Simpatie.ro - matrimoniale
E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Nou pe simpatie:
bruneta_mara din Ialomita
Femeie
24 ani
Ialomita
cauta Barbat
27 - 64 ani
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 / Referate pentru Bac /

Referate pentru Bac

 Pagini:  1 2 3 4 5  
#11
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
4. Schema unei amenajări hidroelectrice

ÃŽn fig.1, este prezentată schema unei amenajări hidroelectrice de mare cădere.
Schema este compusă din :
4.1.Lacul de acumulare
Este lacul artificial creat în spatele barajului în scopul stocării (înmagazinării) volumelor mari de apă care vor folosi la producerea energiei electrice
ÃŽn afara de folosinţa energetică, lacul de acumulare poate folosi la irigaţii, alimentări cu apă, agrement,etc.
4.2.Barajul
Barajul reprezintă obstacolul artificial construit pe albia naturală a cursului de apă în scopul obţinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe feluri:de beton,de anrocamente,de pământ ecranat cu beton,etc.
4.3. Aducţiunea

Aducţiunea reprezintă galeria situată sub nivelul minim din lacul de acumulare prin care se preia apa din lac îi se transportă spre centrala electrică
Aducţiunea conţine galeria forţată şi conducta forţată.
Galeria forţată poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalic
Conducta forţată poate fi din beton ,sau  conductă metalică .Conducta metalică se amplasează deobicei după nodul de presiune,din considerente de siguranţă.Ea se termină la peretele centralei cu un distribuitor cu un număr de ieşiri egal cu numărul turbinelor(minim două ieşiri)
 
   
#12
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
4.4. Nodul de presiune
Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru şi casa de vane.
Castelul de echilibru este o construcţie de siguranţă a amenajării şi are rolul de a prelua fluctuaţiile majore de nivel din sistem şi de a le atenua atfel încât să nu ajungă să producă catastrofe sau pierderi ireparabile în instalaţiile amenajării.
Casa de vane are rol de siguranţă, reglaj şi întreţinere a aducţiunii şi este compusă dintr-o construcţie care conţine cel puţin două vane amplasate pe conducta de aducţiune.

4.5.Centrala propriu-zisă
Centrala cuprinde următoarele:cladirea centralei,sala maşinilor, instalaţiile din centrală,maşinile de ridicat,camera de comandă.
Turbinele şi generatorul sunt amplasate în sala maşinilor.
Instalaţiile din centrală furnizează agenîi necesari bunei fucncţionări a agregatelor :apă de răcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigură epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer condiţionat.
Maşinile de ridicat sunt deobicei podul rulant şi diverse trolii de manevră.
Camera de comandă conţine panouri electrice şi automatizate pentru comenzile de la distanţă a închiderii-deschiderii diverselor echipamente , ridicarea-coborârea stavilelor segment pentru deversare controlată,închiderea-deschiderea vanelor sferice,etc.

5.Avantajele amenajărilor hidroelectrice
Faţă de energia obţinută prin arderea combustibililor clasici( petrol, cărbune, şisturi bituminoase) sau reacţiile metalelor  radioactive(uraniu îmbogăţit, plutoniu),  energia electrică obţinută prin amenajarea cursului râurilor sau fluviilor este în primul rând "curată", fără a elibera în mediul înconjurător nici un fel de noxe.
Amenajările hidroelectrice permit ,pe lângă folosinţele energetice şi alte folosinţe, aşa cum am arătat: în agricultură,piscicultură,gospodărirea apelor, turism.
Amortizarea cheltuielilor construcţiilor executate se face relativ rapid, astfel încât investiţiile ulterioare sunt minime,numai pentru întreţinere, ceea ce conduce la un cost ieftin al kilowatt-ului (adică apa este gratuită) , în comparaţie cu centralele termice la care combustibilul are costuri din ce în ce mai ridicate.
Dezavantajele constau în modificarea biotopului înconjurător,necesitatea exproprierilor terenului din calea construcţiilor,anii secetoşi care pot scădea dramatic nivelul în lac.
ÃŽn România  zilelor de azi este mult mai avantajoasă obţinerea energiei electrice din hidrocentrale, deoarece acestea sunt existente, nu necesită import de combustibili şi sistemul hidrotehnic este foarte bine organizat.         
www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie…
 
