E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 | Inregistrare | Login

POZE E=MC2

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Profil geogeorgiana17
Femeie
25 ani
Arad
cauta Barbat
26 - 57 ani
E=mc2 / Economie si societate / Teorie si practica  
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
1. Analiza accizelor


Taxele speciale de consumatie sau accizele sunt asezate asupra unor produse care se consuma in cantitati mari si care nu pot fi inlocuite de cumparatori cu altele, pentru ca in acest fel impozitul sa aiba in mod constant un randament fiscal cat mai ridicat. Drept urmare, accizele se instituie asupra unor produse care au o cerere neelastica, cum sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale etc. (in Franta); tutunul, cafeaua, zaharul, ceaiul, uleiurile minerale etc. (in Germania); berea, vinul, spirtul, cidrul, tutunul, uleiurile minerale etc. (in Marea Britanie); produsele din tutun, alcoolul, zaharul etc. (in Indonezia); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice, produsele textile si din iuta etc. (in India); hidrocarburile (in Tunisia); spirtul, produsele petroliere, bauturile nealcoolice si cimentul (in Thailanda) etc.
In Romania se practica accize pe produse cum sunt: bauturile alcoolice, vinurile si produsele pe baza de vin, berea, produse din tutun, produsele petroliere (benzina premium, regular si normala, benzina fara plumb si motorina), cafeaua, apele minerale si apele gazoase cu continut de zahar sau de alte produse de indulcit si substante aromatizante, confectiile din blanuri naturale, articolele din cristal, bijuteriile din aur si/sau platina, autoturismele si autoturismele de teren (inclusiv din import, rulate), parfumurile, apele de colonie si apele de toaleta, aparatele video de inregistrat sau de reprodus, camerele video, cuptoarele cu microunde, telefoanele mobile, aparatele pentru conditionat aerul.
Taxele de consumatie pe produs se calculeaza fie in suma fixa pe unitatea de masura, fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare. In mod normal, produsele provenite din import trebuie impuse cu aceleasi taxe ca si produsele indigene, iar cele destinate exportului, de regula nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calcularea accizelor difera de la o tara la alta si de la un produs la altul. De exemplu, pentru produsele din tutun nivelul acestor cote depaseste frecvent 50 sau chiar 60 de procente.
In tara noastra, in perioada de dupa Revolutia din decembrie 1989, regimul accizelor a fost instituit prin Legea nr.42/1993. In conformitate cu aceasta lege, accizele se calculau, in principal, in baza sistemului ad-valorem prin aplicarea unor cote procentuale asupra bazei de impozitare. La tigarete, acciza era stabilita in suma fixa pe unitatea de masura. Sistemul ad-valorem practicat la noi a generat o serie de aspecte negative, cum sunt: fenomene de evaziune fiscala in cazul bauturilor alcoolice prin
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
subevaluarea bazei de impozitare si comercializarea ilicita a produselor de acest gen provenite din import; concurenta neloiala in randul producatorilor de alcool si bauturi alcoolice. Pentru inlaturarea acestor carente, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 82/1997 s-a trecut de la sistemul ad-valorem la calcularea accizelor in baza unei sume fixe stabilite pe unitate de masura si exprimata in ECU. Acest din urma sistem viza produse si grupe de produse ca: alcool, bauturi alcoolice, tigarete, cafea si produse petroliere si a intrat in vigoare la 1 ian. 1998.
Aplicarea in practica a sistemului bazat pe sume fixe/um exprimate in ECU a intampinat o serie de dificultati. Este vorba mai intai de faptul ca modalitatea de determinare a sumelor in lei datorate statului drept accize era greoaie, deoarece trebuia sa tina cont de fluctuatia periodica a cursului leu/ECU. Acest fenomen exercita o influenta negativa asupra preturilor de livrare care trebuiau actualizate in permanenta.
De asemenea, pentru a se evita o dubla impozitare se admitea ca in cazul unor produse (este vorba de bauturi alcoolice si cafea) sa se deduca din accizele datorate bugetului de stat pentru produsele finale, accizele aferente materiilor prime introduse in procesul de prelucrare. Practicarea acestor deduceri i-a dezavantajat pe agentii economici care utilizau materii prime impuse cu accize. Dezavantajul este determinat de faptul ca accizele erau stabilite in ECU, iar trasformarea lor in lei are loc in momente diferite, in functie de obiectul de activitate al agentului economic. Astfel, acesta din urma poate aparea in postura de producator de materii prime sau de prelucrator al acestora. Influenta negativa a cursului de schimb apare intotdeauna in costurile de productie ale agentului economic care beneficiaza de dreptul de deducere a accizelor. Transformarea in lei a sumelor exprimate in ECU nu este nici ea facila, deoarece se bazeaza pe utilizarea saptamanala a cursului de schimb valutar stabilit de Banca Nationala a Romaniei.
Cu toate ca sistemul de accize stabilite in ECU pe unitate de masura a reprezentat un pas important in directia armonizarii cu legislatia din Uniunea Europeana, el nu a putut contracara extinderea evaziunii fiscale frauduloase, astfel ca s-a inregistrat o scadere alarmanta a veniturilor bugetare provenite din accize. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/1998 se prevede ca de la 1 ianuarie 1999 sa se treaca la:
–stabilirea de accize in lei/UM pentru alcool, bauturi alcoolice, vinuri si produse pe baza de vin, bere, produse din tutun, cafea;
–actualizarea trimestriala (prin ordin al ministrului finantelor) a nivelului accizelor stabilite in lei, in functie de evolutia ratei inflatiei si
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
a cursului de schimb valutar pentru produsele: alcool, bauturi alcoolice, produse din tutun si cafea;
–pentru a se limita aria evaziunii fiscale si pentru a usura misiunea organelor fiscale cu atributii de control privind determinarea corecta a cuantumului accizelor datorate bugetului de stat, in cazul alcoolului etilic alimentar, al bauturilor alcoolice si al oricaror altor produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator.

