, ma?ini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimic?. textil?, confec?ii, înc?l??minte, poligrafic?, zah?r, ?igarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afl? în partea de sud a ora?ului, în lungul fluviului Delaware ?i în partea de vest, unde se g?se?te, printre altele, ?i o central? electronuclear?.Activitatea de transport este legat?, în primul rînd, de func?ia portuar?. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat în importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. ?i în exportul de produse petroliere, siderurgie, c?rbuni etc. În apropiere se afl? ?i porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) ?i Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar ?i rutier, iar aeroportul s?u interna?ional amplasat în Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.La sud de Philadelphia, pe ??rmul estuarului Chesapeake, se afl? ora?ul Battirnoye, care poart? numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland.

 
   
#83
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Întemeiat în anul 1729, ora?ul are ast?zi o popula?ie de 2,1 milioane de locuitori, împreun? cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale ?i financiare ale S.U.A. Activitatea portuar? intens? a u?urat mult procesul dezvolt?rii sale industriale. Instala?iile portului se întind pe o lungime de 64 km ?i desf??oar? un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorit? unor leg?turi feroviare foarte bune, hinterlandul s?u ajunge pîn? în statul Ohio. Prin port se export? mari cantit??i de cereale, c?rbuni, produse animaliere ?i industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Ora?ul este deservit ?i de cîteva aeroporturi, mai important fiind Friendship.Industria existent? prelucreaz? diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarc?, în special, ramurile industriei grele: siderurgice, construc?ii navale, avioane, metalurgie neferoas?, prelucrarea petrolului, chimic?. Sînt bine dezvoltate ?i industria conservelor, textil? ?i a confec?iilor, a tutunului etc.Activitatea cultural? este bine reprezentat? (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de ?tiin?e-Maryland etc.).Pittsburgh este situat în centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche a?ezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine ora?. Popula?ia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori împreun? cu suburbiile ?i ora?ele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.Pozi?ia deosebit de favorabil?, la confluen?a rîurilor Allegheny ?i Monongahela, care formeaz? rîul Ohio, i-a u?urat stabilirea leg?turilor cu Marile Lacuri ?i t?rmul Oceanului Atlantic. Numeroase c?i ferate ?i ?osele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunica?ii. Activitatea portuar? este intens?, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone m?rfuri anual, în mare parte c?rbuni ?i minereuri de fier.Activitatea economic? de baz? este îns? cea industrial?, ramura principal?, metalurgia feroas?, fiind reprezentat? prin mari uzine, iar ora?ul trecînd drept primul centru siderurgic al t?rii (circa 30 milioane tone o?el anual), unde o pondere deosebit? o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sînt bine dezvoltate ?i alte ramuri industriale: cocso­ chimia, construc?ia de ma?ini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimic?, electrotehnic?, sticl?rie ?i ceramic?. În apropiere, la Shippingport, a fost construit? una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la ??rmul Lacului Erie, in punctul din care porne?te New York State Barge Canal care face leg?tura între Marile Lacuri ?i Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, ora?ul devine în secolul nostru un mare port ?i centru industrial. Apropierea de cascada Niagara ?i deci de amenaj?rile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influen?at dezvoltarea industriei, bine reprezentat? prin cea siderurgic? (în suburbia Lackawanna), industria electrotehnic?, de utilaje industriale, chimic?, alimentar?.Nod de comunica?ii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere ?i aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este ?i un important centru comercial. În ora? se afl? un muzeu de istorie, altul de ?tiin?e, galeria de art? Allbright-Knox, a gr?din? zoologic? ?i alte obiective turistice.

 
   
#84
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
În lungul lui New York State Barge Canal se întîlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, în cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot în cadrul SMSA) ?i UticaRome (343 000 locuitori). O aglomera?ie urban? deosebit? o formeaz? Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, în care se afl? cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se întîlnesc ?i în statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este ?i capitala statului etc.3. Regiunea East North Center (Central-nord-estic?)Situat? în sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron ?i Erie, motiv pentru care mai este denumit? ?i regiunea Marilor Lacuri, ocup? 9% din suprafa?a ??rii, iar în cuprinsul ei tr?ie?te circa 25% din popula?ia S.U.A. În acela?i timp concentreaz? peste 40% din valoarea produc?iei industriale a ??rii ?i aproximativ 25% din cea agricol?. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea înalt, br?zdat de ape, în care glacia?iunea a incrustat adîncile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecîndu-se la un relief de cîmpie.Existen?a Marilor Lacuri ?i a rîurilor Ohio ?i Mississippi, între care se întinde regiunea, ofer? condi?ii naturale deosebit de favorabile dezvolt?rii transporturilor. Formarea curen?ilor de transport al minereului de fier din Minnesota ?i al c?rbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri ?i pe Ohio a stat la baza apari?iei unor puternice centre industriale, mai ales în porturile situate la ??rmul lacurilor. Regiunea de?ine ins? ?i resurse proprii de subsol: c?rbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sînt în prezent intens valorificate.În leg?tur? cu re?eaua foarte intens? a c?ilor de comunica?ie au ap?rut numeroase centre care produc mijloace de transport, îndeosebi automobile, ramur? care ?i-a g?sit cea mai avantajoas? dezvoltare în statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternic? concentrare a industriei alimentare, a îngr???mintelor chimice ?i ma?inilor agricole. Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. În afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se întîlnesc ?i alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.Metropola economic? a regiunii este ora?ul Chicago, situat pe ??rmul sudic al Lacului Michigan ?i traversat de rîurile Chicago ?i Calumet, fiind al doilea ora? al S.U.A. dup? num?rul de locuitori. Împreun? cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois ?i Indiana, formeaz? o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.În cadrul economiei S.U.A. este primul port interior ?i centru feroviar ?i al doilea ora?, dup? volumul produc?iei industriale, importan?a financiar? ?i comercial?.

