E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
tehnologia de 0.8 microni, costînd aproximativ 30 dolari bucata, pentru cantitãti mai mari de 10.000 bucãti. Majoritatea firmelor din SUA ca si societatea civilã rejecteazã conceptia NSA, obiectând în principal urmãtoarele: · Clipper a fost dezvoltat în secret, fãrã informarea si colaborarea producãtorilor în domeniu ; · Algoritmii nu sunt documentati si disponibili; · Existã teama existentei unor trape care pot permite FBI/CIA sã spargã cifrul ; · Controlul sever exercitat de guvernul SUA asupra productiei si exportului vor restrictiona afacerile; · Existã teamã în fata posibilitãtiilor FBI/CIA de a intercepta comunicatiile dintre calculatoare pe scarã mare, fãrã aprobãrile legale. Sisteme electronice de plãti Dezvoltarea retelei globale de comunicatii între calculatoare, în ceea ce unii numesc Global Village (Satul Global), a permis introducerea si folosirea pe scarã tot mai largã a sistemelor electronice de plãti. Acest gen de aplicatii pot fi vãzute ca o laturã a utilizãrii calculatoarelor si retelelor în activitãti financiare si comerciale la mare distantã. Dintre numeroasele utilizãri ale metodelor criptografice în aplicatiile cu caracter financiar-bancar putem aminti: · confidentialitatea (secretizarea) datelor din fisiere, baze de date sau documente me-morate pe suportii externi; · confidentialitatea datelor din fisiere/documente/postã electronicã transmise prin re-tele de calculatoare sau prin legãturi fax; · protectia continutului fisierelor/mesajelor/documentelor, autentificarea originii acestora precum si confirmarea receptiei lor autorizate prin servicii de securitate cum ar fi: semnãturã digitalã, sigiliu digital, anvelopã digitalã, certificat digital sau notar digital;
· sigilarea digitalã (criptograficã) a software-ului utilizat, ceea ce împiedicã orice încercãri de modificare a programelor autorizate (protectia software-lui); · protocoale sigure (criptografice) care sã permitã utilizarea eficientã si robustã a sistemelor de tip POS (Point of Sale) · asigurarea unor metode de semnãturã digitalã si autentificare pentru cartele magnetice si cartele inteligente (smart-cards); · asigurarea unor protocoale criptografice sigure pentru utilizarea cecurilor electronice în aplicatiile de EFT (Electronic Founds Transfer). Transferarea comodã, rapidã si sigurã a banilor a devenit una din cerintele fundamentale de viabilitate a noului concept de sisteme electronice de platã. De asemenea, înlocuirea formelor traditionale de numerar prin intermediul banilor electronici (digibani) oferã o mai bunã flexibilitate sistemelor de plãti, în conditiile ridicãrii gradului de securitate al tuturor participantilor la sistem. Se diminueazã mult, în aceste conditii, costurile implicate de emiterea si mentinerea în circulatie a numerarului. În sistemele de plãti electronice, cele mai multe lucrând on-line, plãtitorul si plãtitul comunicã cu bãncile în decursul tranzactiilor de platã. Acest lucru implicã necesitatea asigurãrii unui nivel înalt de securitate al sistemului de plãti în ansamblu. Folosirea monedelor electronice, a cecurilor electronice si desfãsurarea unor repetate schimburi de date prin retele, fac necesarã asigurarea confidentialitãtii tranzactiilor, a autentificãrii sigure a entitãtiilor comunicante prin semnãturã si certificate digitale. Folosirea unor smart-carduri pe post de portmoneu electronic fac necesarã desfãsurarea unor protocoale criptografice sigure între aceste mici calculatoare si dispozitivele care joacã rol de registru de casã. Smart-cardurile contin în spatele stratului magnetic un microprocesor pe 8 biti si o memorie de dimensiuni mici. Memoria este divizatã în 3 zone: · 8 kb de (EP)ROM continînd „inteligenta" (programele); · 256 b de RAM;
· 8 kb de EEPROM care contine informatiile de identificare a utilizatorului si cheile de cifrare. Partea care contine cheia nu poate fi cititã din afara cartelei. Dispozitivele de acces si smart-card-urile trebuie sã continã hard si soft securizate la deschidere-"temper proof resistant"- pentru a nu se putea opera modificãri în vederea falsificãrilor. În implementarea sistemelor bazate pe digibani, se folosesc pentru cifrare si autentificare algoritmi criptografice cu chei publice. Multe solutii actuale se bazeazã pe schema de identificare/semnãturã a lui Schnorr, a cãrei tãrie porneste de la intractabilitatea problemei logaritmilor discreti, problemã cu o complexitate echivalentã factorizãrii de la schema RSA. Alte implementãri cunoscute în sistemele de plãti electronice folosesc o schemã de autentificare criptograficã propusã de Fiat&Shamir sau cea propusã pentru standardizare de cãtre ISO si publicatã de Guillou&Quisquater . În momentul de fatã sunt demarate mai multe proiecte de bani electronici si portofel electronic, dintre care amintim: VISA-MASTERCARD-EUROPAY, Banksys în tãrile Beneluxului, Mondex al Bãncii Centrale a Marii Britanii, precum si proiectul ESPRIT-CAFE (Conditional Access for Europe), dezvoltat prin finantarea Comunitãtii Europene, care încearcã sã impunã un limbaj financiar comun bazat pe ECU între tãrile comunitare, în domeniul sistemelor de plãti electronice. We are at risk Desigur, cele prezentate în cadrul acestui articol nu sunt decât câteva dintre aplicatiile criptografiei în asigurarea securitãtii informatice a acestui mediu în care ne pregãtim sã trãim în anii urmãtori si care se cheamã Cyberspace. In lucrarea Computer at Risks, dedicatã securitãtii calculatoarelor si retelelor, National Research Council din SUA deschide primul capitol cu acest semnal de alarmã: "We are at risk". Este o afirmatie perfect acoperitã de realitatea în care evolueazã majoritatea retelelor din diferite tãri ale lumii, pe care se executã,
concurent, un mare numãr de programe, insuficient protejate împotriva unor atacuri privind integritatea si autenticitatea informatiilor procesate. Tehnologii pentru ameliorarea acestui enorm risc al anilor urmãtori nu pot veni decât din comunitatea cercetãtorilor iar numitorul lor comun va fi acela cã vor utiliza diferite tehnici si protocoale criptografice. Pentru cã se poate aprecia cu certitudine cã mãsurile legislative care sunt preconizate pentru asigurarea securitãtii Cyberspace-ului trebuiesc dublate de solutii tehnice de protectie, indisolubil legate de noua tinerete a criptografiei computationale.
