E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
Kalifa pe Simpatie.ro
 | Femeie
24 ani
Ialomita
cauta Barbat
24 - 65 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #31 |
|
|
Studiile psiho-cromatice recomanda alegerea coloristicii adecvate pentru spatiile de invatamant. Salile de clasa vor fi vopsite in culori pale (verde, orange spre galben), peretii vor avea doua culori, prima jumatate, de langa podea, va fi inchisa, eventual culoarea mai saturata, iar partea superioara mai deschisa, sau aceeasi nuanta desaturata. Peretele din fata clasei va fi verde sau bleu deschis, cu partea inferioara mai inchisa. Tabla verde deschis si creta galbena sau tabla galbena si creta neagra pentru a asigura relaxarea privirii si functionarea ochiului in acel domeniu spectra in care este mai sensibil. Saturatia medie a culorii tablei va fi potrivit aleasa pentru a rerduce contrastul si a minimaliza socul vizual. In studiul individual cu materialele cromatice iluminarea obiectelor se va face din stanga, fie cu lumina naturala, fie cu lumina becurilor cu incandescenta. Lumina trebuie sa fie difuza, iar in cazul colilor care reflecta puternic lumina (coli lucioase) se vor lua masuri incat acestea sa nu fie privite prin intermediul fasciculului reflectat. Fondul de invatare (coli, caiete, foi, carti, planse) sa fie alb-crem sau alb-verzui. Albul pur, prin faptul ca difuzeaza intreaga cantitate de lumina incidenta, devine obositor in cazul studiului indelungat. Notitele se pot realiza pe foi divers colorate, cu folosirea creioanelor colorate adecvat contrastate, marcari din text. Nu se recomanda utilizarea a mai mult de 4-5 nuante pe o pagina, caci numarul mare de culori scade acuitatea si puterea de observatie. Sa folosim aceste reguli elementare de cromatica in procesul de invatare si rezultatele vor fi spectaculoase.
|
|
| |
|
| #32 |
|
|
Cap. 3
“Printre pulberele zdrentelor de nori
Cu suliti de lumina si de foc,
Rasare, inainteaza-si face loc
Un soare–n miliarde de culori“
…spune poetul Mihail Celarinu. De fapt lumina soarelui nu are miliarde de culori, dupa cum vede poetul. Lumina soarelui este de mai multe culori. Cand razele de lumina, ce, vin de la soare trec prin picaturile de ploaie, se produce un fenomen ciudat: picaturile de apa ce despart in 7 culori, separate una de alta intr-o panglica impresionanta.
Asa se explica existenta curcubeului… Din punct de vedere fizic, Decartes a fost cel care a explicat, in baza legilor refractiei, formarea acestor minunate portiuni de cercuri colorate deasupra orizontului. El a calculat traiectoriile catorva mii de raze incidente in diferite puncte de pe suprafata unei picaturi de ploaie si a aratat ca, daca o raza de culoare daca ar fi incidenta intr-un punct, astfel incat deviatia ei sa fie maxima, toate celelalte raze de aceeasi culoare care cad pe suprafata picaturii in puncte invecinate punctului corespunzator maximei deviatii, vor fi deviate de picatura intr-o directie foarte apropiata de cea a razei care a suferit deviatia maxima. Razele care sunt deviate de picaturi in urma unei singure reflexii interioare formeaza curcubeul primar, iar cele care provin in urma a doua reflexii interne, formeaza curcubeul secundar.
|
|
| |
|
| #33 |
|
|
Cap. 4.1
Galben: semnifica lumina, maretie, inteligenta, gelozie, invidie si stimuleaza gandirea creatoare;
Orange: simbolizeaza caldura, dogoarea soarelui, energia, bucuria si incordarea;
Rosu: simbolizeaza iubirea, focul, lupta, puterea, pasiunea si exalta, incurajeaza;
Violet: inseamna tristete, durere, sfiiciune, sinceritate
Albastru: semnifica puritate spirituala, delicatete, raceala, credinta si predispune la reflexie;
Verde: semnifica multumire, liniste, odihna, tinerete, speranta si stimuleaza activitatea intelectuala;
Alb: semnifica lumina, curatenia, nevinovatia, puritatea si pacea;
Negru: inseamna moarte, doliu, mister, intuneric, solemnitate, si sobrietate
|
|
| |
|
| #34 |
|
|
Cap. 4.2
Daca cele 3 pete de culoare (rosu, verde, albastru) au aceeasi stralucire, pata centrala privita prin difuzie pe ecranul alb, este alba. Modificand treptat stralucirea unei pete de la maximul la zero, apoi simultan a cate doua pete de culoare, putem obtine toate nuantele de culoare, cu stralucire si saturatie variabile, epuizand de stralucirea relativa a culorilor primare. In laboratorul de fizica am obtinut aceleasi efecte cu 3 becuri de 12W si 50W cu halogen montate in asa fel incat sa asigure conditiile de suprapunere ale fasciculelor pe un ecran de observatie iar petele luminoase sa fie uniform iluminate si contur bine precizat. Sursele trebuie sa fie la aproximativ aceeasi inaltime iar sistemul optic de iluminare sa permita deplasarea petelor luminoase pe ecranul de observatie.
