E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
lonely_32
 | Femeie
24 ani
Valcea
cauta Barbat
26 - 57 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #31 |
|
|
Si cu toate ca de la spaniolul Francisco Orellana, primul european care, in 1540-41, a strabatut continentul sud-american ca de la un ocean la altul, navigand pe Amazon si pe Rio Negro, cunostintele despre Amazonia s-au inmultit enorm, in zilele noastre cercetatorii dezleaga inca tainele ale uriasului <ocean verde> cu a sa lume magica, combinatie de intuneric si lumina, plina de vraji, cu cararile semanate de capcane naturale si incadrate de o vegetatie extraordinar de exuberant. In anii din urma, o atentie speciala se acorda studiilor hidrologice ale puternicelor artere hidrografice ce strabat imensa padure. Hidrologii americani si brazilieni au masurat adancimea albiei si viteza de scurgere si debitul apei pe Amazon si pe cativa dintre afluentii lui. Cecetari hidrologice s-au efectuat in 2 statii principale situate in orasele Obidos (la 800 km de varsare) si Manaus. In 1967 flora si fauna unor zone din Amazonia au fost studiate in cele mai profunde detalii de o expeditie de internationala la care au luat parte 40 de specialisti din S.U.A , Brazilia, Franta, Marea Britanie, Germania si Norvegia, imbarcati pe vasul <Alfa Erico> al Universitatii din California.
|
|
| |
|
| #32 |
|
|
Vorbind depre mediul in care traim ne referim la biosfera, un invelis atat de subtire a carui grosime este mai mica decat o sutime din raza Pamantului.
Biosfera contine toate organismele vii si constiutie mediul in care ele traiesc. In urma unei evolutii de milioane de ani biosfera a ajuns sa cuprinda un imens mecanism de viata care intercepteaza energia chimica prin fotosinteza si o distribuie prin diverse moduri.
Biosfera cuprinde padurile, muntii, lacurile, fluviile si oceanele cu toata viata vegatala ce o contin.
|
|
| |
|
| #33 |
|
|
Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km3 , din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor. Astfel omul dispune de o cantitate limitata din apele ce curg la suprafata continentelor, continuu reciclata de precipitatii, de apoximativ 30.000 de km3 .
Astfel resursele de apa sunt limitate in timp ce in lume necesarul de apa creste in continuu.
Daca in Africa, in zonele aride consumul de apa al unui om este de circa 3 L pe zi , in Europa este de circa 500 L iar in America de peste 1000 L pe zi. Materialale sau energia introduse in mediul ambiant sunt numite poluanti atunci cand sunt folosite in concentratii ce depasesc anumite limite si care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului sau produc dezechilibre ecologice.
Astfel, poloarea apei reprezinta alterarea calitatilor ei fizice, chimice si biologice si este produsa direct sau indirect in modul natural sau artificaial, devenind improprie utilizarii.
|
|
| |
|
| #34 |
|
|
Poluarea apelor este deteminata de uramatoarele grupe de agenti :
a) poluarea apelor datorata agentilor biologici (microorganismele) .Apa a fost dinotdeaunam un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catarstofale. In evul mediu in urma epidemii de holera a murit aproape jumatate din populatia Europei.
Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc..
Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din acesta categorie. De exemplu o fabrica de hartie de dimensiune medie produce aceasi poluare ca un oras de 500.000 de locuitori.
b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse : azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur ; cauza majora de poluare o reprezinta hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii.
De exemplu pe Dunare se transporta zilnic aproximativ 10.000 de tone de produse petroliere ; cel mai mic accident naval poate deveni o sursa majora de poluare.
c)Poluarea apei cu substante organice de sinteza datorita industrilor detergentilor, insecticidelor si pesticidelor.
|
|
| |
|
| #35 |
|
|
) agenti fizici de poluare :
-substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile provenite de la carierele sau minele unde se extrag anumite substante
-poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor, si a deversarii apelor industriale calde. Ridicarea temperaturii apei aduce daune intolerabile florei si faunei acvatice, scade continutul de oxigen dizolvat si implicit scade capacitatea apei de autoepurare.
-poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industruiile ce folosesc energia atomica.;
e) Substantele organice care polueaza apele sunt :
De origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine;
De origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica : hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice (vopsele de anilina)
Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti.
|
|
| |
|
| #36 |
|
|
Bineinteles ca pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna si flora acvatica Poluarea râurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decât in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.
|
|
| |
|
| #37 |
|
|
Grupa muntilor bucegi
Asezare si limite. Aceasta grupa montana se afla în extremitatea estica a sectorului Carpatilor Meridionali. La est sunt delimitati de Valea Prahovei, la vest de Valea Dîmbovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud de Subcarpatii Curburii.
Relief. Grupa Muntilor Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si al întregului lant carpatic, în timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat în timpul Erei Neozoice, în urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost înaltati în bloc, cu cca 1000 m, la sfârsitul Neogenului si începutul Cuaternarului.
|
|
| |
|
| #38 |
|
|
Calcarele si conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu, cu pajisti alpine folosite vara pentru pasunatul oilor; platforma Râu este, mai neregulata ca nivelare; platforma Gornovita sau a Predealului, cu fânete si asezari omenesti permanente si sezoniere.
Grupa acestor munti cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine în Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m în vârful cu acelasi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 în Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcatuita predominant din calcare; Magura Codlei (1292 m), în extremitatea vestica a Depresiunii Brasov. Din aceasta grupa fac parte si zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran, unde se afla pasul Giuvala (1240 m), situat între Piatra Craiului si M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaza limita estica a grupei.
|
|
| |
|
| #39 |
|
|
Clima. Este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm, si chiar peste, la marile altitudini, cu vânturi puternice. Climatul alpin apare îndeosebi în Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitatii cu valori foarte mici si vânturi extrem de puternice.
Apele. Reteaua hidrografica este alcatuita în principal din râurile Prahova, Ialomita, Dîmbovita si Bârsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate în scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dîmbovitei.
Vegetatia. Este dominata de paduri, care la rândul lor cuprind etajul fagului, care urca pâna la 1200 m, si etajul coniferelor, care urca pâna la limita superioara a paduri. Zona paduri este urmata de zona alpina, numita si "stepa rece", dominata de pajisti, împestritate la partea inferioara cu tufisuri de enupar si jneapan sau alti arbusti pitici.
|
|
| |
|
| #40 |
|
|
Fauna. În padurile de foioase fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, pisica salbatica, alaturi de specii patrunse fie din silvostepa, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (caprioara, veverita). Padurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, râs, apoi cocosul de munte si gainusa de alun, dintre pasari. În zona alpina apar capra neagra si acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pastrav, iar catre altitudini mijlocii apar cleanul si mreana.
Solurile. Sunt corelate cu roca si clima, precum si cu vegetatia. Solurile argiloiluviale (cenusii si brun-roscate), numite argiluvisoluri, apar în muntii nu prea înalti. În climatul racoros si umed apar solurile brune si brune acide, iar sub padurile de fag si rasinoase sunt solurile podzolice, sarace în humus. Etajarea se încheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitatii abundente si vegetatie de pajiste.
Rezervatiile. Cuprind: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.
Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaza padurile de foioase si rasinoase, valorificate în industria de prelucrare a lemnului; pasunile si fânetele naturale favorizeaza cresterea bovinelor si a ovinelor. Potentialul hidroenergetic al Ialomitei si Dîmbovitei este valorificat în hidrocentrale.
|
|
| |
|