1.1Scurta introducere in problematica accizelor

Ca o categorie a impozitelor de consumatie, impozitele speciale de consumatie au un rol si forme diferite de la o tara la alta, in contrast cu impozitele generale de consumatie – cum este TVA-ul care au multiple trasaturi si reglementari comune in statele in care se aplica. In general, taxele speciale de consumatie se aplica in asociere cu cele generale de consumatie. O reglementare mai complexa si o frecventa mai mare detin impozitele generale de consumatie, cum este cazul taxei pe valoare adaugata. In tara nostra, categoria impozitelor speciale de consumatie a premers categoriei impozitelor generale de consumatie. Astfel, impozitele speciale de consumatie au fost introduse in noiembrie 1991 (prin HG nr. 779/1991), pe cand impozitele generale de consumatie, reprezentate prin TVA se aplica de la 1 iulie 1993. O reglementare mai complexa si distincta a impozitelor speciale de consumatie s-a introdus prin Legea nr. 42/1993, care a abrogat dispozitiile legale anterioare. Aceasta lege reglementeaza doua forme ale impozitelor speciale de consumatie si anume: accizele la unele produse din import si din tara si impozitul la titeiul din productia interna si gazele naturale. In mod succint si pentru scopuri practice, se utilizeaza notiunea de "accize" pentru ambele forme de impozite speciale de consumatie. Specific ambelor forme de impozite speciale de consumatie este faptul ca ele se datoreaza intr-o singura faza a circuitului economic, respectiv de catre producatori, importatori sau achizitori, iar cotele sau sumele fixe, dupa caz sunt unice atat pentru produsele realizate la intern, cat si pentru cele din import. Observam o deosebire esentiala fata de TVA, care se aplica la fiecare stadiu al circuitului economic. Accizele se introduc in baza de impozitare a TVA.
Accizele constituie (in tarile in care se aplica) o sursa de venit apreciabila, facil de obtinut, la un cost putin ridicat. Cotele cele mai mari de accize afecteaza, in general, bauturile, tigarile, automobilele si
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
carburantii si furnizeaza majoritatea veniturilor procurate de aceste taxe speciale asupra consumului, respectiv ¾.
Accizele, in general, sunt sensibile la inflatie, ajungandu-se in perioade de inflatie puternica la o scadere a randamentului accizelor (de altfel aceasta problema este actuala mai mult sau mai putin pentru toate categoriile de impozite). Faptul ca se aplica supra valorii in vama, la care se adauga taxele vamale, in cazul produselor importate, sau in suma fixa asupra cantitatilor de petrol sau gaze livrate, face ca aceste taxe sa-si diminueze randamentul in conditii de inflatie puternica.
Apare necesara, astfel, o modificare a acestor taxe pentru a compensa efectele inflatiei. Partea accizelor in totalul prelevarilor obligatorii variaza de la o tara la alta: moderata in Belgia, Germania, SUA si foarte ridicata in Portugalia, Grecia, Irlanda. Structura lor difera in egala masura: tarile nordice impoziteaza puternic bauturile alcoolice, tarile de sud le taxeazafoarte putin, iar Franta, Germania si Belgia aplica taxe medii. Accizele, constituind o sursa importanta de venituri bugetare, usor de procurat, prin ele se urmaresc obiective bugetare dar si eficienta administrativa.
Regula de eficienta este urmatoarea: taxarea unui bun trebuie sa fie invers proportionala cu elasticitatea cererii in raport cu pretul. Ori, produsele precum bauturile, tigarile, aparatura electronica, carburantii etc. nu comporta substituiri puternice, deci cererea lor este considerata, in general, inelastica in raport cu pretul. In realitate, inelasticitatea cererii in raport cu pretul nu este intotdeauna verificata. Astfel, populatia este foarte sensibila la costul carburantului. Transportul personal poate fi inlocuit cu transportul in comun si astfel o modificare a costului carburantului provoaca substituiri intre cele doua modalitati de transport. Anumite bauturi de calitate superioara au o puternica elasticitate in sensul ca impozitul specific asupra acestor bunuri genereaza substituiri intre categorii de calitate diferita. O crestere a preturilor la tigari exercita un efect de franare a consumului. S-a estimat ca in Franta o crestere a texelor indirecte de 20% conduce la o reducere de 4% a consumului de tutun si de tigari. Franarea consumului se opune obiectivului de obtinere a veniturilor bugetare. Taxele speciale asupra consumului corespund, in general, vointei de descurajare a consumurilor excesive  de anumite produse. Dar pentru ca acest impozit sa-si atinga scopul – respectiv franarea consumului – trebuie ca cererea sa fie relativ elastica in raport cu preturile, ipoteza care se dovedeste defavorabila realizarii celuilalt obiectiv – asigurarea veniturilor bugetare.

