Filehost.ro - gazduire fisiere
E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Nou pe simpatie:
glamour35 pe Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Constanta
cauta Barbat
28 - 69 ani
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 / Referate pentru Bac /

Referate pentru Bac

 Pagini:  1 2 3 4 ... 5  
#1
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Mediul
                  Muntiilor Banatului

   Limite
       Situat intre vestul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar .
         Geneza
       Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.
        Relieful
       Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).
       In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor  cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis-Cerna.
Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre  care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .
        Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.
        Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.
        Clima
       Din punct de vedere climatic,muntii Banatului  se inscriu in conditii generalre ale climatului de munti josi,cu temperaturi medii anuale 2-6C,precipitatii abundente(800-1200mm/an).
       Apar influente de nuanta submediteraneana,evidente mai ales pentru altitudinile mai joase.Aceste influente sunt concentrate prin valori ridicate a precipitatiilor,peste 1200mm annual,desi inaltimea acestor munti nu trece de 1400m.
        La nivelul depresiunilor,temperatura medie anuala depaseste 9C,iar precipitatiile sunt bogate(700-1000mm/an) ,Defileul Dunarii fiind adapostit de muntii a caror temperatura medie a lunii Ianuarie nu depaseste -1C,iar a lunii Iulie 21-22C.
        In culoarul  Timis-Cerna apar inversiuni de temperatura,specifice depresiunilor intramontane.
       

        Apele

       Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare.Ele sunt colectate de Dunare.Muntii Semenic constituie zona de obarsie a Timisului,a Barzavei ,a Nerei si a Mehadiei.
       Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic.Din Muntii Aninei izvoraste Carasul  care traverseaza in continuare Depresiunea Caras-Ezeris.In sudul Muntiilor Banatului,Dunarea isi formeaza defileul ,care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val;e ingusta si de vale largita(La Moldova Veche si Orsova).De aceea,lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului,e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine.
        Apele statatoare  sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala:pe Barzava lacul Valiug si Gozna,iar pe Dunare Portiile-De-Fier.
        Apele subterane cuprind apele freatice,discontinui ,influentate de precipitatii.In calcare exista uneori mari aglomerari.
      Vegetatia
     Asociatia vegetala predominanta este ce de padure.Cuvertura vegetala resimte influentele climatice,prin restrangerea etajului coiniferelor la cateva palcuri in Muntii Semenic si extinderea fagului si a padurilor de amestec de fag si stejar spre poale.
        Apar si elemente temofile,submediteraneene :mojdreanul,carpenul oriental,liliacul salbatic,alunul turcesc.Altitidinal ,etajele nu se delimiteaza strict,ele se interfereaza in zone de tranzitie,formand paduri de amestec.Pe alocuri,prin vai reci si umbrite si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie,esentele termofile urcand pe culmi,iar cele de clima rece ,coborand pe vaile umbrite.
       Fauna
Este variata :viezurele,usrsul brun,cerbul,caprioara,jderul etc.Se adauga o varitate de pasari :ciocanitoarea,cinteza,pitigoiul de munte.Fauna submediteraneeana este reprezentata prin scorpioni,vipera cu corn,broasca testoasa.Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana,iar la altitudini mari apar lipanul si nisipartia.
       Solurile
     Sunt strans corelate cu roca ,clima si vegetatia.Apar solurile brun-roscate de padure brune si brun-acide pe culmile inalte ,favorizate de climatul racoros si umed si de existente padurilor.La inaltimi mai mari,apar podsolurile.Se remarca prezenta rendzinelor,dezvoltate pe calcare,a lacovistelor si a solurilor aluvionare de lunca.
        Populatia
     Muntii Banatului sunt cuprinsi in aria de masare.Pana la 1000-1500 m inaltimile sunt populate cu asezari prmanente datorita resurselor solurilor in special cele metalifere si extrctiile de nisipuri si pietrisuri.In Muntii Semenic,unde altitudinile sunt mai mari,apar asezari sezoniere pentru fenomenul de pastirit sau exploatari forestre.La 1410m se afla complexul turistic cu acelasi nume ,Semenic.
       In decursul timpului s-au creat curenti de materii prime,produse industriale si fluxuri de forte de munca,generand o concentrare a populatiei.
Judetele care isi inscriu partial suprafata in aceasta unitate  montana Caras-Severin mai mult,Mehedinti mai putin,se remarca printr-un spor natural redus.
       In teritroriu,populatia este repartizata inegal.Densitatea mai mare se afla in zona Resitei a carei putere economica atrage forte de munca(75-100 loc/km2).Pe ansamblu judetul Caras-Severin are o densitate mai redusa,in jur de 50-60 loc/km2,valori specifice judetelor de munte.
In cadrul mobilitatii teritoriale,se deosebesc doua tipuri:deplasari definitive si deplasari temporare  penru lucru.
      Structura populatiei  pe viata corespunde cu media pe tara,cu o usoara predomonatie a populatiei tinere.
      Dupa nationalitati,poplatia cuprinde romani,iar dintre minoritatile etnice fac parte svabi,sarbi si croati.
      Dupa religie locuitori sunt in majoritate crestini ortodocsi; celelalte culte(romano-catolice,greco-catolice) sunt foarte reduse.
       