   
#13
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Surse de poluare cu praf, cenuşă şi fum


Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

    a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.
    Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:
a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.

a.10.    ÃŽn tabelul 1 se prezintă unele surse industriale de poluare cu praf, fum şi cenuşă iar în tabelul 2, producţia specifică de fum şi praf pe industrii.


Surse industriale de poluare cu praf, fum şi cenuşă

Industria    Sursa de poluare    Produsul poluant
Oţelării.    Furnale, maşini de sintetizare.    Oxizi de fier, fier, fum.
Turnătorii de fontă.    Furnale, instalaţii de dezbatere.    Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.
Metalurgia neferoasă.    Furnale şi topitorii.    Fum, fumuri de ulei şi metale.
Rafinării de petrol.    Regeneratori de catalizatori, incineratori de nămoluri.    Praf de catalizator, cenuşă de nămol.
Fabrici de hârtie.    Cuptoare de recuperare a chimicalelor şi de calcar.    Prafuri de chimicale.
Sticlă şi fibre de sticlă.    Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticlă, tragerea firelor.    Praf de materii prime, ceaţă de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de răşini.
Tabel 1



Producţia de fum şi praf în industrii

Industria    Emisia de fum şi praf
Siderurgie    10 kg / tonă metal
Fonterii    15-25 kg / tonă metal
Procesarea aluminiului    450 kg / tonă metal
 
   
#14
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Topitorii de bronz şi alamă    12 kg / tonă metal
Tabel 2

O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcţii se detaşează, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate doua procedee de fabricare:

-    procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmiţate în mori speciale şi trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

-     procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apă, apoi în stare umedă se macină în mori speciale, după care, partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelaşi ca la procedeul uscat;

    Temperaturile din cuptoare determină mai întâi fărâmiţarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin măcinare, se obţin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantităţi mari de praf, în toate verigile lanţului tehnologic: uscătoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscătoare se elimina în atmosferă aproximativ 10% din cantitatea introdusă, în mori, 1-3% din cantitatea prelucrată, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 şi 4%. ÃŽn total se pierde intre 20 şi 25% din materia primă prelucrată la procedeul uscat şi 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrăştiat până la distanţa de peste 3 km faţă de sursă, concentraţia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 şi 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanţelor ce se elimină prin coşurile întreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă, gaze, produşi incomplet arşi (cărbune, hidrocarburi, gudroane etc.) şi alte impurit4i înglobate şi eliberate cu ocazia arderii.
    Fumul are o culoare albicioasa dacă arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum şi prezentei în cantitate mare a cărbunelui şi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roşcată, cenuşie sau bruna, după cum cărbunele conţine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075m). Cenuşa rezultată în exclusivitate din combustibili solizi. Proporţia sa variază intre 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu ardere mai completă) şi 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă, etc.). Cenuşa se compune din:

-    compuşi minerali puternic înglobaţi în masa cărbunelui. ÃŽn această categorie sunt cuprinşi compuşii de Si, Al, Fe, Ca, Mg şi/sau S;

-    impurităţi (cenuşă mecanică) provenite din roca în care se afla înglobat zăcământul.

