E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
simpacurly69 24 ani
 | Femeie
24 ani
Bucuresti
cauta Barbat
35 - 70 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #41 |
|
|
Masurarea presiunii
Evangelista Torricelli ( 1608 - 1647 ) a propus o metoda de masurare a presiunii atmosferice prin inventarea barometrului cu mercur in anul 1643. Barometrul cu mercur este un tub lung de sticla care a fost umplut cu mercur si apoi rasturnat intr-o cuva cu mercur. Sa determinat astfel foarte usor ca presiunea atmosferica este po = Ro g h. Presiunea reala intr-un punct intr-un fluid se numeste "presiune absoluta ". Presiunea relativa ( manometrica ) se da fie peste, fie sub presiunea atmosferica.
Un manometru care masoara presiuni sub presiunea atmosferica se numeste de obicei manometru de vid. Presiunea atmosferica intr-un punct descreste cu altitudinea. Exista variatii ale presiunii atmosferice de la o zi la alta, deoarece atmosfera nu este statica. Coloana de mercur din barometru va avea o inaltime de aproximativ 76 cm de mercur la 0 grade Celsius, in camp gravitational normal ( standard ), gn = 9,80665 metrii pe secunda la patrat, se numeste " o atmosfera " ( 1 atm ).
|
|
| |
|
| #42 |
|
|
Semnificatia principala a acestor experiente din acel timp era conceptia pe care o afirmau ca poate fi creat un spatiu vid. Timp de doua mii de ani, filozofii vorbeau de oroarea pe care natura o are pentru spatiul vid : horror vacui. Datorita acestei orori se spunea ca natura previne formarea unui vid apucand orice substanta invecinata si umpland cu ea instantaneu orice spatiu vidat. Experientele lui Torricelli si Pascal au aratat ca exista limitari in capacitatea naturii de a prevenii un vid.
Cu exceptia telescopului, nici o alta descoperire stiintifica din secolul al XVII-lea nu a trezit curiozitatea si dorinta de cunoastere in asa masura cum au facut-o experientele cu barometrul si cu pompa de aer.
|
|
| |
|
| #43 |
|
|
Elemente de termodinamica
I. CALDURA SI ENERGIA TERMICA
Multa vreme , savantii s-au intrebat, fara succes asupra adevaratei "naturi a focului". Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea , cativa cercetatori inventivi au imaginat o serie de experimente si teorii pentru a lamuri aceasta problema si a stabili relatia existenta intre caldura si temperatura. Apoi ei s-au straduit sa explice functionarea masinilor cu abur, care transformau energia termica in energie mecanica. Au descoperit atunci ca aceasta , caldura, este o marime "susceptibila, de crestere sau scadere". Astazi este bine cunoscuta legatura stransa care exista intre caldura si energia termica. In fizica se vorbeste despre caldura ca fiind un mod de propagare a energiei.
In ciuda aparentei sale simplitati si a caracterului evident pe care il au efectele sale, caldura a ramas o enigma a fizicii, in timp ce fenomenele aparent mult mai complicate au putut fi lamurite. Pana la mijlocul secolului al XIX-lea, caldura a fost considerata de multi drept substanta materiala, adaugata materiei propriu-zise; incalzirea unui corp indica un adaos suplimentar din aceasta substanta.
|
|
| |
|
| #44 |
|
|
Primul pas a fost facut de catre Rumford (1753-1814) la sfarsitul secolului al XVIII-lea. El si-a amintit de teoriile mai vechi ale lui Boyle si ale altora, potrivit carora, caldura este asociata cu vibratii ale unor particule. El a efectuat alte experimente care au aratat ca nu exista limite in producerea caldurii si, in cele din urma a formulat cutezatoarea afirmatie : "Caldura este MISCARE"
Aceasta afirmatie este frecvent citata ca o dovada a marii perspicacitati a lui Rumford. Dar ce fel de miscare este caldura? Cum se produce ea? Ce se intampla cu miscarea atunci cand un corp se raceste?