     Asezarile
      Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu aici este caracteristic este tipul risipit,fiecare gospodarie avand spatiul de folosinta economica in imediata apropiere :faneata,pasunea,uneori padurea.Se adauga ca tipuri subsidiare :satul liniar ,cu risipiri pe vai(Culoarul Timis-Cerna),iar in depresiuni (Almaj,Caras-Ezeris),satul compact cu o densitate mai mare a gospodariilor cu case lipite perete de perete .
        Dupa nr de locuitori sunt sate mijlocii(500-1500loc) si mari(1500-4000loc).
        Dupa functiile economice,majoritatea activitatiilor se desfasoara in domeniul forestier si minier.
        L a poalele nordice ale Muntiilor  Aninei,in Depresiune Caras-Ezeris s-a dezvoltat orasul Resita(100000 loc),unul dinre cele mai importante centre ale matalurgiei romanesti si centru al industriei constructiilor de masini.Aici se produc motoare Diesel,pentru tractiune feroviara si navala,motoare electice,utilaje tehnologice,echipamente  pentru hidrocentrale.
        In jurul Resitei se concentreza centrul industrial Bocsa(<25000loc),situat la vest ,la contactul Muntilor Dognecea cu Dealurile de Vest,cu intreprinderi constructoare de masini:Anina,in categoria celor cu 25000loc,vechi centru carbonifer si cu mari zacaminte de sisturi bituminoase.
        In culoarul Timisului se afla orasul Caransebes(25000-50000loc) cu vechi traditii culturale si istorice.
        Oravita(<25000loc),situat in Depresiunea Oravitei, este tot un centru industrial,in trecut era centru de extractie a cuprului,apoi centru administrativ , orasul cu prima cale ferata din tara Bazias-Oravita,construita in 1854.
        Orsova(<25000loc),stramutat pe o vatra noua in urma constructiei sistemului hidroenergetic si de irigatii Portile-de-Fier,se mai gaseste o statiune de cercetari geografice.
         Industria energetica se remarca prin termocentralele de la Anina si Resita,prin hidrocentrala Valiug(pe Barzava) si Portile-de-Fier.
         Resita reprezinta un centru siderurgic,aici producandu-se fonta,otelul si altele.
         Industria chimica este reprezentata prin produsele rezultate din distilarea lemnului de la Resita.
         Industria lemnului se remarca prin furnire,placaje,placi,industria mobilei existenta in orasul Caransebes.
         In cadrul materialelor de constructie se produce ceramica la Resita.
         Omul joaca un rol important in dezvoltarea acestor industrii,dar pentru a le putea dezvolta are nevoie de materia prima ce sta la baza acestora si trebuie sa colaboreze si cu altii oameni,ce pot veni cu un nou punct de vedere asupra unui subiect discutat si pot ajuta la dezvoltare ei.Pentru realizarea acestor conditii este importanta existenta unor cai de acces si mentinere legaturilor interumane,ce se realizeaza pe mai multe cai:terestre(la Orsova soseaua nationala se intalneste cu cea din lungul Dunarii,de pe marginea lacului ce leaga localitatea Bazias cu cele din zona defileului Socol,Moldova Noua),fluviale(pe Dunare) si chiar aeriene(aeroport la Caransebes,in legatura cu  orasul Bucuresti).De asemenea,caile de acces au un important rol in dezvoltarea turismului,indeosebi cele fluviale si aeriene,deoarece in acest mod sosesc turisti straini.             
     Agricultura
      Muntii Banatului contribuie la productia agricola a tarii,desi relieful este accidentat,panza freatica la suprafata,solurile cu fertilitate slaba.
         In culoarul Timis-Cerna si Depresiunea Almaj se extinde bazinul pomical din Dealurile Banatului,in cadrul caruia marul si prunul predomina.
        Zootehnia se sprijina pe cultura plantelor de nutret(trifoiul,borgeagul),dar si pajistile de fanete naturala,ce se diferentiaza dupa locul in care se afla.
        In ceea ce priveste cresterea animalelor,speciile sunt variate:se cresc bovine pentru lapte si carne,ovine pentru piei,porcine si pasari.
        Efectele prezentei omului asupra mediului din Muntii Banatului
        In zona mai inalta a Muntilor Banatului,pentru ca aici nu se poate vorbi de zona alpina,prezenta omului s-a facut simtita in doua directii:pastoritul(pentru  obiceiuri de acest gen este cunoscuta Depresiune Almaj,unde pe de alta parte se gasesc numeroase elemente etnografice si folclorice)si circulatia turistica,prezenta in special in Muntii Aninei unde relieful carstic este bine dezvoltat,creand un pitoresc deosebit:Cheile Nerei,ale Minisului si Carasului,pestera Comarnic,dar si in Muntii Semenic,unde se afla complexul turistic cu acelasi nume,important in practicarea sporturilor de iarna,situat intre Vf.Semenic si Piatra Goznei.
         Presiunea antropica se manifesta in majoritatea lunilor anului,in special in anotimpul rece si determina:degradarea solurilor,cresterea gradului de fragmentare a suprafetelor de versant prin dezvoltarea de ravene,torenti si ogase,stimuleaza alunecariile si surupaturile.
         Omul a exploatat de asemenea si reteaua hidrografica creand hidrocentrale,cea mai importanta din acesi munti fiind Portile-de-Fier,o importanta sursa de energie,la nivel national,ci nu local,unde se concentreaza majoritatea locurilor de munca ale populatiei din Caras-Severin si din imprejurimi.
         Omul de altfel exploateaza resursele  de carbuni,sisturi bituminoase,nisip,ce sunt resurse neregenerabile,acesta neglijand astfel efectele negative ale activitatiilor sale.Astfel de exploatari au loc in:Anina si Resita,de altfel importante centre constuctoare de masini,exploatand astfel resursele metalifere,ce reprezinta o sursa de  resurse neregenerabile.
         Industria lemnului existenta in orasul Caransebes,pentru a fi mentinuta pe o pozitie cat mai sus plasata,trebuie exploatate cat mai mult resursele forestiere,producandu-se despaduririle ce duc la scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea  unor inundatii puternice.
         Mediul Muntilor Banatului este totusi,in ciuda tuturor activitatiilor antropice un mediu in care se exista componente naturale partial nemodificate,precum cele din rezervatii,ocrotinu-se astfrl o serie de specii de plante si animale pe cale de disparitie, acestea reprezentand singurul efect pozitiv al  presiunii antropice.
 