1.2Studiul legislativ privind accizele
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Sfera de aplicare. Pentru anumite produse (prevazute in anexa de la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 care a inlocuit anexa de la Legea nr. 42/1 iulie 1993) agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa, comercializeaza astfel de produse, datoreaza bugetului de stat, taxe speciale de consumatei (denumite accize). Pentru carburantii auto din productia interna livrati prin societatile comerciale PECO cu capital majoritar sau integral de stat, platitorii de accize sunt aceste societati. Pentru carburantii livrati direct din rafinarii catre alti beneficiari decat sistemul PECO accizele sunt datorate de rafinarii.
In ordinul nr. 444/19 aprilie 1994 se stabileste incadrarea in cotele de accize si in clasele de calitate a tigaretelor si produselor din tutun, din productia interna si din import. Pentru cele de calitate superioara cota de acciza este de 300%, pentru cele de calitate medie cota de acciza era de 70%, iar pentru cele de calitate inferiora era de 45%.
Agentii economici prevazuti mai sus care cumpara de la producatorii individuali produse de natura celor prevazute in anexa pentru comercializare sunt obligati sa calculeze si sa verse la bugetul de stat accizele aferente cantitatilor cumparate.
Pentru anumite produse (tuica, rachiu) provenite din import si utilizate ca materie prima, agentii economici prelucratori pot solicita restituirea accizelor platite in vama. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr. 1, introduse in tara de catre persoane fizice, neinregistrate ca agenti economici, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite potrivit legii.
Anexa 1 la Legea nr. 22/15 aprilie 1994 (inlocuieste Anexa 1 la Legea nr. 42/1993).
LISTA
taxelor speciale de consumatie (accize) pentru produsele din import si din tara
Nr. crt    Denumirea produsului sau grupei de produse    Cota%
1    Alcool*    3
2    Tuica si rachiuri naturale    50
3    Vinuri    20
4    Bauturi spirtoase, inclusiv lichioruri si bauturi obtinute prin distilare de cereale din care:- whisky, gin; rom si rachiuri din trestie de zahar    100300
5    Bauturi pe baza de vin din care:- coniac- sampanie- vin spumos si vermut    11520011545
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
5    Bauturi pe baza de vin din care:- coniac- sampanie- vin spumos si vermut    11520011545
6    Bere din care:- bere ambalata in cutii metalice- bere ambalata in sticle sub 0.5 l    55200150
7    Cafea, inclusiv cafea cu inlocuitori    80
8    Cafea solubila    80
9    Tigarete si produse din tutun de calitate superioara    300
10    Tigarete si produse din tutun de calitate medie    70
11    Tigarete si produse din tutun de calitate inferioara    45
12    Confectii din blanuri naturale (cu exceptia celor de iepure, oaie, capra)    70
13    Mobilier scluptat    50
14    Articole de cristal    50
15    Bijuterii din materiale pretioase, inclusiv verighete    20
16    Benzina premium, regular si normala    15
17    Benzina fara plumb    13.5
18    Motorina auto (combustibil pentru motoare Diesel)    6
19    Autoturisme de oras (inclusiv din import, rulate) cu capacitatea cilindrica a motorului peste 188 cmc    50
20    Produse de parfumerie    20
21    Aparate video de inregistrat sau de reprodus, chiar incorporand un receptor de semnale videofonice; combine audio    40
22    Dublu radiocasetofon cu redare de pe banda magnetica sau compact-disc    40
23    Camera video     50
24    Cuptoare cu microunde    50
25    Motociclete, scutere si miniscutere    30
26    Aparate foto    20
27    Aparat terminal telefonic individual tip "Cordless"    20
28    Aparat terminal telefonic tip "Cordless" cu automat de raspuns incorporat    30
29    Aparate pentru aer conditionat, de perete sau de ferestre, formand un singur corp    20
30    Arme de vanatoare    100
* Exclusiv alcool etilic de sinteza tip MS si IS

Nota:
•La pozitiile 1-8 inclusiv, baza de aplicare a cotelor pentru produsele din import cuprinde si valoarea ambalajelor.
•Pentru calculul accizelor de la pozitiile 9-11, Ministerul Finantelor va face, din punct de vedere fiscal, incadrarea in grupele respective.
•Accizele prevazute la pozitiile 16-18 se calculeaza si se datoreaza numai pentru carburantii auto.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, valorifate prin societati comerciale – baza de impozitare o reprezinta contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute in consignatie.
Produsele livrate la rezerva de stat sunt exonerate de la plata accizelor pe perioada cat au acest regim. La produsele scose din rezerva de stat, plata accizelor se face de catre unitatile detinatoare ale acestor stocuri, la livrarea produselo catre beneficiari.
Produsele exportate direct sau prin agenti economici ce isi desfasoara activitatea pe baza de comision, precum si produselor importate  in regim de tranzit sau importate temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie, nu sunt supuse accizelor. In cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse prevazute in anexa nr. 1, acestia pot solicita, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate.

1.3Modul de calcul si baza de impozitare (conform Legii nr. 42/1 iulie 1993)