Cenuşa rămâne în cea mai mare parte în focar şi este îndepărtată prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre coş de către puternicul curent de aer format în
 
   
#15
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
camera de ardere. în marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenuşa este captata aproape în totalitate.

a.20.    O altă sursă importantă generatoare, în special, de fum şi cenuşă, este arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în scop domestic. Astăzi, în  multe ţări în curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca preţ, în unele locuri, înregistrează un ritm de creştere mult mai mare decât la alimente. Cauza creşterii zi de zi a preţului este restrângerea suprafeţelor de pădure. Multe ţări care fuseseră cândva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. ÃŽn SUA şi India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA această cantitate asigură doar 3% din consumul de energie, în timp ce în India, aceeaşi cantitate asigură circă 25% din consum. Deci, pentru ţările în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru ţările în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; ţări ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, în politica lor economică, reducerea consumului de petrol şi, în compensaţie, creşterea contribuţiei energetice a lemnului de foc. Chiar în SUA, acolo unde preţul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasă către folosirea lemnelor de foc. Se apreciază, de exemplu, că în SUA după 1973, folosirea energiei obţinute din lemn, în sectorul casnic, a sporit de două ori. Vânzările anuale de sobe, intre 1972 şi 1979, au sporit de noua ori, jar în 1981 s-au vândut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru încălzirea locuinţelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastră-fumurie şi conţine o cantitate însemnata de materii organice, care se apreciază că pot fi toxice şi cancerigene. Tot în scop domestic se ard astăzi, în lume, cantităţi enorme de cărbuni, petrol şi gaze naturale. De exemplu, numai în S.U.A., în 1966, s-au utilizat în scop domestic peste 2.1011 m3 gaze şi 1.1011 litri produse petroliere lichide, ambele cu un echivalent caloric de 2,54015 Kcal.

b) Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenuşa şi/sau fum în atmosfera:
    1 - erupţiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale pădurilor.

    b.10. Fruptule vulcanice generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi care, schimba local nu numai micro şi mezorelieful zonei în care se manifesta, dar exercita influente negative şi asupra purităţii atmosferice. Cenuşile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formează nori groşi, care pot pluti pana la mari distante fată de locul de emitere. Timpul de remanenţă în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au şi influente asupra bilanţului termic al atmosferei împiedicând dispersia energiei radiate de pământ către univers şi contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de creşterea concentraţiei de C02 în atmosfera.
 
   
#16
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
b.20.  Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitaţii, pierd partea aeriana a vegetaţiei şi rămân expuse acţiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridică de pe sol parte din particulele ce formează scheletul mineral şi le transforma în suspensii subaeriene, care sunt reţinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetări recente, din satelit, au arătat Ca eroziunea eoliană numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca deşertul Sahara înaintează în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.
Furtuni de praf se produc şi în alte zone ale globului. Astfel, în mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violenţă neobişnuită a produs un intens proces de eroziune eoliană pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma şi Colorado. Norii negri, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, după ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au întunecat Washington-ul şi New York-ul şi s-au deplasat mai departe către Atlantic. ÃŽn 1928, la 26 şi 27 aprilie, o furtună eoliană a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime intre 12 şi 25 mm de pe o suprafaţă de circa 400 000 km2, situată în zona precaspică. Evaluările făcute cu acel prilej au arătat că, numai pe teritoriul tini noastre, s-au depus circa 148 milioane m3 praf, din cantitatea totală ridicată.

b.30. Incendiile naturale. Căderea naturali a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicali deşi, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de naturi sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfârşitul anului 1982 şi începutul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei şi Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare păduri tropicale. ÃŽn Coasta de Fildeş, în 1983, focul a distrus circa 450 000 ha iar în Ghana, în timpul aceleaşi secete, a fost distrusă prin foc o mare suprafaţă de păduri şi circa 10% din plantaţiile de cacao.
    ÃŽn anii deosebit de secetoşi, chiar şi în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor. Astfel, în 1992, pe fondul unei succesiuni de ani secetoşi, au izbucnit incendii devastatoare chiar şi în pădurile Franţei şi ale Poloniei. Se pare ci situaţia climatici din deceniul 80 a extins mult suprafeţele de păduri vulnerabile la incendii pe întregul glob.