   
#2
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".



Liniste deplina într-o fractiune de secunda

Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait în deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit,
cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns într-adevar în paginile unui reportaj din revista National Geographic.



Explorarea Deltei

Punctul de plecare pentru o aventuraa în Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat în apropiere de locul unde Dunarea se desparte în cele trei brate principale, deci unde începe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere în timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.


Rezervatiile naturale

Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon"
sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. Puteti ajunge la ele strabatand canale înguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile în care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic în liniste, închiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei.


Minunile salbaticiei

Daca va opriti într-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc în aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot încerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi însotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot în restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie în Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.


Minunile salbaticiei

"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ..." - nota Herodot din halicarnas in Istorii (484-425 î.H.), cea mai ceche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso (cca 10-15 d.H) remarca si el ca "...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum".

Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare" cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. "Istros" in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, "Phisos" la fenicieni, "Danare" - "Donaris" traco-get, "Istrus" - "Histr" - "Danubius" pentru romani, "Rio Divino" de la curtea lui Carol Quintul si "Le roi des fleuves de l'Europe" in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.


"Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 î.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!

Vom intelege, daca tinem seama de varful "deltei" - triunghiul asemanator literei grecesti care ii-a fost nasa - acolo unde se produce prima bufurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca. 6.300 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna ca in doua minute se scurge o catitate de apa suficienta consumului pentru o zi a unui oras de peste 1.000.000 de locuitori; apa ce transporta in fiecare secunda aproximativ doua tone de aluviuni in suspensie.
 
   
#3
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Rezervaţiile peisajistice     (landşafturile naturale)

Rezervaţiile peisajistic- reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică, instructivă, şi educaţională.

Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi economice reglementate, au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept pentru savanţi.
         
ÃŽn prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha.

                                      ,, La castel â€Â?

Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele Horodineşti şi Brînzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stîncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice. Sub acţiunea agregării, eroziunii, a proceselor eoliene si a celor carstice, pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Acolo unde rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos crează impresia unui peisaj montan. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe alocuri de crînguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş sălbatic, păr pădureţ; din arbuşti aici cresc verigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasă, strigoae, crînceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.