Accizele se calculeaza prin aplicarea cotelor procentuale prevazute in anexa asupra bazei de impozitare care reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – contravaloarea bunurilor livrate, exclusiv accizele;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama stabilita potrivit legii, la care se adauga taxele vamale si alte taxe speciale stabilite, potrivit legii, la importul unor categorii de produse;
c) pentru bunurile introduse in tara de persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici, dar comercializate prin agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului pentru bunurile vandute.
Accizele preced taxa pe valoare adaugata si se calculeaza o singura data, prin aplicarea cotelor procentuale.
Momentul datorarii accizelor il constituie:
a) data efectuarii livrarii pentru producatori;
b) data efectuarii formalitatilor de vamuire pentru importatori;
c) data cumpararii pentru agentii economici achizitori;
d) data vanzarii bunurilor pentru bunurile vandute prin consignatie.
Impozitul la titeiul din productia intena si gazele naturale. Pentru titeiul din productia interna, gazul metan, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Impozitul datorat se calculeaza prin aplicareau unor sume stabilite asupra cantitatilor livrate.
Plata accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale se efectueaza lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoare, prin virare cu dispozitie de plata, cu cea cu limita de suma sau cu numerar, la organele fiscale teritoriale sau in conturi deschise la banci si trezorerii. Neplata accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale la termenele stabilite, atrage majorarea sumei de plata cu 0,3% pentru fiecare zi de intarziere. Calculul majorarilor de intarziere se face din ziua lucratoare imediat urmatoare expirarii termenului de plata si pana in ziua platii inclusiv. Diferentele in minus constatate la verificarea accizelor si a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale se platesc in termen de sapte zile de la data incheierii actului de control, impreuna cu majorarile de intarziere, iar cele in plus se compenseaza cu platile ulterioare sau se restituie, la cererile platitorilor in acelasi termen.
Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control evidenta privind calcularea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale, dupa caz, datorate bugetului de stat;
b) nerespectarea obligatiei de a tine evidentele privind calculul si varsarea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna, dupa caz, datorate bugetului de stat;
c) nedepunerea in termen a decontului de impunere privind accizele sau impozitul la titeiul din productia interna, dupa caz.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenda de la 100000 la 300000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se prescriu in termen de 2 ani.
Termenul de prescriptie pentru stabilirea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si dreptul de executare silita a acestora este de 5 ani.
Contestatiile privind stabilirea si incasarea accizelor sau a impozitului la titeiul din productia interna si gazele naturale, dupa caz, si a majorarilor de intarziere se depun in termen de 30 de zile de la data instiintarii platitorilor si se rezolva printr-o decizie motivata de catre Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat judeteana sau a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cel mult 30 de zile de la inregistrare. Impotriva deciziei date se poate face plangere in termen de 40 de zile la Ministerul Finantelor, care, in cel mult 60 de zile de la inregistrare, este obligata sa o solutioneze. Contestatiile sunt supuse unei
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
taxe de timbru de 2% din suma constatata. Plangerile se timbreaza cu jumatate din taxa platita la contestatie.
Cu aceasta ocazie se abroga HG -ul nr 779/1991.
Dupa o buna bucata de vreme de modificari si completari, de abrogari partiale, Legea nr 42/1993 este abrogata. La inceput Legea nr. 42/1993 a fost modificata si complatata prin OG nr. 22/11 august 1995. Ulterior au actionat si alte acte normative (inclusiv articole din legile bugetare pe 1996 si 1997) in directia modificarii acestei legi. Dar a sosit ziua de luni, 29 decembrie 1997, in care a aparut Ordonanta de urgenta a guvernului nr. 82 privind regimul accizelor si a taxelor indirecte. Aceasta ordonanta abroga legea nr. 42/1993 si toate celelalte acte normative contrare.
In continuare voi face o tratare a accizelor conform acestei ordonante. Ordonanta contine cateva anexe care au fost adaugate lucrarii.
Sfera de aplicare. Accizele reprezinta taxe speciale de consumatie care se datoreaza bugetului de stat, pentru anumite produse din tara si din import. Produsele pentru care se datoreaza accize sunt:
a) alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, care contin alcool etilic alimentar;
b) produsele din tutun;
c) produsele petroliere;
d) alte produse si grupe de produse.
La punctul a) " alcool alimentar", sunt cuprinse:
a) alcool etilic alimentar, produsele pe baza de alcool etilic alimentar si bauturile alcoolice obtinute din distilare de cereale: vodca, rom, lichioruri, whisky, gin etc.;
b) bauturi alcoolice naturale: tuica, rachiurile naturale etc;
c) vinurile si produsele pe baza de vin: vinuri spumoase, alte produse pe baza de vin;
d) berea.
Platitorii de de accize, pentru produsele prevazute mai sus, sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. Pentru alcoolul etilic alimentar, provenit din tara sau din import, utilizat ca materie prima in obtinerea bauturilor alcoolice spirtoase, acciza se plateste o singura data de catre agentul economic producator sau importator de alcool etilic alimentar. Pentru bauturile alcoolice spirtoase, produse in tara din alcool etilic alimentar, provenit din tara sau din import, nu se mai datoreaza accize.
De asemenea, platitori de accize sunt:
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
a) agentii economici prestatori, pentru toate cantitatile de alcool etilic alimentar obtinut in sistem de prestari de servicii;
b) agentii economici care cumpara de la producatorii individuali – persoane fizice – produse de natura celor supuse accizelor pentru prelucrare si/sau comercializare;
c) persoanele fizice care introduc in tara alcool si bauturi alcoolice destinate consumului individual in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale;
d) agentii economici, pentru cantitati produse. Supuse accizelor, acordate ca dividende sau ca plata in natura a actionarilor, asociatilor si dupa caz, persoanelor fizice.
Pentru alcoolul etilic alimentar, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului, accizele se datoreaza si se calculeaza o singura data de catre agentul economic producator sau importator si sunt stabilite in sume fixe exprimate in ECU pe unitatea de masura.
