E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Nou pe simpatie:
Sophya pe Simpatie.ro
 | Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 54 ani |
|
|
E=mc2InregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #21 |
|
|
Operatiile gandirii. Gandirea duce la rezultatul sau specific, la idee, in mod treptat. Exista o succesiune de secvente ale procesului psihic de gandire. Ideea este elaborata ca urmare a rezultatului fiecarei secvente in parte. O secventa a procesului de gandire pleaca de la rezultatul secventei nemijlocit anterioare si este continuata pe o alta secventa care, la randul ei, pleaca de la rezultatul deja existent al secventei pe care o continua. Rezultatul unei secvente a procesului de gandire este idee, dar, totusi, ea este idee in curs de elaborare. Doar rezultatul ultimei secvente este ideea pe deplin constituita. Secventele procesului de gandire in totalitatea lor redau relatia existenta in realitate.
Cand spunem ca obiectul reflectoriu al procesului de gandire il constituie relatia, avem in vedere, desigur, relatia in complexitatea ei, relatia de la forma sa cea mai simpla, aceea dintre doi termeni, pana la forme din ce in ce mai complexe, acelea in structura carora nu numai ca intra mai multi termeni, ci si ca termenii ei constituie, fiecere, cate o parte care este ea insasi o structura interna de relatii. Ideea reda relatia complexa, dar o reda de asa natura incat reda entitatea asa cum exista ea prin aceasta relatie complexa.
|
|
| |
|
| #22 |
|
|
Exista idee simpla si idee complexa. Ideea complexa , careia in stiinta logicii ii corespund rationamentul si demersul logic, iar in lingvistica fraza si textul, constituie conceptul. O secventa a procesului de gandire reprezinta o operatie a gandirii. Evident exista atateaoperatii ale gandirii cate secvente ale procesului de gandire exista. Avandu-se in vedere procesul de gandire asa cum se realizeaza el pana la elaborarea unui concept, au fost determinate sase asemenea secvente.Operatiile de gamdire sunt denumite operatii principale, tocmai ca s-a avut in vedere procesul de gandire prin care este elaborat conceptul.
Operatiile principale ale gandirii sunt: analiza, sinteza, comparatia, generalizarea, abstractizarea si concretizarea.
Analiza este operatia de desfacere mentala a obiectului in partile lui componente. Analiza incepe ca activitate practica de descompunere a obiectului real si ajunge a se realiza doar pe plan mental.
|
|
| |
|
| #23 |
|
|
Sinteza este operatia opusa analizei; consta in unirea in plan mental a partilor astfel incat rezulta intregul. Sinteza poate sa se realizeze si in planul actiunii practice.
Comparatia este operatia care consta din stabilirea deosebirilor si asemanarilor dintr-un obiect si alte obiecte. Si comparatia se poate face si pe plan real cat si pe plan mental.
Generalizarea este operatia prin care se desprind insusirile comune ale obiectului si ale altor obiecte, din cadrul unei anumite clase de obiecte.
Abstractizarea este operatia prin care se lasa la o parte insusirile particulare, individuale ale obiectulelor, astfel incat sa poata fi retinute doar insusirile desprinse prin operatia de generalizare.Prin operatia de abstractizare se se ajunge sa se retina in plan mental doar insusirea comuna. In felul acesta, insusirea comuna devine ea insasi o entitate, una dincolo de lucru, una care ii ia locul fiecarei entitati reale.
Concretizarea este operatia prin care pe baza insusirilor abstracte ale obiectelor se procedeaza la reconstituirea mentala a concretului. Daca prin operatia de sinteza se ajunge la un concret mental preponderent abstract. Concretul ca rezultat al operatiei de concretizare este un concret logic: un concret rezultat in principal din asamblarea insusirilor abstracte. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza este bogat in detalii, pe cand concretul logic este sarac in detalii si bogat in insusiri generale. Concretul ca rezultat al operatiei de sinteza reda obiectul ca entitate singulara, pe cand concretul logic reda obiectul cel putin ca obiect tipic, iar la limita specifica, propriu-zisa, ca obiect categorial, ca obiect prin care sunt scoase in evidenta insusirile comune, generale si universale, ale unei anumite clase de obiecte. Concretul logic este obiectul mental categorial; el este forma specifica sub care exista conceptul.
|
|
| |
|
| #24 |
|
|
Intelegerea. Procesul de gandire este un proces de intelegere. Spunand intelegere avem in vedere surprinderea legaturilor dintre partile componente ale unui obiect, dintre insusirile obiectului si obiectul luat ca intreg, dintre obiect si alte obiecte.
Intelegerea este mult mai evoluata in cadrul reprezentarii. Numai gandirea, cu ajutorul conceptului, cu ajutorul cuvantului cu sens, poate sa expliciteze, sa amplifice si sa comleteze legaturile redate prin structura perceptiei si a reprezentarii cu imagini psihice. Numai astfel se produce intelegerea completa, adevarata. ,, Fenomenul intelegerii, scrie Paul Popescu-Neveanu, este o permanenta a gandirii in actiune. De aceea ar putea fi caracterizat ca reprezentand latura functionala a intelectului uman in sensul generical codificarii conceptuale si mai ales al decodificarii referentiale. Modul de a fi al gandirii constiente este intelegerea.Cu aceasta relevam si faptul ca intelegerea este acea modalitate a gandirii care este, cu necesitate, constienta. In fapt, intelegerea se inscrie, la nivel general, ca o trasatura sau o functie a constiintei. Intelegerea este modul de realizare a oricarui act de constientizare. Conditiile ei sunt verbalizarea si conceptualizarea….."
Gandirea ca activitate de rezolvare a problemelor. Intelegerea se manifesta din plin in ceea ce se numeste activitate problematica. Este vorba, pe de o parte, de intelegerea prin care se pun datele realitatii in problema, iar pe de alta parte, de intelegerea prin care se gaseste solutia problemei deja formulata.
|
|
| |
|
| #25 |
|
|
Pentru a putea spune ca exista o problema, trebuie sa identificam toate cele trei elemente ale sale:1) starea initiala, punct de plecare; 2) scopul problemei sau starea finala; 3) actiuni sau operatii ce ne conduc de la starea initiala la cea finala.
Cunoasterea elementelor ce alcatuiesc o problema ne permite sa clasificam problema si sa ne ajustam solutiile in consecinta. In general, problemele pot fi impartite in : bine definite si probleme slab definite.
Pornind insa de la operatiile prin care se pot solutiona problemele, acestea pot fi clasifica astfel:
1. probleme de rearanjare a elementelor- solicitarea este de a reordona elementele problemei astfel incat sa indeplineasca un anumit criteriu. In general, la aceste probleme sunt posibile diverse aranjamente ale elementelor, dar numai unul dintre ele indeplineste criteriul solicitet.
2. probleme de structurare a elementelor- in acest caz trebuie identificata relatia dintreelementele problemei si sa se construiasca o noua structura, un element nou.
3.probleme de transformare -solicita interventii astfel incat prin modificari succesiveale starii initiale, sa se ajunga in starea finala, cea solicitata.
O problema apare atunci cand o persoana isi propune sa atinga un scop sau sa reactioneze intr-o situatie si nu are pentru aceasta un raspuns dinainte pregatit.
|
|
| |
|
