E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
, undeva "n bazinul r‚ului Tunguska Pietroasa , desi aceste "ncercari s-au lovit de rezistenta unor localnici superstitiosi . Œn ochii tungusilor meteoritul era un obiect sacru si de aceea ei au ascuns cu grija , mult timp , locul "n care a cazut . Cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectele exploziei au fost vazute sau auzit pe o arie cuprinz‚nd aproape un milion de kilometri patrati . A.Voznesenki credea ca explozia nu a fost produsa de un singur meteorit , ci mai degraba de un grup care pe masura ce "nainta se desfacea din manunchi . Œn februarie 1927 , Kulik porneste a doua expeditie si calatoreste p‚na la 13 aprilie c‚nd observa primele semne ale exploziei de la 1908: de-a lungul vaii Makirta , c‚t vedeai cu ochii , malurile erau acoperite cu trunchiuri rasturnate de mesteceni si de pini dobor‚ti de explozie . Pe masura ce grupul "nainta spre nord-vest , numarul copacilor smulsi din radacini crestea , toti cu v‚rfurile "ndreptate spre sud sau sud-est. Radacinile smulse din sol se "naltau monstruase , ramurile erau dezgolite de frunze . Œn general urmele aratau ca focul pornise subit , cu mare intensitate si pe o arie foarte larga . Cu c‚t se apropia mai mult de centrul exploziei , Kulik vazu cu uimire ca "ncep treptat sa apara , printre trunchiurile dobor‚te , copaci care ramasesera "n picioare . Iar acolo unde, dupa calculele lui , trebuia sa se afle epicentrul impactului , nimeri "ntr-o padure obisnuita pentru acea regiune , cu copaci av‚nd radacinile ad‚nc "nfipte "n sol , numai
ramurile fusesera smulse si scoarta jupuita de pe trunchiuri de parca era o padure de st‚lpi de telegraf . Iata deci cum marele crater prezis de Kulik si alti cercetatori , pur si simplu nu exista . De asemenea si "ncercarea de a gasi unele fragmente meteorice s-a soldat tot cu un esec . Prima parere diferita de a lui Kulik a venit "n 1930 de la doi specialisti de prestigiu care au emis ipoteza ca obiectul cazut "n taiga nu era meteorit ci o cometa alcatuita din corpuri gazoase , ceea ce ar explica de ce n-ar lasa urme metalice dupa caderea ei . Œn privinta fortei dezvoltate de explozie s-a opinat pentru 10-30 megatone TNT . Totusi , ipoteza cometei nu explica satisfacator toate fenomenele care au "nsotit marea explozie . Peste aproape un deceniu , un prieten al lui Kulik emite o alta ipoteza , si anume ca meteoritul nu a explodat pe suprafata solului , ci "n aer , deasupra oceanului . Predecesorul lui Kulik , Aleksandr Kazantev , viziteaza Hirosima la scurt timp dupa iesirea Japoniei din razboi. Aici el descopera numeroase si uimitoare similitudini cu fenomenul Tunguska : padurea de st‚lpi de telegraf( bomba explodase la 550 m deasupra solului) , norul negru , ploaia neagra , forta uriasa. Asadar explozia unei bombe nucleare "n 1908 ?? Mai recent , oamenii de stiinta din numeroase tari au cautat o explicatie "n domeniul fizicii teoretice . S-au conturat "n aceasta privinta doua directii: marea explozie din taiga a fost provocata fie de un mic corp de antimaterie , fie de o asa-zisa gaura neagra .