La punctul b), "produse de tutun" se includ: tigaretele, tigarile de foi, tutunul destinat fumatului etc.
Pentru produsele din tutun, platitorii de accize sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc sau importa astfel de produse. De asemenea, platitori de accize sunt persoanele fizice care introduc in tara produse din tutun destinate consumului individual, in cantitati ce depasesc limitele admise in regim de scutire de taxe vamale.
Pentru tigarete, indiferent de provenienta si calitatea acestora, se datoreaza bugetului de stat o acciza specifica, stabilita in ECU pe 1000 de tigarete, la care se adauga o cota de 20%, aplicata asupra bazei de impozitare. Acciza totala datorata bugetului de stat pentru tigarete se reduce cu 20%, in situatia in care agentii economici producatori utilizeaza in retetele de fabricatie cel putin 50% tutun din productia interna.
Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizelor la tigarete este:
a) pentru produsele din productia interna- pretul de livrare, mai putin acciza, respectiv pretul producatorului, care nu poate fi mai mic decat suma costurilor ocazionate de obtinerea produsului respectiv;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama, la care se adauga taxele vamale si alte taxe specifice, dupa caz.
La litera c) "produse petroliere" se datoreaza accize pentru carburanti.
Platitorii de accize pentru carburantii auto sunt agentii economici producatori sau importatori de astfel de produse. Pentru carburantii auto
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
se datoreaza bugetului de stat accize stabilite in ECU pe tona de produs finit
La litera d)"alte produse si grupe de produse" platitorii de accize pentru produsele prevazute in anexa nr. 2 sunt agentii economici – persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate – care produc, importa si comercializeaza astfel de produse. Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara bunuri de natura celor prevazute la nr crt  8 din anexa nr. 2. Agentii economici care comercializeaza bunuri de natura celor prevazute in anexa nr.2, provenite de la persoane fizice, inclusiv bunurile amanetate de catre persoanele fizice, care au devenit proprietatea caselor de amanet, sunt obligati sa retina si sa verse la bugetul de stat accizele stabilite (cu exceptia bunurilor prevazute la nr crt 8 din anexa nr.2). Accizele preced TVA si se calculeaza o singura data prin aplicarea cotelor procentuale asupra bazei de impozitare.
Baza de impozitare reprezinta:
a) pentru produsele din productia interna – preturile de livrare, mai putin accizele, respectiv pretul producatorului;
b) pentru produsele din import – valoarea in vama plus taxele vamale;
c) pentru bunurile provenite de la persoanele fizice neinregistrate ca agenti economici – contravaloarea ce se cuvine deponentului;
d) pentru bunuri amanetate de catre persoanele fizice si devenite proprietatea caselor de amanet – contravaloarea incasata de casele de amanet la vanzarea bunurilor respective, mai putin accizele.
Scutiri. Sunt scutite de plata accizelor:
a) produsele exportate direct sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision; in cazul in care agentii economici care efectueaza operatiuni de export cumpara de la producatorii interni, in vederea vanzarii la export, produse supuse accizelor, acestia pot solicita in termen de 3 luni de la data efectuarii exportului, organelor fiscale teritoriale, pe baza documentelor justificative, restituirea accizelor aferente produselor finite exportate;
b) produsele comercializate prin magazinele autorizate sa comercializeze marfuri in regim duty-free;
c) produsele importate in regim de tranzit sau import temporar, atat timp cat se afla in aceasta situatie;
d) bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate de guverne straine, organisme internationale si organizatii non-profit si de caritate, institutiilor de
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
invatamant si de cultura, ministerelor, altor organe ale administratie publice, in conditile stabilite de Ministerul Finantelor;
e) produsele livrate la rezerva de stat, pe perioada cat au acest regim;
f) bunurile prevazute la nr crt 8 din anexa nr 2 constituie ca aport in natura sau achizitionate din aportul in numerar, in conditiile stabilite de Ministerul Finantelor;
g) alcoolul etilic alimentar, utilizat in productia de medicamente, de alcool medical;
h) alcoolul etilic alimentar, utilizat in scop medical in spitale si farmacii.
Pentru aceste produse scutirea se acorda prin restituirea accizelor platite la achizitionarea acestora.
Momentul datorarii accizelor
a) data efectuarii livrarii – pentru produsele din productia interna;
b) data efectuarii formalitatilor de receptie a alcoolului etilic alimentar rezultat din procesare – la prestatorul de servicii;
c) data transferului alcoolului etilic alimentar din statia de productie in cea de prelucrare a acestuia in bauturi alcoolice – in cazul unitatilor care detin atat sectii de producere a alcoolului etilic alimentar, cat si de producere a bauturilor alcoolice;
d) data inregistrarii declaratiei vamale de import – pentru importatori;
e) data cumpararii – pentru agentii economici achizitori:
f) data vanzarii bunurilor (pentru cele vandute de agentii economici gen consignatie).
Impozitul la titeiul si la gazele naturale din productia interna. Pentru titeiul si gazele naturale din productia interna, agentii economici autorizati datoreaza bugetului de stat impozit din momentul livrarii.
Impozitul datorat precede taxa pe valoare adaugata si se calculeaza prin aplicarea sumelor stabilite in lei pe unitatea de masura. Impozitul se corecteaza de catre Guvern la propunerea Ministerului Finantelor, in functie de modificarile intervenite in nivelul preturilor la import si la cele cu ridicata.
Aprecieri finale.  Accizele se platesc in lei. Valoarea in lei a accizelor datorate la bugetul de stat, stabilite in ECU pe unitatea de masura, se determina prin trasformarea sumelor exprimate in ECU la cursul de schimb valutar comunicat de BNR.
Raspunderea calcularii si varsarii la bugetul de stat a accizelor si impozitului la titeiul si la gazele naturale din productia interna, revine platitorilor.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Platitorii de accize, de impozit la titeiul si la gazele naturale din productia interna, au obligatia sa depuna lunar, pana la data de 25 a lunii urmatoarele, pe baza decontului de impunere, prin virament sau in numerar, dupa caz, in contul bugetului de stat, deschis la unitatile teritoriale ale trezoreriei statului, iar pentru produsele din import, la organele vamale, concomitent cu plata taxelor vamale.
Neplata la timp a taxelor speciale de consumatie atrage dupa sine perceperea de majorari de intarziere.