 
   
#85
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Ora?ul Chicago este situat la cap?tul sudic al marelui sistem de naviga?ie interioar? reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane ?i de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legat? de secolul al XIX-lea (în anul 1804 a fost întemeiat? prima a?ezare, iar din 1837 a devenit ora?), cînd se construiesc c?ile ferate ?i canalul navigabil dintre Lacul Michigan ?i rîul Illinois, care fac ca ora?ul s? devin? un mare nod de circula?ie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la începutul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase ?i a construc?iilor de ma?ini. În concordan?? cu extinderea func?iilor sale, ora?ul s-a m?rit, întinzîndu-se spre nord ?i sud-est, în lungul Lacului Michigan.Datorit? importan?ei ?i influen?ei lui economice, ora?ul Chicago trece ast?zi drept capital? neoficial? a p?r?ii interioare a ??rii.Chicago este ?i un centru de convergen?? a numeroase conducte magistrale de petrol ?i de gaze naturale prin care se transport? însemnate cantit??i de hidrocarburi din centrul ?i sudul ??rii.Activitatea industrial?, puternic impulsionat? de marea întret?iere de c?i de comunica?ii, are un caracter complex. În regiunea industrial? Chicago sînt concentrate peste 15 mii întreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salaria?i.Ramurile industriei grele sînt preponderente: metalurgia feroas? (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone o?el anual ?i Calumet-6,5 milioane tone o?el anual), construc?ii de material feroviar, automobile, electrotehnic?, ma?ini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic ?i de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafin?rii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. În total, capacitatea rafin?riilor din zona ora?ului Chicago este de SS,4 milioane tone. În preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Între alte ramuri se remarc? ?i industria c?rnii (marile abatoare . din sudul ora?ului), a prelucr?rii lemnului, mor?ritului, confec?iilor, înc?l??mintei, tip?riturilor.Cea mai mare parte a industriei este concentrat? în partea de sud ?i sud-est a ora?ului. Chicago este totodat? ?i un mare centru financiar ?i comercial, dup? activul s?u grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici î?i au sediul marile b?nci: "Continental Illinois National Bank and Trust", "First National Bank of Chicago" etc. ?i importante firme industriale: "Pullman", "McCormick",Swift" "Admiral", "Sunbean", "Armour", "Zenith", "International Harvester" ?.a. Activitatea comercial? este reprezentat? prin 75 mari antreprize ?i peste 55 000 de magazine.Detroit, al doilea mare ora? al regiunii, este situat pe rîul Detroit ?i la ??rmul Lacului St. Clair, prin care trec c?ile navigabile dintre lacurile Huron ?i Erie. Pozi?ia sa geografic? favorabil? a înlesnit o rapid? dezvoltare a c?ilor de comunica?ie ?i comer?ului. În secolul nostru, odat? cu construirea, dup? anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban ?i industrial al S.U.A.Popula?ia sa atinge aproape milioane locuitori, iar împreun? cu o serie de ora?esatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaz? o conurba?ie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.Func?ia principal? a ora?ului este cea industrial?, fapt eviden?iat de num?rul ridicat al unit??ilor cu acest profil; de num?rul mare de muncitori ocupa?i în acest sector, neatins de nici unul dintre marile ora?e americane, reprezentînd jum?tate din popula?ia activ?. Marele poten?ial industrial a atras mul?i imigran?i (aproape 3/5 din popula?ie) ?i popula?ie de culoare (circa 1/ 10).Pentru industria ora?ului rolul hot?rîtor 1-a avut construirea uzinelor de automobile.

