|
|
ÃŽn urma cuceririlor făcute, s?au creat mai multe formaţiuni politice, conform sistemului politico-vasalic din Occident: regatul Ierusalimului, principatul Antiohiei, comitatele de Tripoli, Edessa, Jaffa, Ascalon, marchizatul de Tyr, senioriile Ramlah, Kerak, Sidon, Beirut. Organizarea lor este cunoscută din „Aşezămintele Ierusalimuluiâ€Â?, o culegere de norme juridice privind obligaţiile şi drepturile clasei feudale, care reprezintă expresia clasică a ordinii feudale. Pentru menţinerea ordinii în rândul populaţiei cucerite şi pentru înlăturarea răscoalelor s?au înfiinţat ordine militaro-călugăreşti: Ordinul Ioaniţilor şi Templierilor, organizat la începutul secolului al XII?lea de călugării francezi şi Ordinul german al teutonilor, spre sfârşitul aceluiaşi veac. Cruciadele a II-a (1147-1148) şi a III-a (1190-1192) Upload pozaTurcii nu au renunţat la teritoriile pierdute. Căpeteniile selgiucide, pe moment, au pus capăt rivalităţilor dintre ele şi unindu?se au început contraofensiva, ajutate fiind de nemulţumirile din rândul populaţiei supuse, care se răscoală în mai multe rânduri. Cele două războaie purtate, în anii 1144-1146, între cruciaţi şi selgiucizi au sfârşit cu recucerirea Edessei de către musulmani. Aceasta a fost cauza organizării celei de a doua cruciade (1147-1148) de către papa Eugen al III?lea. O armată franceză, condusă de regele Ludovic al VII?lea şi o oaste germană, în frunte cu împăratul Conrad al III?lea, mergând pe urmele primilor cruciaţi, în vara anului 1148, au ajuns la Constantinopol, de unde, pe vase bizantine, puse la dispoziţie de împăratul Manuel Comnenul, au trecut în Asia Mică. Aici cele două oştiri au fost risipite de turci, iar Ludovic şi Conrad, cu resturi din armată, şi-au sfârşit expediţia ca simpli pelerini. Maxim 200KBJPG sau GIF-- sau --Creati Album FotoActiuni     Mergi la Salut Prezentare PaÃŽn tot acest timp turcii continuau ofensiva. Sultanul Egiptului, Saladin, un militar şi om politic capabil. a unit lumea musulmană sub conducerea sa şi şi?a îndreptat atacul împotriva Ierusalimului. ÃŽn lupta de la Hittin (1187), în apropiere de lacul Tiberiada, sultanul a înfrânt pe regele Ierusalimului, Guy de Lusignan şi a pus stăpânire pe oraş. Papa Clement al III?lea a lansat un nou apel de cruciadă, la care au răspuns regii Angliei şi Franţei - Richard Inimă de Leu şi Filip al II?lea August - şi împăratul Germaniei, Frederic I Barbarossa. ÃŽn vara anului 1190 o armată uriaşă, bine echipată, era gata de război. Filip al II?lea s?a îmbarcat cu oastea sa la Genova, iar Richard I, la Marsilia, în timp ce Frederic I lua drumul pe uscat. Primii doi suverani, abia plecaţi, au debarcat în Sicilia, unde au făcut
|
|