Bibliografie:

Brown L., “Probleme globale ale omenirii. Starea lumiiâ€Â?, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
Ursu P., “Protejarea aerului atmosfericâ€Â?,Editura Tehnică, 1978

www.eReferate.ro -Cea mai buna inspiratie…
 
   
#17
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Amenajari hidroelectrice
DIN ROMANIA

1.Sursele de apă şi importanţa lor

Apa înseamnă viaţă nu numai pentru fiinţele vii, dar şi pentru economia tuturor ţinuturilor, din toate timpurile, fiind un element de neînlocuit pentru agricultură, industrie şi transport.
Din suprafaţa întregii planete de circa 510 milioane de kilometri pătraţi, peste două treimi,respectiv 360 milioane kilometri pătraţi reprezintă întinderea apelor.Numai o treime din suprafaţa continentelor este bogată în apă,restul reprezentând ţinuturi sărace şi aride .Pentru a corecta factorii care condiţionează prezenţa apei este necesar să se recurgă la un ansamblu de măsuri pentru folosirea raţională a surselor de apă ,cum ar fi: captarea, înmagazinarea,tratarea apei,etc.
Apa mai poate fi folosită şi pentru producerea de energie electrică ,prin amenajarea potenţialului energetic al cursurilor de apă, a mareelor , a  valurilor, etc.

2.Folosinţele amenajărilor hidroenergetice

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie,alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă  sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului,agrement, etc.
Exemple de folosinţă complexă a apelor îl constituie: Amenajarea hidrenergetică a râului Ageş, Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz, Amenajarea Porţile de Fier (pe Dunăre), etc.
De exemplu, la  Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz ,datorită lacului de acumulare dela Izvorul Muntelui ,în afara efectului energetic se satisfac şi alte necesităţi ale economiei naţionale, cum ar fi:irigarea a
 
   
#18
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice – vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului .
     In parc sunt 1200 de specii vegetale . La poale se intind paduri de fag , carpen si mesteacan ; in vai creste arinul negru . Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare . La peste 1000 m gasim molid , scorus , artar , mesteacan , mai intai treptat in padurile de amestec , apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 – 1900 m .
     In vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de iuniperete si jnepenisuri , smirdarul . In zonele calcaroase se remarca argintica , orhideele – papucul doamnei , sangele voinicului , crinul , vulturica ( 34 de specii ) .
     Fauna este reprezentata de cerb , caprioara , capra neagra , marmota , mistretul , ursul , jderul , pisica salbatica , cocosul de munte , ierunca , vulturul sur , acvila de munte .
     In arealele calcaroase se intalneste vipera . Pastravii populeaza lacurile si raurile .
     In parc se fac cercetari de flora , vegetatie , fauna , agropastorale si cinegetice .
 