Conform datelor fizicii teoretice , antimateria singura e stabila , dar "n contact cu materia se anihileaza , degaj‚nd cantitati imense de energie si dispar‚nd fara a lasa nici o urma , ceea ce ar explica absenta craterului si materialului meteoric. Ce nu explica ipoteza este luminozitatea sau aspectul tubular si de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea "n atmosfera . Œn ceea ce priveste gaura neagra , se presupune ca aceasta a strabatut planeta ca un proiectil , iesind pe partea cealalta si pierz‚ndu-se "n cosmos . Gaurile negre exista peste tot "n univers , pot avea greutati de miliarde de tone si mase atomice ceea ce ar explica de asemenea absenta craterului. Totusi o gaura neagra ar fi lasat "n urma o radioactivitate ridicata , nedescoperita "nsa de nimeni si nici ea nu explica forma obiectului . Œn ultimii ani unii autori au reluat ipoteze mai vechi , presupun‚nd ca a fost vorba chiar de o nava cosmica cu o grava avarie la motoare ce s-ar fi prabusit "n acel loc . Fiecare dintre aceste ipoteze are argumente pro si contra , asa ca iata-ne la sf‚rsitul deceniului al 9-lea ajunsi acolo de unde plecasem. Œn ciuda faptului ca s-a bucurat de atentia unora dintre cei mai prestigiosi oameni de stiinta , marea explozie din regiunea Tunguska ram‚ne totusi o enigma.
Stonehenge este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire. Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 de metri în diametru, este construit din treizeci de blocuri imense de gresie (megaliţi), aşezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Deasupra acestor blocuri de piatră au fost aşezate ca nişte praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). ÃŽn interiorul acestui lanţ exterior se află un alt cerc de blocuri mai mici din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie mecacee, denumită Piatra de Altar. Toată construcţia este înconjurată de un lanţ circular care măsoară 104 m în diametru. ÃŽn interior, se ridică un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte cunoscute sub numele de "găurile lui Aubrey" (după numele celui care le-a descoperit John Aubrey). Terasamentul şi lanţul sunt intersectate de un Bulevard, o cale procesională lată de 23 m şi lungă de aproape 3 km. Aproape de intrare în Bulevard se află Piatra Sacrificiului. Pe partea opusă se află Piatra Călcâi.
Construcţia ansamblului Stonehenge a început în anul 3.000 î.Hr. Este construit din pietre cu înalţime de 6 metri şi greutate de până la 50, aduse aici probabil de la o distanţă de 322 de km din Câmpia Salisbury din sudul Angliei. Deşi nu se ştie exact rolul ansamblului, se crede că cei care au construit-o aveau cunoştinţe în astronomie, şi că ziua de 21 iunie (Solstiţiul de vară) avea o semnificaţie deosebită, probabil religioasă.
Miscarile din cadrul Galaxiei sunt tot atat de complexeca si structura ei.
Miscarea proprie a Soarelui antreneaza intreg sistemul nostru planetar si se desfasoara cu o viteza apreciata la 19,4 km/s, in directia pexului, situat in constelatia Hercule. Datorita acestei miscari, o serie de stele apropiate au o miscare aparenta spre punctul opus, denumit antiapex; aceste miscari aparente sunt, in mare, similare celor pe care le observam cand mergem cu masina pe o sosea; arborii de pe cele doua parti par sa "fuga" inapoi.
Bineinteles ca si alte stele au astfel de miscari proprii.
Un interes deosebit prezinta comportarea neobisnuita a unor stele la care s-au observat viteze extrem de mari, precum si orbite iesite din comun. Sunt stele cu o repartizare anumita pe bolta cereasca si care se deplaseaza in general paralel cu planul galactic. Se crede in general ca este vorba de astri cu o orbita eliptica de o excentricitate foarte accentuata. Ar proveni fie, dupa o ipoteza, din zona centrala a Galaxiei, cand vitezele lor radiale sunt indreptate in sensul general al rotatiei galactice, fie, dimpotriva, ar proveni din regiunile marginase ale Galaxiei, cand vitezele lor radiale sunt indreptate in sensul invers rotatiei glactice.
La antipodul stelelor "rapide" exista si stele exceptional prin incetineala cu care se rotesc in jurul centrului Galaxiei, nedepasind- din motive inca nelamurite- 16-20 km/s.
Desigur ca determinarile vitezelor pe orbita si a perioadelor de translatie galactica sunt greu de stabilit si se prezinta inca nesigure, avnd in vedere departarile uriase la care se afla stelele. Dar chiar daca consideram pe deplin exacte datele apreciate pana acum, mai raman multe puncte neclare in ce priveste explicarea unor particularitati ale astrilor respectivi.