1.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calcul

In 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in suma de 182.5 mld lei, detinand si ponderea in totalul  impozitelor indirecte (91%). Totodata, fata de programul actualizat acesta s-a incasat in proportie de 81.5%, nerealizarea fiind influentata de mai multi factori, respectiv de:
•nerealizarea productiei industriale in volumul si structura programata fie ca urmare a restrangerii activitatii unor agenti economici din lipsa de materii prime si materiale, energie electrica si termica, fie lipsa unor comenzi si contracte ferme atat pentru aprovizionare cat si pentru desfacere. Astfel pe intreg anul 1991 productia industriala a fost mai mica cu 22% fata de anul 1990, reduceri mai mari inregistrandu-se in constructia de masini, electronica, prelucrarea titeiului etc. Ponderea in totalul incasarilor din impozitul pe circulatia marfurilor si accize, o reprezinta varsamintele de la regii autonome si societati comerciale cu capital de stat (86.5). In anul 1991 impozitul pe circulatia marfurilor si accize a reprezentat 8.26% din PIB.
In 1992 impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a realizat in suma de 418.5 miliarde lei, cu 12.8% (-61.5 miliarde) sub nivelul prevederilor pe anul 1992. Nerealizarea incasarilor din impozitul pe circulatia marfurilor si accize s-a datorat in principal:
•scaderii volumului de activitate fata de anul 1991, din care productia industriala cu 21.8% ca urmare a utilizarii reduse a fortei de munca etc.
•cresterii livrarilor la export.
Dupa cum se observa in anul 1992, impozitul pe circulatia marfurilor si accize a si scazut ca pondere in PIB de la 8.26% la 6.94% in acelasi an.
In 1993 accizele s-au realizat in suma de 399.6 miliarde lei inregistrandu-se o depasire cu 5.6 fata de prevederi. In anul 1993 accizele au reprezentat 14% din totalul veniturilor bugetare si doar 2% din PIB. In anul 1994 accizele si impozitul pe circulatia marfurilor s-au incasat in suma de 774.5 miliarde lei (din care accizele sunt 597.5 mld lei) si reprezinta 76.2% din prevederile aprobate. Ponderea accizelor de 597.5 mld lei
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Acreditivul documentar

   Pentru a defini acreditivul documentar se impune a se face referire la Regulile şi uzanţele uniforme privind acreditivul documentar din Publicaţia Camerei Internaţionale de Comerţ nr .500 ( 1993 )    care stipuleazã în art . 2 cã :
" Pentru scopurile acestor articole , termenii ' acreditiv documentar '( Documentary credit )       şi    ' scrisoare de credit stand - by ' ( Standby Letter of Credit )    , numiţi în continuare acreditiv , definesc orice aranjament , indiferent cum ar fi denumit sau descris , prin care o bancã ( banca emitentã )    , acţionând la cererea şi dupã instrucţiunile unui client ( ordonatorul )    , sau din partea bãncii ,
( I )       trebuie sã facã o platã sau la ordinul unei terţe pãrţi ( beneficiarul )       sau trebuie sã accepte şi sã plãteascã cambii trase de beneficiar , sau
( II )       autorizeazã o altã bancã sã efectueze o astfel de platã , sau sã accepte şi sã plãteascã astfel de cambii , sau
( III )    autorizeazã o altã bancã sã negocieze , contra documentelor stipulate , dacã sunt îndeplinite condiţiile acreditivului .
Pentru scopurile acestor articole , filialele unei bãnci în alte ţãri sunt considerate bãnci separate ."
ÃŽn  unele lucrãri de specialitate1 , ale unor autori consacraţi , definiţia acreditivului documentar apare sub o formã sau alta dar sensul acesteia rãmâne acelaşi .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Spre exemplificare , Imireanu A .Mihai Gheorghe ( vezi 1 )       defineşte acreditivul documentar astfel : " o formã de decontare prin care plãţile se efectueazã pe mãsura livrãrii mãrfurilor , executãrii lucrãrilor şi prestãrilor serviciilor , dintr-o sumã rezervatã în acest scop şi ţinutã la dispoziţia furnizorului la unitatea bancarã a plãtitorului , într-un cont special numit cont blocat ."
ÃŽn lucrarea Tranzacţii comerciale internaţionale , Ioan Popa dã urmãtoarea definiţie : "acreditivul documentar  ( engl . Letter of Credit , L/C )       reprezintã angajajamentul ferm asumat de cãtre o bancã la ordinul şi în contul clientului sãu ( exportatorul )       de a plãti o anumitã sumã de bani ( reprezentând contravaloarea exportului )       contra documentelor atestând efectuarea obligaţiei ( livrarea mãrfii )    pe care exportatorul se obligã sã le emitã şi sã le prezinte în condiţiile şi termenele stabilite de ordonatorul acreditivului ."
O altã definiţie , datã de Al . Puiu , prezintã acreditivul documentar ca fiind " un angajament prin care o bancã ( emitentã , ordonatoare )       acţionând la cererea şi în conformitate cu instrucţiunile clientului sãu ( ordonatorul acreditivului , cumpãrãtorul )       se obligã sã efectueze o platã cãtre o terţã persoanã ( beneficiarul acreditivului , vânzãtorul )       sau sã plãteascã , ori sã accepte , ca urmare a ordinului dat de beneficiarul acreditivului , cambii care au fost trase de cãtre beneficiar sau sã autorizeze o altã bancã sã efectueze o platã  cãtre beneficiar , sã accepte ori sã negocieze cambii ."
Din definiţiile prezentate mai sus reiese cã , la derularea unui acreditiv documentar sunt implicate 4 pãrţi , şi anume :
a )    - ordonatorul acreditivului ( importatorul )    , care solicitã bãncii sale deschiderea acreditivului documentar , formuleazã în ordinul de deschidere al acestuia exigenţele asupra documentelor pe care trebuie
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
contractul de vânzare - cumpãrare , precum şi de normele acceptate pe plan internaţional , care reglementeazã conţinutul acreditivului ;
b )    - banca emitentã ( banca importatorului ) , care la solicitarea importatorului îşi asumã angajamentul de platã ;
c )    - beneficiarul acreditivului ( exportatorul ) , în favoarea cãruia a fost deschis acreditivul şi care prezintã setul de documente la bancã în vederea încasãrii contravalorii mãrfurilor livrate ;
d )    - banca exportatorului ( banca avizatoare , notificatoare , plãtitoare , negociatoare ) , care îl deserveşte pe beneficiarul acreditivului .
ÃŽntre pãrţile mai sus amintite se încheie contracte separate dupã cum urmeazã:
-între importator şi exportator se încheie un contract de vânzare - cumpãrare ;
-între importator şi banca sa se încheie un contract pentru emiterea acreditivului documentar iar între banca emitentã şi beneficiar se încheie deasemenea un contract.
Trebuie precizat faptul cã cele trei contracte sunt distincte dar practic se referã la una şi aceaşi tranzacţie comercialã.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
BĂNCILE COMERCIALE (DE DEPOZIT) ŞI ROLUL LOR  ÃŽN SISTEMUL BANCAR