   
#19
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
Chicago

     
      Al  treilea   oras   ca   marime   din   Statele Unite  ale  Americii, Chicago se  afla în  nordul  teritoriului  american , pe tarmul  sud - vestic   al   Lacului  Michigan  , la  176  metri  altitudine  absoluta, intr-o  zona  de  câmpie   strabatuta   de  râurile  Chicago  si  Calumet. Cu  o populatie  de  peste  8314000  locuitori  si  o  suprafata  de  circa  9595 km 2 , Chicago  este  considerat  o  metropola  americana  ( densitatea  : 866,4 locuitori / km 2  ) .
      Marea  metropola  americana  are  o  istorie  relativ  recenta . Tinutul apartinea  triburilor  de  indieni. Primii  europeni  care  ajung   aici , în 1673 sunt  exploratorii   francezi  Louis  Jolliet   si  Jacques Marquette. Primii  colonisti  sositi pe  aceste  meleaguri  gasesc  un   pamânt   neprimitor, mlastions, cu   lacuri mici  si  numeroase, râuri  sovaitoare  si  vecinatatea unei  mari  cu  apa  dulce <-> Lacul  Michigan (  57016 km 2 , 256 m  adâncimea  maxima  ). In  ciuda  acestor  realitati  aparent  neprimitoare ei  construiesc  în  1803  fortul  Dearbon , cu  scopul  principal  de a-i  apara  împotriva  indienilor, dar  acestia  reusesc sa-l  distruga  în  1812 ;  fortul  este  reconstiuit   ÃƒÆ’®n  1816  si  va  fi  permanent  locuit  pâna  în  1830 . Tânara  asezare  prindea  contur  destul  de  lent, putinele case  din  lemn  care  s-au  ridicat  în  jurul  fortului  erau  destinate  locuirii, dar  mai  ales  comertului. Dupa  1818 , când Illinois  este  cunoscut  ca  stat, noua asezare  continua  sa  lâncezeasca. Comertul  a  fost  pârgia  ce  a  propulsat  viitoarea  metropola, portul  de la  tarmul  Lacului  Michigan  devenind  din  ce în  ce  mai  activ. Un  eveniment  de  mare  însemnatate  pentru  viitorul  micii asezari  se  leaga  de  deschiderea  canalului  Erie, în 1825, prin  care  Oceanul   Atlantic  a  început  sa  comunice   cu   Marile  Lacuri, deci  inclusiv  Lacul Michigan,  statele  cu  iesire  la  ocean  din  estul   Statelor  Unite   ale  Americii fiind  astfel  puse  în  legatura  cu  zona  lacurilor   nord – americane . Mai mult , acest  canal  modifica  directia  de  deplasare  a  emigrantilor  de  pe  axa  ce o  forma  valea  râului  Ohio  catre  nord  , Chicago  devenind   principalul   loc de  popas  pe  drumul  lung   al  cuceririi  „ Vestului Salbatic „ .
      In  1837  Chicago  este  declarat  oras , având  4200  locuitori . La început orasele  au  aparut  în  jurul  unui  element   favorizant   al   unei   regiuni geografice : o  intersectie , un  loc  fortificat , un  nucleu  administrativ,o resursa naturala , un port (  Chicago , Moscova , Roma , Johannesburg , Rotherdam  ). Ele erau  produsul organic   al  mediului  înconjurator , reprezentau  o  concentrare  de  oameni cu  o  anumita  capacitate  de  munca , de  productie  ,  dar si  cu  anumite  nevoi  de  exigente  ,  pentru   a  caror  satisfacere  trebuiau  sa se  organizeze  si  sa  efectueze  schimburi . Comertul  creste  vertiginos  , solicitând  o  intensificare  a  transporturilor . Traficul  naval  de  pe   Lacul  Michigan devine  insuficient , desi  sporeste  foarte  mult .  Apar  noi  cai  de  comunicatii:  se  construiesc  canalele  Chicago  si   Illinois   ÃƒÆ’®n  1848   care   fac  legatura  cu sistemul  navigabil  al  fluviului  Mississippi ; liniile  de cale  ferata  se  înmultesc în asa  masura  încât  în  1856  orasul  devine  principalul  nod  de  cale   ferata  al S.U.A. ; în 1869  este  deja  deservit  de  linii  transcontinentale  feroviare  si  rutiere . Aceasta  dezvoltare  a  transporturilor  si  comertului  are  urmari  imediate asupra   aspectului
 
   
#20
mnovicov
Administrator
Postari: 1985
urbanistic  .  Numarul   populatiei  creste  rapid  ,  ceea  ce  declanseaza  o  crestere  a  spatiului  construit   pentru  care  este  caracteristic lemnul. Aceasta   este  si  cauza   care  amplifica  dezastruosul   incendiu   din 
                                               


ANUL    Numar  de  locuitori  specific anului   
1850    30.000  locuitori   
1880    500.000  locuitori   
1950    4.945.000  locuitori   
1980    8.314.000  locuitori   