 
   
#86
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Ast?zi, Detroit este "capitala automobilului american", cel mai mare centru al produc?iei de automobile din întreaga lume. În ora?, dar mai ales în suburbiile sale, func?ioneaz? uzine ale celor trei mari firme din industria construc?iilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor ?i Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care execut? toate procesele de produc?ie, inclusiv producerea accesoriilor, într-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salaria?i. De remarcat specializarea în toate ramurile care au contingen?? cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticl?rie, metalurgie feroas?, textil?, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. Dup? cel de-al doilea r?zboi mondial s-au dezvoltat ?i alte ramuri: construc?ia de tractoare, avioane, motoare electrice, produc?ia de r?zboi. Mai pu?in însemnate sînt industria lemnului ?i industria alimentar?. Dup? volumul global al industriei, ora?ul ocup? locul al patrulea în S.U.A. (dup? New York, Chicago, Los Angeles). În statul Ohio se afl? ora?ul Cleveland, situat pe ?ârmul sudic al Lacului Erie. Fondat în anul 1796 ?i declarat ora? în 1836, Cleveland este un mare centru industrial ?i financiar al S.U.A., cu o popula?ie de 2,05 milioane locuitori (fmpreun? cu suburbiile). În trecut a fost centrul produc?iei petroliere ?i sediul marii companii Standard Oil, creat? de Rockefeller. De?i azi rezervele de petrol locale au fost sec?tuite, industria de prelucrare mai are Înc? o importan?? destul de mare. Dezvoltarea deosebit? a ora?ului s-a datorat construc?iei canalului care îl leag? de rîul Ohio, ora?ul devenind un mare nod de comunica?ii navale, terestre ?i aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri).Func?ia industrial? este reprezentat? prin mari uzine siderurgice, de ma?iniunelte (locul al doilea în S.U.A.), electrotehnice, automobile, ?antiere navale, prelucrarea petrolului ?i petrochimia, textil? , ?i confectii, hîrtie etc. Din punct de vedere economic, Cleveland este debu?eul marelui bazin carbonifer din nordul Mun?ilor Appalachi.Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe rîul Ohio, fondat în 1788 ?i declarat ora? în 1819, fiind specializat în produc?ia de ma?ini-unelte, mecanic? de precizie, siderurgie, electrotehnic?, avioane, alimentar?, chimic?, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) ?i are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri. Al?turi de activitatea economic?, în ora? se desf??oar? o intens? via?? cultural? (are dou? universit??i cu circa 50 000 studen?i, Conservator, Academie de arte, muzee).Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat în partea central? a statului Ohio, este capitala acestuia ?i important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studen?i) ?i comercial, func?ii ce au dus la cre?terea rapid? a popula?iei.

 
   
#87
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se num?r? printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) ?i Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale ?i comerciale.În statul Indiana se distinge ora?ul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier ?i aerian (2,6 milioane pasageri anual) ?i important centru al industriei alimentare, de ma?ini agricole ?i mijloace de transport. Popula?ia ora?ului a crescut foarte mult în ultimul timp_ Ora?ul posed? un circuit de curse de automobilism, pe care se desf??oar? anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru în lumea întreag?.În statul Wisconsin se afl? ora?ul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreun? cu suburbiile), mare centru industrial pe ??rmul Lacului Michigan, situat într-o zon? de puternic? concentrare a industriei siderurgice, a construc?iilor de ma?ini (nave, produse electrotehnice, ma?ini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de înc?l??minte, produse lactate, tricotaje ?i mai ales ca mare centru mondial al produc?iei de bere. Ora?ul a fost fondat de coloni?tii germani dup? anul 1830 ?i are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri ?i gr?dini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul s?u înregistreaz? un trafic anual de 2,1 milioane pasageri. 4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestic?)Sub aceast? denumire sînt cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pîn? la limita Mun?ilor Stînco?i, spre sud pîn? la valea rîului Arkansas, iar în nord pîn? la grani?a cu Canada. Relieful regiunii, care mai este denumit? ?i "Vestul Mijlociu", este format din Podi?ul Preriilor ?i din Podi?ul Missouri, continuate spre sud cu Podi?ul Ozark. Este patria întinselor prerii, cea mai mare zon? de cultur? a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocup? 19% din suprafa?a ??rii ?i are 9% din popula?ia sa, fiind specializat? în exploatarea minereului de fier (90% din produc?ia na?ional?), a minereurilor de plumb (50%) ?i de zinc (25%), formînd, totodat?, baza produc?iei de grîu, de porumb ?i de cre?terea animalelor.În afar? de aceasta dispune ?i de resurse de petrol în statele Kansas ?i Missouri, unde se afl? ?i o dezvoltat? industrie de prelucrare ?i chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc.Industria prelucr?toare este reprezentat? mai ales prin cea a mor?ritului, a c?rnii, lemnului, celulozei ?i hîrtiei, ma?ini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroas? ?i neferoas? etc. Activitatea industrial? este concentrat? în marile ora?e, determinînd o cre?tere treptat? a popula?iei urbane.Minneapolis, împreun? cu ora?ul vecin St. Paul, sînt situate pe malurile lui Mississippi, în punctul de unde fluviul începe s? fie navigabil, formînd o conurba?ie de 2,0 milioane locuitori. Este un important centru industrial, specializat în industria alimentar? (mor?rit, produse lactate, conserve, uleiuri etc.), industria textil?, a piel?riei ?i înc?l??mintei, a lemnului, mobilei, celulozei ?i hfrtiei, poligrafic?. ine reprezentat? este ?i industria constructoare de ma?ini : ma?ini agricole, vagoane, electrotehnic?, montaj de automobile etc. Se remarc? ?i ca un însemnat centru de transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport interna?ional cu 7,2 milioane pasageri anual). Ora?ul este situat într-o regiune cu numeroase parcuri ?i lacuri de un pitoresc deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park