,, Suta de movile �

Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut, lîngă satele Avrameni şi Cubani. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au format în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se întinde pe o lungime de 7,5 km şi are o laţime de 2 km. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – ÃŽn depresiunile dintre movile – băltoace, bălţi, mlaştini, în carese deyvoltă o faună deosebită unde se întîlnesc: rogozul, coada calului, pipirigul, rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurător. Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stjarul comun, arţarul, teiul, frasinul, cireşul sălbatic, din arbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane, hameiul.

,, Saharna �

ÃŽn cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat lîngă satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stîncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale rîuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna, a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei prăpastii fioroase. ÃŽn albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adîncitură de circa 10 m. Versanţii verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vîntului, sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele adăposturi naturale. ÃŽn prezent aici locuiesc, păsări răpitoare, jderul de piatră, vulpi, bursuci, care ziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vînat. ÃŽn multe locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi de păduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin turcesc, din arbuşti se întîlnesc scumpia, păducelul, alunul, cornul. ÃŽn aceste păduri vieţuesc căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.
Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi medievală. ÃŽn stîncile landşaftului se observă si astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.

,, Trebujeni �

Trebujeni este situată în vale rîului Răut. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion al afluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stinga. Văile acestor rîuri se dezvoltă în calcare sarmaţiene cu versanţi abrupţi, stîncoşi, împiestriţaţi de numeroase peşteri, pâlnii carstice, iar în albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-au păstrat unele mănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc, păr de pădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul, sîngerul, scumpia. Pe stînci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele coronele, şopîrlr. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice: ruinele oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.

,, Ţigăneşti â€Â?

Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care se deschide în vale rîului Ichel în formă de amfiteatru. ÃŽn partea inferioară a caestui hîrtop este o mănastire. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce formează un pîrîiaş. Versanţii hîrtopului sunt acoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani şi au o grosime în diametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.

,, Ţipova â€Â?

Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. El includ terasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-200 m. ÃŽn albia rîuleţului  s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian, forme carstice: peşteri, pîlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar în apropiere de satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de bărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure arţar tătăresc, arţar, jugastru, din arbuşti se întîlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.

In republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale. Acesta va contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului înconjurător.
 
   
#4
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Carpatii  Meridionali

a)Limite si vecini
-se desfasoara intre valea prahovei(E)si culoarul Timis-Cernea(V).Pretutindeni ,muntii dominaregiunile vecine mai joase ,prin versanti cu panta mare si denivelari de peste 500 metri.
-mai sunt numiti Carpatii Sudici(datorita pozitiei lor geografice in sudul Carpatilor romanesti)si Alpii transilvaneni(denumire data de geograful francez Emmannuel de Martonne ,care a gasit multe asemanari cu Alpii in infatisarea reliefuluiacestor masive).

b)Caracteristici
-sunt cei mai inalti munti din Romania ,avand 11 varfuri cu altitudini ce depasesc 2500 m.(vf.Moldoveanu ,cu 2544 m. ,este cel mai important);
-alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase;
-infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi ,masiv ,fie unul de creste abrupte;
-doar Oltul ii strabate in intregime ;in rest ,raurile mari au creat vai partial transversale ;
-culmile prezinta platouri netede intinse ,cu pajisti folosite vara ca pasiuni ;
-la peste 1800 m. altitudine ,au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai glaciare in care exista lacuri ,praguri cu cascade etc.;
-pasurile si trecatorile sunt putine la numar ,dar au fost folosite inca din Antichitate de locuitorii aflati de-o parte si de alta a lor ;
Transalpina (Muntii Parang) si Transfagarasanul strabat muntii la peste 2000 m.

c)Diviziuni
Carpatii Meridionali sunt alcatuiti din patru grupe de munti ce se insira de la est la vest. Numele fiecareia este dat de masivul mai important din alcatuire .