Apariţia băncilor moderne este strâns legată de dezvoltarea comerţului cu cetăţile îndepărtate şi acumularea capitalului monetar în special pe această bază , expresie a dezvoltării producţiei manufacturiere şi a expansiunii generale a economiei . Legate de nevoile comerţului şi desfăşurând principalele operaţiuni prin intermediul efectelor comerciale , în mod firesc băncile au primit atributul de comerciale .
ÃŽn epoca contemporană , locul şi rolul băncilor în economie este strâns legat de calitatea lor de intermediar principal în relaţia economii investiţii , relaţie hotărâtoare în creşterea economică .
Conceptele moderne privind dezvoltarea ecomonică consideră ca un rezultat necesar al evoluţiei societăţii obţinerea de economii ale agenţilor economici sau persoanelor , reprezentând venituri neconsumate în perioada curentă şi destinată utilizării viitoare . ÃŽn cadrul aceloraşi concepte , investiţiile reprezentând achiziţia de instalaţii şi echipament , structuri , maşini şi inventar , destinate dezvoltării producţiei , reprezintă o altă realitate a economiei şi expansiunii ei ce afectează pe agenţii economici .
Agenţii economici îşi găsesc resursele necesare realizării investiţiilor pe două căi : fie prin utilizarea propriilor economii , fie prin recurgerea la creditele ce le sunt acordate prin bănci , în procesul de reciclare şi valorificare a capitalurilor monetare în economie .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
ÃŽn acest fel se crează condiţiile unei ample redistribuiri a capitalurilor , tot mai mari odată cu evoluţia istorică , vehiculate de o largă reţea de intermediari care au fost exclusiv , la început , şi preponderent apoi , în structura sistemului bancar în formare , băncile comerciale sau de depozit .
Creaţia monetară , ca factor specific al funţionalităţii băncilor , a stat la rândul său la baza definirii locului şi rolului băncilor în economie .
Băncile s-au afirmat esenţial ca instituţii monetare , a căror caracteristică principală este posibilitatea de a pune în circulaţia creanţe asupra lor înseşi , care sporesc masa mijloacelor de plată , volumul circulaţiei monetare .
Caracteristica semnificativă a acestor intermediari este transformarea activelor monetare în monedă .
Forma principală a creaţiei monetare este emisiunea de bancnote . La început aceastã funcţie era deschisă tuturor băncilor pentru ca ulterior să fie una specifică băncii de emisiune .
Totuşi , băncile comerciale tipice îşi aduc aportul lor la creaţia monetară prin transformarea activelor nemonetare (conturi , obligaţii) fără putere liberatorie în instrumente de plată . ÃŽnscrierea în conturile de la bancă a creditelor acordate (fundamentale sau garantate pe activele pe care le monetizează) constituie momentul creaţiei unei monede adiţionale specifice , moneda scripturală .
Un timp , în Anglia , Franţa , SUA şi alte ţări , o mare parte a băncilor de depozit efectuau şi operaţiuni de emisiune . Multiplicarea acestor centre de emisiune a condus la crearea condiţiilor de ÃŽncălcare a normelor de emisiune şi încărcarea canalelor circulaţiei cu bancnote emise cu sau fără justificare economică . La momentul reglementării acestei chestiuni , în 1913 , în SUA , numărul băncilor împuternicite să emită bancnote depăşea 7500 .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Aşa încât , la momente istorice diferite şi în funcţie de condiţiile proprii , toate ţările dezvoltate au fost nevoite să delimiteze foarte clar funcţiile băncii de emisiune , acestea concentrându-se de regulă la o singură bancă , banca centrală . ÃŽn SUA , spre exemplu , deşi există 12 bănci federale de emisiune , acestea acţionează ca un tot unitar sub egida unei autorităţi monetare unice .
O altă tendinţă care s-a manifestat în sânul băncilor o întreagă epocă, este specializarea băncilor , care deşi în descreştere , nu încetează să caracterizeze lumea băncilor . Separarea şi independenţa băncilor specializate este în momentul delimitării sferei de competenţă şi de activitate a băncilor de depozit .
Un moment important în evoluţia băncilor l-a reprezentat criza economică din anii 1929 – 1933 , care s-a manifestat în toate ţările dezvoltate , dar a avut efecte devastatoare în SUA prin crahul bancar de proporţii (36 % din bănci fiind declarate în stare de faliment) . Acest eveniment a impus o reglementare severă în regimul băncilor , care sã acţioneze în direcţia protejării deponenţilor . ÃŽn mod necesar , statutul băncii de depozit a trebuit să fie bine conturat , impunându-se un regim limitativ de control asupra instituţiilor de credit ce primesc depuneri şi asupra modului de folosire a acestor resurse în procesul creditării .
ÃŽn acest cadru s-a delimitat , mai exact , accepţiunea de bancă de depozit , spre deosebire de celelalte bănci .
S-a ajuns astfel la o delimitare clară în bănci de depozit şi bănci specializate , generalizată în toate structurile naţionale ale sistemelor bancare în ciuda diferenţelor de la ţară la ţară , diferenţe care sunt rezultatul fie al evoluţiilor anterioare , fie al elementelor tradiţionale ce se perpetuează , fie al suflului înnoirilor la care sunt supuse .
O caracteristică a băncilor comerciale sau de depozit (acceptate de regulă fără o asemenea calificare expresă) este aceea că efectuează toate
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
tipurile de operaţiuni bancare . Activitatea lor este diversă şi se poate modifica liber în funcţie de cerinţe , posibilităţi şi propria orientare .
Totuşi , operaţiunile de bază sunt reprezentate de constituirea de depozite şi utilizarea lor în scopul acordării de credite agentilor economici .
Ele sunt organizate ca societăţi comerciale şi urmăresc obţinerea de profit .
Schematic , operaţiunile băncilor ca intermediari bancari pot fi reprezentate în felul următor .