Cap. 5
Stiati ca ochiul uman poate diferienta peste 10 milioane de nuante?
Stiati ca in filme se pot obtine efecte speciale tridimensionale facute in doua variante, putin diferite una de cealalta: -una verde, cealalta in rosu (dupa cele doua imagini se suprapun). Spectatorii pot viziona filmul cu ochelari cu lentile speciale (una rosie si una verde). Ca urmare fiecare ochi va avea parte doar de imaginea destinata acestuia.
Stiati ca pentru a obtine lumina alba avem nevoie doar de 3 culori: rosu, verde si albastru, deci culoarea alba este o combinatie de culori.
|
|
| |
|
| #35 |
|
|
Fluidele
Se obisnuieste sa se clasifice substantele din punct de vedere macroscopic, in solide si fluide. Un fluid este o substanta care curge. Prin urmare, termenul de fluid include lichidele si gazele. Astfel de clasificari nu sunt intotdeauna exacte. Unele fluide cum este rasina sau smoala, curg asa de incet incat ele se comporta ca solide in intervale de timp in care lucram cu ele. Plasma, care reprezinta un gaz puternic ionizat, nu se potriveste in nici una din aceste categorii; ea se numeste adesea " a patra stare a materiei " pentru a o distinge de starea solida, lichida sau gazoasa. Chiar diferenta dintre un lichid si un gaz nu este distincta deoarece, variind presiunea si temperatura in mod convenabil, este posibil de a transforma un lichid ( de exemplu apa ) in gaz ( de exemplu vapori ) fara aparitia vreunui menisc si fara a-l fierbe; densitatea si vascozitatea variaza in mod continuu in timpul procesului. Pentru a face aceasta trebuie folosite presiuni mai inalte decat asa-numita preaiune critica; pentru apa, aceasta fiind de 218 atmosfere.
Prin urmare, aceleasi legi fundamentale controleaza comportarea din statica si dinamica atat a lichidelor cat si a gazelor in ciuda diferentelor dintre ele pe care le observam la presiuni obisnuite.
|
|
| |
|
| #36 |
|
|
Pentru solide care au dimensiuni si forme bine definite, am formulat mecanica corpurilor rigide, modificata prin legile elasticitatii pentru corpurile care nu pot fi considerate perfect rigide. Deoarece fluidele isi schimba forma in mod continuu si in cazul gazelor au un volum egal cu cel al vasului in care sunt cuprinse, trebuie dezvoltate noi metode de rezolvare a problemelor in mecanica fluidelor. Aplicatiile mecanicii la medii continue, atat solide cat si fluide, se bazeaza pe legile miscarii lui Newton combinate cu legi convenabile ale fortei. Pentru fluide, ca si pentru solide dealtfel, este convenabil sa dezvoltam formulari speciale ale acestor legi fundamentale.
|
|
| |
|
| #37 |
|
|
Presiunea si densitatea
Exista o diferenta in modul in care o forta de suprafata actioneaza asupra unui fluid si asupra unui solid. Pentru un solid nu exista restrictii privind directia unei astfel de forte, dar pentru un fluid in repaus forta de suprafata trebuie sa fie totdeauna indreptata perpendicular pe suprafata. Aceasta deoarece un fluid in repaus nu poate sustine o forta tangentiala; paturile de fluid ar aluneca pur si simplu unele peste altele daca ar fi supuse unei astfel de forte. In adevar, incapacitatea fluidelor de a rezista la asemenea forte tangentiale ( sau eforturi de forfecare sau alunecare ) este aceea care le confera capacitatea lor caracteristica de a-si schimba forma sau de a curge.
