E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
princess79 din Bucuresti
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 60 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #41 |
|
|
In perioada interbelica,sistemul democratic de organizare politica a cunoscut o criza de mari proportii,ilustrata de renasterea unor vechi forme de autoritarism precum si de aparitia totalitarismului.Forma traditionala de guvernare antidemocratica in istoria europeana era autoritarismul conservator.
Asa cum facusera Caterina cea Mare in Rusia si Metternich in Austria,conducatorii unor asemenea guvernari au incercat sa previna acele transformari de substanta care ar fi subminat ordinea sociala existenta.
In acest scop,ei s-au bazat pe birocratii obediente,departamente vigilente de politie si armate de incredere.Participarea populara la astfel de guvernari era interzisa sau limitata drastic la aliati naturali,precum aristocratii,inaltii functionari sau inaltii ierarhi ai Bisericii.Liberalii,democratii si socilaistii erau persecutati ca radicali,fiind adesea intemnitati sau exilati.
|
|
| |
|
| #42 |
|
|
Dupa primul razboi mondial,acest tip de guvernare autoritara a reaparut si s-a impus in aproape toata Europa.Practic,in ajunul izbucnirii celui de-al doilea razboi mondial,guvernarea de tip democratic supravietuise doar in Marea Britanie,Franta,Tarile de Jos,Tarile din Scandinavia,Cehoslovacia si Elvetia.
Perioada interbelica a produs o forma noua de organizare social-politica:totalitarismul.Desi uneori totalitarismul se aseamana in anumite aspecte practice cu autoritarismul,existau insa si diferente esentiale.Totalitarismul a aparut pe scena istoriei o data cu efortul de tip revolutionar presupus de razboiul total,desfasurat in perioada 1914-1918.
Marele Razboi a determinat tendinta de a subordona toate institutiile si toate categoriile sociale unui obiectiv suprem:victoria.Nimic altceva nu conta.
Oamenii erau chemati sa faca sacrificii din ce in ce mai mari,iar libertatea lor personala a fost constant redusa prin intermediul unui control guvernamental din ce in ce mai accentuat.
|
|
| |
|
| #43 |
|
|
Experienta cruciala a primului razboi mondial a fost dusa mai departe de catre Lenin si bolsevici,in timpul razboiului civil din Rusia.Lenin a aratat cum o minoritate intransigenta poate sa faca
un efort total si sa obtina victoria asupra unei majoritati mai putin hotarate,cum institutiile si drepturile umane pot fi subordonate nevoilor unui singur grup si liderului acestuia.
Intemeindu-se pe expeientele din timpul primului razboi mondial si al razboiului civil din Rusia,totalitarismul si-a atins maturitatea in anii ’30,in Rusia(I.V.Stalin),Germania(Adolf Hitler) si Italia(Benito Mussolini).
Bazandu-se pe tehnologia moderna,statul de tip totalitar incepea ca o dictatura ce exercita intraga putere politica,insa nu se oprea acolo.Treptat,statul instituia un control cat mai complet asupra tuturor aspectelor vietii umane:economic,social,intelectual si cultural.Desi un asemenea control nelimitat nu a putut fi niciodata pe deplin realizat,libertatea de actiune a individului a fost in mare masura redusa.
|
|
| |
|
| #44 |
|
|
Aceasta viziune grandioasa in privinta controlului absolut al statului era complet diferita de liberalismul si democratia secolului al XIX-lea,dar si de autoritarismul conservator.
Intr-adevar totalitarismul a fost o revolta impotriva liberalismului.Acesta din urma incerca sa limiteze puterea statului si sa protejeze drepturile sacre ale individului;liberalii se bazau pe rationalitate,armonie,progres pasnic si o clasa de mijloc puternica.
Toate acestea erau respinse de adeptii totalitarismului.
Spre deosebire de vechiul autoritarism,totalitarismul nu se baza doar pe o elita ci pe mase.Statul totalitar a cautat si,uneori,a reusit sa obtina sprijinul si chiar dragostea oamenilor obisnuiti.
O alta caracteristica a statelor totalitare a fost dinamismul lor fara limite.Societatea totalitara a fost o societate complet mobilizata,o societate care inainteaza catre un tel final.
|
|
| |
|
| #45 |
|
|
Acest tel nu a fost niciodata limitat doar la supravietuirea regimului,ca in cazul unei dictaturi.Totalitarismul era,in cele din urma un fel de revolutie permanenta,neterminata,in cadul careia transformarea profunda si rapida,impusa de sus,continua mereu.
Desi Benito Mussolini,conducatorul statului fascist italian,si-a autodenumit regimul ca fiind totalitar,trebuie spus,totusi,ca nici unul dintre dictatorii interbelici nu a reusit sa construiasca in realitate un sistem atat de eficient precum cel din Uniunea Sovietica.Nu pentru ca nu ar fi dorit asa ceva,ci pentru ca infrangerea in cel de-al doilea razboi mondial a scurtat sever durata de viata a experimentelor totalitare din Germania si Italia.