 
   
#88
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Kansas City (1,3 milioane locuitori împreun? cu suburbiile) este situat la confluen?a lui Missouri cu rful Kansas. fiind format, practic, din dou? ora se cu acela?i nume, care apar?in statelor Missouri ?i Kansas ?i care au fost întemeiate la. începutul secolului al XIX-lea. Activitatea principal? este cea comercial? ?i de transport ; aici se g?sesc mari abatoare ?i pie?e de vite ?i grîne, ora?ul înscriindu-se drept primul centru al S.U.A. în tranzitul de animale vii pe calea ferat?. Activitatea comercial? este strîns legat? de cea de transport. Kansas City este un important nod feroviar (12 linii) ?i port fluvial. Are ?i un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industrial?: mor?rit, carne, piel?rie, înc?l??minte, m?rfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimic?, prelucrarea petrolului etc.Omaha (569 000 locuitori) tinde s? devin? cel mai mare centru al comer?ului cu animale din S.U.A., datorit? marilor abatoare ?i fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor miniere din Mun?ii Stînco?i s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase. Omaha este ?i un centru cultural activ, cu o universitate întemeiat? în anul 1908.5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantic?) În partea de sud-est a S.U.A. se situeaz? ?ase state cu larg? ie?ire la Oceanul Atlantic, care, de?i nu au o dezvoltare economic? la nivelul statelor din nord, se diferen?iaz? de restul statelor sudice prin existen?a unor resurse de .c?rbuni, minereuri de fier, hidroenergie, s?ruri de potasiu, în parte valorificate. Totodat?, sînt state cu o agricultur? bine dezvoltat? ?i specializat?. Teritoriul lor cuprinde o parte din Mun?ii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian ?i Cîmpia litoral? central? ?i sudic?, Peninsula Florida ; popula?ia urban? a regiunii se ridic?, în medie, la circa 58%, procent mai redus în compara?ie cu statele nordice. Dar exist? mari diferen?e între state în acest sens. Astfel, dac? West Virginia are numai 39% popula?ie urban?, in Florida aceasta atinge 80%. Dintre culturi sînt bine reprezentate: bumbacul, tutunul (în Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia), cerealele, legumele ?i pomii fructiferi. Cre?terea animalelor este mai pu?in important? (cornute pentru lapte, p?s?ri). Din punct de vedere agricol statul Florida ocup? o pozi?ie aparte ; aici, clima subtropical? a favorizat o larg? dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii ?i floriculturii, produse in realizarea c?rora este intrecut?, la nivel na?ional, numai de California. Valorificarea terenurilor din mla?tinile Everglades vor asigura Floridei suprafe?e din ce în ce mai mari pentru extinderea culturilor cu caracter subtropical.În domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3din productia de ?es?turi de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (în statul Virginia), industria conservelor ?i a sucurilor (în Florida). Dintre ramurile industriei grele sînt mai bine dezvoltate: exploatarea c?rbunilor (în West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a fosforitelor, în Florida (27,5 milioane tone), industria construc?iilor de ma?ini, chimic?. În zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigur? cerin?ele de energie electric? ale regiunii.Pentru statul Florida un loc deosebit îl de?ine turismul, marile sta?iuni balneare maritime fiind vizitate anual de circa 24 milioane de turi?ti. Dintre acestea cea mai cunoscut? este Miami, dar pe ??rmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pîn? la Miami, sta?iunile se ?in lan? : Jacksonville Beach, Daytona Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc: Ora?ele regiunii Sud-atlantice nu sînt, în general, prea mari, dar cîteva dintre ele s-au impus ca importante centre de convergen?? economic? de interes na?io­ nal, a?a cum sînt : Atlanta, Miami, Tampa.Atlanta (1,7 milioane locuitori împreun? cu suburbiile), fondat în 1845, este principalul centru comercial, de transport, industrial ?i financiar al regiunii.

Va  continua


 
   
Pagini: 1 ... 6 7 8 9  
Mergi la