8/9  octombrie 1871, ale  carui  urmari  nefaste  au  însemnat  distrugerea completa  a  unui  perimetru  de  11,3  km 2  ce  cuprindea  peste  5000  de  cladiri  si  unde  locuiau  circa  100.000  de  oameni  . Acest  incendiu  a  avut  si  alte urmari :  populatia  ramasa  fara  locuinte  a format  noi  comunitati  in  apropierea  orasului  sporind  numarul  suburbiilor , al   oraselor  satelit  : Evanston  ,  Winnetka , Lake  Forest  etc. Pe de  alta  parte , edilii  au  declansat  reconstructia orasului  pe   baza  unui   plan  riguros  de   sistematizare . Arhitecti  ca  : Jenny ,
Root , Burnham , Sullivan , Alder  si-au  legat  numele  de  marile  edificii  ale  orasului . In  1890  sunt  anexate  numeroase  suburbii  ce  dubleaza  suprafata si numarul  populatiei  ( 1.100.000  locuitori  ) . Efercenta  construirii  de  noi  cladiri  culmineaza  cu   aparitia   primilor  zgârie - nori , premiera  mondiala  absoluta , ce  schimba  aspectul  oraselor  lumii , înaltându-le  pe  verticala  , atribuind acesti   uriasi  de  otel  si  sticla  stilului  american  , indiferent  de  meridianele  pe  care  sunt  construiti . Compania  Home Insurance  Building  , construita  în 1895 , construieste  în  urmatorii  21 de cladiri  cu 12  si 16  etaje . Tot  acum  se  contureaza   principalele  zone  functionale  ale  orasului  : Loop  ( numita  asa  din 1890 ) , zona  centrala , situata  la  sud  de varsarea  râului  Chicago , concentreaza  comertul , finantele  si  o  parte  a  locuintelor  celor  avuti , care  se stabilesc  în  cea  mai  mare  masura  pe  Gold  Coast ( Coasta  de  Aur ) , o zona de parcuri   ÃƒÆ’®ntinse , vile  ultraelegante presarate  pe  tarmul  Lacului  Michigan.
         Legatura  între  zonele  Loop  si   Gold  Coast  se  face  printr-un  frumos  bulevard , Michigan  Avenue  , amenajat  în  1920  . Zonele  industriale  se  concentreaza  în  jurul   râului   Chicago , în  zona  Calumet  , in  lungul   liniilor  de  cale   ferata , formând  areale   bine  delimitate  în  sud  si sud-est .  Zonele  muncitoresti  înconjoara  pe  cele  industriale , fiind  masate  si  în  nord  si  vest , în suburbii  dar  si  în  zona  complexului  portuar  de  la  tarmul  Lacului  Michigan  . E drept  ca  simplitatea  configuratiei   oferea  numeroase   avantaje , intre  care si  posibilitatea  sistematizarii  anticipate  dar, în  acelasi  timp , a dus la o  mare  monotonie  urbanistica  , tiparul  respectiv  fiind  multiplicat  de  mai  multe  ori . De  fapt ,  acest  tipar  sub  forma  de  patrulater  taiat  în  lung  si  lat  de  strazi perpendiculare  - quadrate – este  cel  al  Romei  Antice .El  a  fost  adoptat de multe  tari  europene , dar  mai  ales  în  America  de  marile  orase , printre care  este si  Chicago ( New  York , Buenos  Aires , Havana , Philadelphia , Ciudad de  México ) . Dupa  1950  se  construieste  foarte  mult , zona  comerciala este extinsa  la  vest  de  Loop , iar  dupa  1970  spre  Near  West  Side . Cladirile ridicate  în  Chicago  sfideaza  înaltimile : John  Hancock  Center  cu  100  de etaje (  construit  dupa  1960  ) ,  The
 
   
Pagini:  1 2 3 4 5  
Mergi la