Grupa Muntilor Bucegi :

Se afla la contactul cu Carpatii Curburii .
In est sunt Muntii Bucegi ,formati din conglomerate si calcare ,cu varfuri de peste 2000 m. dispuse in lungul unei creste cu desfasurare in forma de potcoava .La exterior ea este marginita de abrupturi de peste 1000 m. In interior se afla platouri netede la altitudini 1800 - 2000 m. In centru se afla valea Ialomitei ,care in cursul superior taie chei (Orzei ,Tatarului etc.) separate de mici depresiuni in care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobresti si Moroeni .
In Muntii Bucegi exista numeroase cabane turistice si amenajari pentru turism (telecabine ce pleaca din Sinaia si Busteni spre platou ,partii de schi etc.) .
Muntii Leaota se afla la sud-vest de Muntii Bucegi . Sunt formati in mare parte din roci cristaline si doar in nord din culmi calcaroase in care raurile au taiat chei .Din Leaota (2133 m.) se desprind radial mai multe culmi cu pajisti alpine si versanti bine impaduriti .
Muntii Piatra Craiului se desfasoara in nord-vestul grupei ,fiind alcatuiti dintr-o uriasa creasta calcaroasa cu versanti abrupti si mase de grohotis ;In est , raul Dambovicioara a sapat chei in versantii cu relief carstic ,unde se afla pestera Dambovicioara .
Intre aceste masive se afla culoarul Rucar-Bran ,o regiune mai joasa la 800 - 1300 m. ,alcatuita din culmi netede formate din roci cristaline si petice de calcar ,conglomerate ,gresii . Rayrile sunt adanci si curg spre sud catre Dambovita ,formand chei in jurul localitatilor Rucar si podul Dambovitei ,sau spre nord ,catre Depresiunea Brasov . In lungul culoarului trece un drum folosit inca din timpul dacilor si romanilor . Satele se afla fie grupate pe vai sau in depresiuni ,fie risipite pe podurile culmilor . Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt cresterea vitelor si exploatarile forestiere ,la care s-au adugat ,in ultimi ani ,agroturismul .

Grupa Muntilor Fagaras :

Se desfasoara intre vaile Dambovitei ,la est ,si Oltului ,la vest ,fiind alcatuita din :
Munti Fagaras ,in nord ,formand cea mai lunga creasta montana carpatica (cca 60 km .) ,ce domina prin versanti povarniti (peste 1000 m.) Depresiunea Fagaras si valea Oltului ,au sase varfuri si inaltimi ce depasesc 2500 m. ,intre care se remarca Moldoveanu (2544 m.) si Negoiu (2535 m.) . In acesti munti se afla circuri si vai glaciare cu lacuri (Balea ,Podragu ,Capra ,Doamnele) ,precum si pajisti alpine .
In centru se gaseste Tara Lovistei ,o depresiune tehtonica alcatuita din culmi atingand 800-1100 m. ,cu paduri si sate de munte ,pe unde treceau drumurile vechi din Tara Romaneasca spre Transilvania . Pe raul Arges este amplasat lacul de acumulare Vidraru .
In sud-est ,intre vaile Dambovita si Raul Doamnei sunt Muntii Iezer ,cu varfuri ce depasesc 2000 m.(2462 in vf. Iezeru Mare ,2391 in vf. Papusa) ,circuri glaciare ,pajisti alpine . La vest de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu , Frunti , Cozia ,cu inaltimi de 1000-1600 m.
Valea Oltului ,pe parcursul a cca 50 km. ,formeaza un defileu cu doua sectoare inguste (Cozia in sud si Turnu Rosu in nord) ,cu lacuri de baraj hidroenergetic ,mai multe sate si manastiri ,precum Coziz , care dateaza din sec. al XIV-lea .

Grupa Muntilor Parang:

Se intinde intre vaile raurilor Olt( est) si Siret si Jiu(vest) ,fiind cea mai extinsa subunitate din Carpatii Meridionali . Sunt formati predominant din roci cristaline si numai in nord-vest si in sud sunt culmi calcaroase cu chei si pesteri .Raurile Jiu de est ,Sebes ,Sadu si Lotru il separa in mai multe masive .
In sud-vest se afla Muntii Parang ,cei mai importanti ,cu varfuri ce depasesc 2400 m. (Parangu Mare ,2519 m.) ,un relief glaciar la Obarsiile raurilor Jiet ,Lotru (circuri ,vai si lacuri ,intre care Galcescu) ,si intinse pajisti alpine . In sud-est Munti Capatanei ,cu cateva varfuri la peste 2100 m. cu chei Oltetu si psteri Polovragi ,Muierii ,iar in nord-vest Muntii Sureanu alcatuiti dintr-un sector central inalt cu roci cristaline ,varfuri de peste 2000 m. si circuri glaciare ,din care pornesc culmi ce coboara pana la 1000 m. ,unele alcatuite din calcare cu formatiuni carstice . Pe valea Orastie se afla cetatile dacice ,intre care Sarmizegetusa Regia .In nord-est sunt Muntii Cindrel ,avand o culme centrala din care se desprinde altele mai mici ce se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiului . Intre vaile Sadu si Lotru sunt Muntii Lotrului (vf. Steflescu 2242 m.) ,unde se afla lacurile Vidraru si Malaia ,hidrocentralele ,statiune Balneocrimaterica Voineasa etc.