De aceea este convenabil sa descriem forta care actioneaza asupra unui fluid specificand presiunea p, care este definita ca intensitatea fortei normale pe unitatea de suprafata. Presiunea se transmite catre frontierele solide sau prin sectiuni arbritare ale fluidului, perpendicular pe aceste frontiere sau sectiuni in fiecare punct. Presiunea este o marime scalara si poate varia de la punct la punct pe suprafata.
Densitatea ( Ro ) a unui fluid omogen ( masa impartita la volum ) poate depinde de mai multi factori, cum sunt temperatura si presiunea la care el este supus. Pentru lichide densitatea variaza foarte putin pe intervale largi de presiune si temperatura si o putem trata ca o constanta. Densitatea unui gaz, insa, este foarte sensibila la variatii de temperatura si presiune.
|
|
| |
|
| #38 |
|
|
Variatia presiunii intr-un fluid in repaus
Daca un fluid este in echilibru, fiecare portiune de fluid este in echilibru. Pentru lichide, densitatea este practic constanta, deoarece lichidele sunt aproape incompresibile; si diferentele de nivel sunt rar atat de mari incat sa fie nevoie sa consideram variatia lui g. Pentru gaze densitatea este relativ mica si diferenta de presiune intre doua puncte este de obicei neglijabila. Astfel, intr-un vas continand un gaz, presiunea poate fi considerata peste tot aceeasi. Presiunea aerului variaza mult daca ne ridicam la inaltimi mari in atmosfera. In adevar, in astfel de cazuri, densitatea variaza cu altitudinea si Ro trebuie cunoscut ca o functie de y pentru a putea integra ecuatia. Deoarece lichidele sunt aproape incompresibile, straturile inferioare nu sunt comprimate sensibil de catre greutatea straturilor superioare suprapuse peste acestea si densitatea Ro este practic constanta la toate nivelele. Pentru gaze la temperatura uniforma densitatea Ro a unui strat este proportionala cu presiune p din acel strat. Variatia presiunii cu distanta deasupra fundului unui fluid, este una pentru gaz si alta pentru lichid.
|
|
| |
|
| #39 |
|
|
Principiul lui Pascal si principiul lui Arhimede
Ecuatia p = po + Ro g h arata ca in aceste conditii, variatia de presiune delta p in fiecare punct arbitrar P este egala cu delta po. Acest rezultat a fost formulat de catre savantul francez Blaise Pascal ( 1623 - 1662 ) si se numeste " principiul lui Pascal ". El este formulat de obicei astfel : Presiunea aplicata unui fluid inchis se transmite cu aceeasi intensitate pana la fiecare portiune de fluid si pana la peretii vasului respectiv. Acest rezultat este o consecinta necesara a legilor mecanicii fluidelor si de fapt nu un principiu independent.
Desi noi presupunem adesea ca lichidele sunt incompresibile, ele sunt de fapt usor compresibile. Aceasta inseamna ca o variatie a presiunii aplicata unei portiuni de lichid se propaga prin lichid ca o unda cu viteza sunetului din acel lichid. Dupa ce perturbatia s-a stins si echilibrul s-a restabilit se gaseste ca principiul lui Pascal este valabil. Principiul este valabil si pentru gaze cu usoare complicatii de interpretare produse de variatiile mari de volum care pot avea loc atunci cand variaza presiunea exercitata asupra gazului comprimat.
|
|
| |
|
| #40 |
|
|
Principiul lui Arhimede este de asemenea o consecinta necesara a legilor staticii fluidelor. Daca un corp este cufundat in intregime sau partial intr-un fluid ( fie lichid, fie gaz ) in repaus, fluidul exercita o presiune pe toate partile suprafetei corpului in contact cu fluidul. Rezultanta tuturor fortelor este o forta indreptata in sus numita " forta arhimedica ". Fluidul va suferii presiunile care au actionat asupra corpului cufundat si va fi in repaus. Prin urmare, forta rezultanta in sus asupra lui va fi egala cu greutatea sa si va actiona vertical in sus in centrul sau de greutate. De aici rezulta " principiul lui Arhimede " si anume faptul ca un corp cufundat in intregime sau partial intr-un fluid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea fluidului dislocuit de corp, punctul corespunzator din corpul cufundat ( centrul de greutate ) numindu-se " centru de presiune ".
|
|
| |
|