In timp ce sistemul sovietic a fragmentat si a distrus toate organismele sociale traditionale,a blocat aparitia altora noi si si-a extins controlul, practic, asupra oricarei forme de activitate umana,fascistii si national-socialistii(nazistii) au lasat,din lipsa de timp,ordinea economica si structura sociala,aproape intacte.
|
|
| |
|
| #46 |
|
|
Dinastia Tudorilor
Problema politică majoră în momentul înscăunării lui Henric al VII-lea din familia de Lancaster o constituia lichidarea Războiului celor două Roze. Victoria familiei Lancaster la Bosworth (1485) nu scosese definitiv din luptă partida de York. Aceasta a continuat să întreţină intrigile politice şi să provoace revolte, unele din ele deosebit de puternice. ÃŽn două rânduri, în anii 1487 şi 1491, Henric al VII-lea a fost ameninţat să-şi piardă coroana. Centrul comploturilor se afla în Burgundia, la curtea ducesei Margareta, sora fostului rege englez Eduard al IV-lea. Cele două încercări ale partidei de York de a veni cu o armată numeroasă din Irlanda şi de a impune la tron nişte impostori, mai întâi pe Lambert Simnel (1487), apoi pe Parkin Narbeek (1491), au eşuat, înfrângerea răsculaţilor dovedind forţa de care dispunea Henric al VII-lea.
Printre măsurile energice luate de rege pentru a pune capăt tulburărilor interne se numără noua organizare dată armatei. Suitele şi trupele seniorale au fost desfiinţate prin lege. S-a dezvoltat artileria, cu ajutorul căreia oştirile feudale, înarmate cu arcuri, platoşe, săbii şi spade, erau uşor scoase din luptă.
|
|
| |
|
| #47 |
|
|
Pentru ca regalitatea să dispună de o oaste numeroasă, înzestrată cu un armament modern, costisitor, şi pentru a avea la dispoziţie slujbaşi credincioşi, pe care să se bizuie în guvernare, era nevoie de mijloace financiare suficiente. De aceea, printre măsurile adoptate de Henric al VII-lea figurează şi sistemul de impunere numit ,,Furcile lui Morton’’, de la numele iniţiatorului, arhiepiscopul Morton, cancelarul regelui. El s-a adăugat practicii mai vechi a subsidiilor – încasate acum cu regularitate – şi s-a dovedit a fi un mijloc eficace de extorsiune, lovind atât pe bogaţi cât şi pe cei săraci. Eficienţa sistemului se vede din faptul că la moartea sa, Henric al VII-lea lăsa un tezaur echivalent cu venitul Angliei din ultimii 15 ani.
ÃŽn guvernare, Henric al VII-lea s-a folosit de Parlament. Specificul monarhiei absolute engleze constă în faptul că ea nu a abandonat, în totalitatea lor, formele de guvernământ apărute cu secole înainte, ci a căutat să le adapteze noilor situaţii. Astfel, în vremea Tudorilor şi după aceea, Parlamentul englez nu şi-a încetat activitatea, iar ideea unui ,,privilegiu regal care nu se pune în cumpănă’’ a fost mereu combătută.
|
|
| |
|
| #48 |
|
|
Curţile de judecată, apărute în secolele XII şi XIII, s-au dezvoltat neîncetat, mărind autoritatea regelui asupra supuşilor. Henric al VII-lea a adăugat o nouă instanţă, Camera ÃŽnstelată de la Westminster (Star Chamber), care judeca pe marii nobili acuzaţi de nesupunere faţă de rege. Prin ea, regele şi-a asigurat controlul asupra lorzilor; aceştia puteau fi oricând acuzaţi de trădare, citaţi să apară în faţa tribunalului de la Westminster, ameninţaţi cu confiscarea averii şi pierderea vieţii. ÃŽn vremea Elisabetei I, Camerei ÃŽnstelate i s-a adăugat un alt tribunal, Curtea ÃŽnaltei Comisiuni (High Commision Court), în faţa căreia putea fi chemat clerul superior pentru a da socoteală de faptele sale.
|
|
| |
|
| #49 |
|
|
Pe terenul pregătit de tatăl său, Henric al VIII-lea (1509-1546) s-a ridicat ca un adevărat monarh absolut. Primul act al guvernării sale a fost de a înlătura abuzul fiscal instituit în timpul domniei precedente şi care stârnise vii nemulţumiri, fără a renunţa însă la perceperea unor impozite regulate. Dar domnia sa, începută promiţător, a alunecat repede spre despotism. ÃŽn anul 1523 au fost cerute iarăşi contribuţii forţate, ceea ce a provocat mişcări de protest în Kent, Suffolk, Norfolk. Regele a făcut din justiţie o armă în sprijinul propriei autorităţi. Prin reforma din anul 1517, Camera ÃŽnstelată s-a transformat într-un formidabil instrument al monarhiei absolute. Reprimarea răscoalei lucrătorilor din Londra (1517), denumită ,,zilele negre din mai’’, la care s-a adăugat legislaţia sângeroasă împotriva vagabontajului, au făcuzt din Henric al VIII-lea un rege nepopular.
|
|
| |
|