Grupa Muntilor Retezat:

Se intinde la vest de raurile Strei si Jiu si cuprinde sase masive separate de depresiunea Petrosani si culoarele vailor Raul Mare si Raul Rece . Acesti munti sunt alcatuiti in cea mai mare parte din Sisturi Cristaline si granite care le dau masivitate . Doar la margini se afla si culmi calcaroase in care exista chei si pesteri . In aceasta regiune exista multe circuri ,vai si lacuri glaciare ,o intinsa zona cu pajisti alpine ,paduri de conifere si foioase .
Muntii Godeanu au o pozitie aproape centrala .In jurul farfurilor de peste 2000 m. (Gugu ,2291 m.) ,se gasesc circuri si vai glaciare .
Muntii Retezat ,care se desfasoara in nord est se termina prin versanti cu panta mare deasupra depresiunilor Hateg si Petrosani . Au cel mai mare numar de vai si circuri glaciare . In acest masiv se afla cel mai intins lac glaciar(Bucura) ,si cel mai adanc (Zanoaga) ,din Carpatii romanesti ; o parte a masivului este declarata Parc National din 1935 ,cu zona stricta de ocrotire de 1840 ha.
Muntii Valcan ,situati in sud-est ,au inaltimi mai mici(vf. Straja cu 1868 m.) ,dar prezinta versanti abrupti ,chei si vf. calcaroase
In sud-vest sunt Muntii Tarcu ,cu o creasta principala cuprinzand vf. la peste 2100 m. si numeroase culmi netede impadurite si mai joase . Pe una dintre acestea -----Muntele Mare-----se afla o statiune climaterica .
Aceasta grupa cuprinde si cateva depresiuni . In Depresiunea Petrosani ,de origine tectonica strabatuta de Jiul de vest si Jiul de est se afla strate de carbuni (huila) ,exploatate in mai multe mine . In cuprinsul ei se afla patru orase ,intre care municipiul Petrosani . Depresiunea Hateg tot de origine tectonica ,are un relief variat ,cu terase pe care se afla sate ,artere rutiere si feroviare si orasul Hateg . Catre nord se continua pana la Mures cu Depresiunea Calan  .
 
   
#5
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Câmpia Romana
Partea  I
Relief si subdiviziuni

     Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
     Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
     Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
     Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
     Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.
     Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.
     La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea  lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
     In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.
     Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
     Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.
     Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.
     Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
     Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).
     Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
     Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.
     Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).
     In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

     a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.
     Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).

     b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor).
     Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

     c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
     Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.

     In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului.
     Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Clima si hidrografia

     Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.
     Se constata o accentuare  a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad  de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
     Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta  dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.
     Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete).
     Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in  campie (Desnatui, Calmatui).
     Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.
     Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
     Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
     In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale

     Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
     Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.
     Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.
     Exista si soluri brun-roscate de padure.
     De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.
     Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.

Populatia si asezarile

     Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
     In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.

Asezarile rurale

     Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.
     Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.
     Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.
     Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.

Asezarile urbane.

     Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
        Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

  * Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
  * orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
  * orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
  * orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);
  * Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

     Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.

     Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.
     Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
    Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
     Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
     In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
     Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.

Agricultura

     Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera.
     Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale.
     Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.
     Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti.
     Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
     Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe baza de porumb.
     In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara (Crevedia si Buftea).

Caile de comunicatie, transporturile si turismul

     Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
     Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
     Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.
     Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.
     Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea.
     Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii.
     Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
     In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

Diferentieri regionale
  Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul
Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii


Campia Olteniei

    Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
     Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.
     Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.
     Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.
     Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
     Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.
     Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.
     Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea din sud (Podari, Bucovat, Cernelele, Malu Mare) apartine campiei.
     Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere Ghercesti si Cosoveni se afla situate sn zona de campie.

Sectorul Olt_Arges

     Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).
     Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.
     Climatul este submediteranean si de tranzitie.
     In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.
     Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).
     Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
     Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

Campia Bucurestilor

     Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu Campul Calnaului.
     Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).
     Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).
     Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea, Urziceni.

Baraganul

     Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.
     Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.
     Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).
     Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.

Sectorul estic

     Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.
     Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii apartine.
     Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
     Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.
    Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.

Lunca si Baltile Dunarii

     Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub influenta directa a fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.