Caldura este o proprietate a materiei si nu ceva ce este adaugat din exterior. S-a dovedit mai tarziu ca aceasta este o forma de energie cinetica. Urmatorul pas necesar era acela de a stabili daca exista vreun raport cantitativ, dar inaintea unor asemenea investigatii, trebuiau adunate mai multe date, cunoscute proprietatile termice ale materiei si in special cu cat creste temperatura lor ca urmare a unui aport de caldura. Aceasta proprietate este denumita CALDURA SPECIFICA - respectiv cantitatea de caldura necesara pentru a ridica cu o unitate temperatura unei unitati de masa a unui anumit corp.
|
|
| |
|
| #45 |
|
|
Joseph Black , un fizician si chimist franco-scotian, de la sfarsitul secolului al XVIII-lea a fost primul care a facut distinctia intre caldura si temperatura. Caldura reprezinta energia transmisa de la un corp la altul pe baza miscarii moleculelor ce alcatuiesc corpurile respective. Ori, intr-un corp oarecare, miscarea dezordonata a miliarde de molecule care il alcatuiesc , nu reprezinta nimic altceva decat energia sa termica. Ce este atunci temperatura? Este masura gradului de agitatie moleculara, adica masura energiei medii a moleculelor. Doi litri de apa clocotita contin de doua ori mai multa energie termica decat un litru de apa clocotita, deoarece contin de doua ori mai multe molecule. Dar apa clocotita ramane la aceeasi temperatura, indiferent daca e vorba de unul sau de doi litri: energia medie a moleculelor de apa este aceeasi in cele 2 cazuri. Unitatea de masura a energiei si caldurii se numeste Joule (simbol J), a temperaturii este gradul Kelvin (simbol K) sau gradul Celsius (simbol °C). Termometrele sunt instrumentele de masura.(Anexa)
|
|
| |
|
| #46 |
|
|
TRANSFERUL CALDURII
Corpurile isi modifica temperatura cedand sau absorbind caldura din mediu. Transferul caldurii intre corpuri se poate face fie in urma contactului dintre acestea, fie la distanta. Exista trei modalitati de realizare a acestui transfer: conductie, convectie si radiatie.
A) Transferul caldurii prin conductie:
Cum se propaga energia termica? Atunci cand incalzim unul din capetele unei bare metalice , caldura se propaga cu repeziciune catre celalalt capat. Spunem astfel ca metalele sunt conductoare termice. Nu toate substantele solide sunt bune conducatoare de caldura. Asfel, materialele cum sunt lemnul, sticla , plasticul nu conduc atat de bine caldura. Ele se numesc izolatoare termice. Acesta este si motivul pentru care vasele de bucatarie sunt adesea facute din metal, tocmai datorita faptului ca metalul este un conductor care propaga bine caldura de la sursa de foc catre alimente, in timp ce manerele acestora sunt confectionate din lemn sau plastic, materiale izolante, care il feresc pe cel care utilizeaza aceste obiecte sa nu se arda la maini.
Lichidele, cu exceptia metalelor in stare topita (mercur), sunt slabe conducatoare termice.
De ce energia termica nu se propaga mereu in acelasi mod? Intr-un corp solid, lichid sau gazos, moleculele se afla intr-o miscare permanenta. A incalzi un obiect inseamna a intensifica aceasta miscare.
|
|
| |
|
| #47 |
|
|
Fizicianul francez Sadi Carnot (1796-1832) a definit caldura ca fiind "o miscare printre particulele unui corp". Aceasta agitatie se propaga rapid in metale, care sunt conductoare. Ea ramane insa localizata, nu se propaga, in materialele izolatoare precum lemnul.
Aplicatie
Gheata care nu se topeste in apa clocotita.
Se ia o eprubeta, se umple cu apa, se cufunda in ea o bucatica de gheata si pentru ca acesta sa nu se ridice lasuprafata, se pasa cu o elice de plumb sau o mica greutate de cupru; astfel incat, apa sa aiba accesul liber la gheata. Se apropie eprubeta de flacara unei lampi cu spirt, asfel incat flacara sa incalzeasca doar partea de sus a eprubetei. In curand apa incepe sa fiarba, degajand nori de vapori. Dar se intampla un lucru curios : gheata de la fundul eprubetei nu se topeste.
Secretul consta in aceea ca la fundul eprubetei apa nu fierbe, ea ramane rece. Fierbe doar in partea superioara. Nu avem "gheata in apa clocotita" ci "gheata sub apa clocotita" . Dilatandu-se din cauza caldurii, apa devine mai usoara si nu coboara la fund. Curentii de apa calda si amestecarea straturilor se vor produce numai in partea de sus a eprubetei, fara a cuprinde si paturile dense de jos. Incalzirea poate fi transmisa in jos numai prin conductibilitatea termica care, la apa, este foarte mica.
|
|
| |
|
| #48 |
|
|
Transferul caldurii prin convectie
Convectia reprezinta transferul de caldura provocat de deplasarea unei portiuni calde a substantei in interiorul acesteia, avand ca efect formarea unor curenti. Corpurile nu intra in contact, spre deosebire de transferul caldurii prin conductie.
De ce se incalzeste tot continutul uni vas pus pe foc, desi numai fundul acestuia este in contact direct cu sursa de caldura? Acest fenomen se explica prin curentii de convectie care transporta caldura dinspre regiunile calde catre cele reci. Acesti curenti apar si circula in toate fluidele (lichide sau gaze) in care exista diferente de temperatura.