Informatii selective (pastile) despre Campia Romana

Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
Orasele din Campia Romana sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
Orasele din Campia Olteniei sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Componenta Campiei Romane
Forme de relief din Campia Olteniei
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Baraganului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Estica
Ape curgatoare -Campia Estica
 
   
#6
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Câmpia Romana
Partea  II


Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
a) Campia Olteniei;
b) Sectorul Olt-Arges;
c) Campia Bucurestilor;
d) Baraganul;
e) Campia Estica.

Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
a) Campia Bucurestilor, cu:
- campii piemontane - Campia Targovistei si Campia Ploiestilor;
- campii de subsidenta - Campia Titu si Campia Gherghitei;
- campii tabulare - Campia Vlasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b) Campia Estica, cu:
- campii piemontane - Campia Ramnicului;
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia Buzaului;
- campii tabulare - Campia Brailei, Campia Tecuciului.

Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
- Campia Pitestilor - 300 m;
- Campia Siretului Inferior - 10-20 m.

In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
- Campia Blahnitei;
- Campia Bailestulor;
- Campia Romanatilor;
- Baraganul Ialomitei;
- Baraganul Calmatuiului;
- Campia Brailei;
- Campia Tecuciului.

Raurile care strabat Campia Romana sunt:
- Drance;
- Desnatuiul;
- Jiul;
- Oltul;
- Oltetul;
- Calmatui;
- Vedea;
- Teleorman;
- Neajlov;
- Calnistea;
- Arges;
- Sabar;
- Dambovita;
- Ialomita;
- Prahova;
- Teleajen;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiuil;
- Buzaul;
- Putna;
- Ramnicul Sarat;
- Barladul;
- Siretul.

Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
- Drincea;
- Desnatuiul;
- Calmatuiul;
- Vedea;
- Teleormanul;
- Calnistea;
- Neajlovul;
- Sabarul;
- Cricovul Dulce;
- Cricovul Sarat;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiul.

Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
a) limanuri fluviatile:
- L. Mostistea (la Dunare);
- L. Snagov, L. Caldarusani, L. Fundata, L. Strachina (in bazinul Ialomitei);
- L. Balta Alba (in bazinul Buzaului);
b) lacuri sarate si dulci:
- L. Amara ( langa Slobozia);
- L. Sarat ( langa Braila);
- L. Plascu,;
- L. Ianca ;
- L. Movila Miresii;
c) lacuri de lunca (balti): L.Brates.

Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt
- Galati;
- Braila;
- Fetesti;
- Calarasi;
- Oltenita;
- Giurgiu;
- Zimnicea;
- Turnu Magurele;
- Corabia;
- Calafat;
- Drobeta - Turnu Severin.

Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
a) influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri secetoase si ierni blanda;
b) influente de tranzitie ( de la cele submediteraneene la cele de ariditate), cu precipitatii ce scad spre est, in centru;
c) influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential, in est.

Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
fauna:
- Izvoru;
- Dunele Hanu Conachi.
flora si fauna:
- Comana;
- Snagov;
- Lacul Sarat.
forestiera: Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica: Tiglina.

Orasele din Campia Romana sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.

Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.

Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
- Terasa Brailei;
- Ialomita-Calmatui (mai recent);
- Pietroiu-Stefan cel mare;
- Galatui-Calarasi;
- Mostiste;
- Giurgiu-Razmiresti;
- Olt-Calmatui;
- Vitomiresti-Slatina (efectuat mai recent);
- Sadova-Corabia (pe nisipuri)

Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
porturi fluvio-marittme:
- Galati;
- Braila.
- porturi fluviale:
- Giurgiu;
- Drobeta - Turnu-Severin;
- Oltenita;
- Calarasi;
- Turnu-Magurele.

Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
- Campia Bailestilor;
- Campia Romanatilor;
- Baragan;
- Campia Tecuciului

Orasele din Campia Olteniei sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.

Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.

Componenta Campiei Romane
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Campia Baraganului
Campia Estica

Forme de relief din Campia Olteniei
Campii tabulare
Blahnitei
Bailestilor
Romanatilor

Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Dunare
Drincea
Desnatui
Jiu
Amaradia
Oltet
Olt

Forme de relief sectorul Olt-Arges
Campii piemontane
Pitestilor
Campii tabulare
Boianului
Gavanu-Burdea
Burnazului

Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Vedea
Cotmeana
Teleorman
Arges
Calnistea
Neajlov

Forme de relief -Campia Bucurestilor
Campii piemontane
Targovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
Titu
Gherghitei
Campii tabulare
Vlasiei
Mostistei
Campul Calnaului

Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Dambovita
Colentina
Arges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Prahova
Teleajen
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea

Forme de relief -Campia Baraganului
Campii tabulare
Baraganul Ialomitei
Baraganul Calmatuiului

Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Ialomita
Calmatui
Forme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului
Campii de subsidenta
Buzaului
Siretului Inferior
Campii tabulare
Tecuciului
Brailei

Ape curgatoare -Campia Estica
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
Buzau
Barlad
Covurlui
Prut
 
   
#7
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Referatele  de  acum  in  colo  se  vor  referii  numai  la  Geografia  fizica  si  Geografia   Romaniei. Materia  de  bac  Daca  veti  dori  alte  informatii,  pune-ti  intrebarile    si  veiti  primi  raspunsul
 
   
#8
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Amenajari hidroelectrice
DIN ROMANIA

1.Sursele de apă şi importanţa lor

Apa înseamnă viaţă nu numai pentru fiinţele vii, dar şi pentru economia tuturor ţinuturilor, din toate timpurile, fiind un element de neînlocuit pentru agricultură, industrie şi transport.
Din suprafaţa întregii planete de circa 510 milioane de kilometri pătraţi, peste două treimi,respectiv 360 milioane kilometri pătraţi reprezintă întinderea apelor.Numai o treime din suprafaţa continentelor este bogată în apă,restul reprezentând ţinuturi sărace şi aride .Pentru a corecta factorii care condiţionează prezenţa apei este necesar să se recurgă la un ansamblu de măsuri pentru folosirea raţională a surselor de apă ,cum ar fi: captarea, înmagazinarea,tratarea apei,etc.
Apa mai poate fi folosită şi pentru producerea de energie electrică ,prin amenajarea potenţialului energetic al cursurilor de apă, a mareelor , a  valurilor, etc.
 
   
#9
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
2.Folosinţele amenajărilor hidroenergetice

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie,alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă  sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului,agrement, etc.
Exemple de folosinţă complexă a apelor îl constituie: Amenajarea hidrenergetică a râului Ageş, Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz, Amenajarea Porţile de Fier (pe Dunăre), etc.
De exemplu, la  Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz ,datorită lacului de acumulare dela Izvorul Muntelui ,în afara efectului energetic se satisfac şi alte necesităţi ale economiei naţionale, cum ar fi:irigarea a 300 000 hectare  teren agricol în câmpia Bărăganului,atenuarea cu 60% a debitelor catastrofale ce se produceau pe valea Bistriţei şi Siretului, alimentarea cu apă a centrelor industriale din aval de hidrocentrala Bicaz (Roznov, Săvineşti,etc).
La Amenajarea porţile de Fier ,se asigură prin barajul creat pe Dunăre , posibilitatea  realizării unei producţii de energie de 10 miliarde kilowaţioră (kWh), îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi sporirea traficului fluvial pe acest sector.
 
   
#10
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
3.Mărimi fizice importante la dimensionarea amenajărilor hidoenergetice

ÃŽn natură, cantităţile însemnate de apă evaporată cad înapoi sub formă de precipitaţii şi se infiltreză în straturile superioare ale scoarţei pământului sau în albiile cursurilor de apă.
Aceste mase tind să coboare apoi spre nivelul mărilor şi oceanelor,producând ăn drumul lor un lucru mecanic necesar pentru învingerea rezistenţelor care se opun mişcării apei în albiile naturale ale acesteia.
Orice cantitate de apă care este situată la un anumit nivel terestru reprezintă o sursă de energie hidraulică.Energia hidraulică din natură este formată din energie potenţială şi enregie cinetică.
Această enrgie poate fi transformată  ÃƒÆ’Ã‚Â®n cea mai mare parte în  energie electrică cu ajutorul maşinilor hidraulice amplasate în uzinele hidroelectrice
Cele mai importante  mărimi hidraulice la dimensionarea unei amenajări hidroenergetice sunt: debitul, căderea şi randamentul.
Debitul este o mărime fizică caracterizată prin volumul de apă raportat la unitatea de timp ,de aceea se măsoară în metri cubi pe secundă (m3/s).
Debitul este o mărime foarte importantă la determinarea puterii hidraulice şi deci la dimensionarea amenajării hidrenergetice
Căderea reprezintă înălţimea la care se găseşte volumul de apă deasupra nivelului dat .Căderea este direct proporţională cu energia potenţială a cursului de apă, deci valoarea ei influenţează direct puterea hidraulică
Randamentul unei uzine hidroenergetice este compus din produsul randamentelor diverselor instalaţii care produc transformarea energiei hidraulice în energie electrică.ÃŽntotdeauna ,randamentul are o valoare subunitară (<1), deoarece pe traseu există pierderi de sarcină.
 
   
Pagini:  1 2 3 4 ... 5  
Mergi la