Atat conductia cat si convectia sunt modalitati de transfer a caldurii ce necesita existenta unui suport material solid, lichid sau gazos.
Aplicatie
Pe gheata sau sub gheata?
Daca dorim sa incalzim apa, asezam corpul care urmeaza a fi incalzit deasupra flacarii, nu alaturi de ea. Dar cum procedam daca dorim sa racim un corp cu ajutorul ghetii?
Multi aseaza obiectul deasupra ghetii, dar acest procedeu nu este corect: aerul de deasupra ghetii, racindu-se, coboara, fiind inlocuit cu aerul inconjurator care este cald. De aici, rezulta o concluzie practica: daca vreti sa raciti o bautura sau o mancare, nu o asezati pe gheata, ci sub gheata. In acest fel se explica si constructia frigiderelor. Daca asezam vasul cu apa pe gheata, atunci se va raci numai patura inferioara de lichid, restul fiind inconjurat de aer neracit. Dimpotriva, daca asezam un cub de gheata pe capacul vasului, atunci racirea continutului va decurge mai repede. Straturile superioare de lichid racite vor cobori, fiind inlocuite de lichidul cald, care se ridica, pana cand se va raci intregul continut al vasului. Pe de alta parte, aerul racit din jurul ghetii va cobori si el si va inconjura vasul.
|
|
| |
|
| #49 |
|
|
Transferul caldurii prin radiatie
Radiatia este calea de transmitere a caldurii ce nu face apel la existenta unui mediu solid, lichid sau gazos. Este modalitatea prin care soarele incalzeste Pamantul.
Toate corpurile radiaza continuu energie, sub forma de unde electromagnetice. Portiunea din spectrul radiatiei electromagnetice, asociata transferului de caldura este in domeniul radiatiei infrarosii.
Prin intermediul acestei radiatii, circa 1340 Jouli de energie patrund in Pamant, in fiecare secunda, pe metru patrat de atmosfera. O parte din acesta radiatie este reflectata de paturile superioare ale atmosferei inapoi in spatiu, in timp ce o alta atinge suprafata Pamatului.
Rezistentele inrosite ale unui radiator electric emit unde luminoase vizibile (ochiul percepe culoarea lor rosie) si unde invizibile, dar perceptibile : unde infrarosii, care transporta caldura prin aer. Un radiator este deci un aparat care transforma energia electrica mai intai in energie termica, si apoi intr-o alta forma de energie, energia radianta. Soarele este o alta sursa de energie radianta.
Aplicatii
1. Cand este mai lunga calea ferata Moscova-Leningrad? Vara sau iarna?
Calea ferata Moscova-Leningrad are o lungime medie de 640 km; vara cu 300 m mai mult decat iarna. La caldura, sinele se dilata, lungindu-se cu peste 1/100 000 din lungimea lor la o crestere a temperaturii cu un grad Celsius. In zilele toride de vara, temperatura sinei poate atinge 30-40°C. In timpul gerurilor de iarna, sinele se racesc pana la -25°C. daca consideram ca diferenta dintre temperatura de vara si cea de iarna este de 55°C , atunci inmultind lungimea totala a caii ferate de 640 km cu 1/100 000 si cu 55, obtinem aproximativ 1/3 km. Deci, intr-adevar, vara lungimea sinelor caii ferate care leaga Moscova de Leningrad este cu aproximativ 300 metri mai mare decat iarna. Desigur ca nu este o schimbare a lungimii caii ferate, ci numai a sumei lungimilor tuturor sinelor. Aceste 2 lucruri nu sunt identice, deoarece sinele caii ferate nu sunt puse cap la cap, ci intre ele sunt lasate spatii de rezerva pentru dilatarea lor, atunci cand sunt incalzite de soare.
|
|
| |
|
| #50 |
|
|
Turnul Eiffel
Are o inaltime de 300 metri. Doar inaltimea unei asemenea constructii uriase din fier nu poate fi aceeasi la orice tempeatura. Stim ca o tija de fier cu lungimea de 300 m se lungeste cu 3 mm atunci cand este incalzita cu 1°C . Aproximativ tot cu atat trebuie sa creasca si inaltimea turnului Eiffel atunci cand temperatura creste cu un grad.
Vara temperatura structurii metalice a turnului poate atinge 40°C iar iarna, pana la 0 si chiar -10 °C.
3 mm Ã 40° = 120 mm ( 12 cm )
Deci, inaltimea turnului variaza cu 12 cm de la un anotimp la altul, in functie de caldura emisa de soare.
|
|
| |
|