STATUL                                                                    STATUL

                                Relaţii directe
  AGENŢI                                                                AGENŢI
ECONOMICI                                                          ECONOMICI
                                Intermediarul
                            bancar   

POPULAŢIA                                                        POPULAŢIA



                            ACTIVE         PASIVE
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Fig. 2.1. Relaţii de credit ; directe şi prin intermediari

Băncile specializate include o sferă largă de instituţii de credit , cu o gamă largă de diferenţieri şi implicit cu statute diferite de la ţară la ţară.
Băncile specializate efectuează , în ansamblul lor , totalitatea operaţiunilor bancare . Fiecare dintre ele sunt supuse unor limitări privind funcţionalitatea lor , fie că îşi asumă în exclusivitate anumite operaţiuni .
Limitările se referă la raza de implantare (teritoriale sau de ramură) sau de statulul lor social particular (acţionând ca bănci cu caracter cooperativ sau mutual) .





Principalii intermediari în SUA

Tipul principalilor intermediari    Active (mld dolari) sfârşitul anului
    1970    1980    1990
Instituţii (bănci) de depozit           
Bănci comerciale    517    1357    3356
Asociaţii de economii şi împrumut    171    614    1098
Bănci mutuale de economii    79    170    264
Uniuni de credit    18    67    215
Instituţii de economii           
Companii de asigurări de viaţă    201    464    1409
Companii de asigurare de bunuri    50    174    528
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Fonduri de pensii (private)    112    470    1169
Fonduri de pensii (de stat)    60    198    806
Intermediari de plasament           
Companii financiare    64    202    574
Fonduri comune de creanţe    47    62    609
Fonduri comune de creanţe(pe piaţa monetară)    -    76    499

Sursa :     F. Mishkin : The Economics of Money , Banking and Financial
Markets
            Harper Collinns - 1992




Sistemul bancar în Franţa
(structură şi dimensiuni 1989)

    Număr de bănci    Număr de ghişee    Depozite%    Creanţe%
I. Bănci- Naţionale (Nationale de Paris, Credit Lyonnaris , Societe Generale)    404    10.143    41    35
II. Bănci cooperative- de credit agricol mutual , populare mutual , cooperative etc.- case de economii şi prevedere    421    15.500    29    24
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
III. Societăţi financiare afiliate la casele naţionale de credit sau organisme profesionale de comun leasing , mobiliar , echipament etc.    1062    -    1,7    13,1
IV. Instituţii financiare specializate (de dezvoltare , regională , pentru micile intreprinderi , funciar , de locuinţe , de cooperare etc.    32    -    0,8    13,6
V. Casele de titluri sau băncile de afaceri    144    -    -    -
TOTAL    2063    -    100    100

Sursa : XXX L’organisation de systeme bancaire francais , Problemes economique , nr. 2206/1991



Sistemul bancar în ţările dezvoltate
Structură şi implementare (1989)


A.    Structuri şi ponderi (determinate în total active) %
Tabel 2.3.
Ţara    Bănci comer-ciale    Alte restituiri de depozit    Instituţii de speciali-tate    Societăţi finan-ciare    Societăţi de asigu-rare    Fonduri de pensii    Fonduri de plasa-ment
SUA    33    21    5    4    15    16    6
Japonia    37    22    25    -    7    -    9
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Germania    25    47    7    -    16    2    3
Olanda    38    20    8    -    8    24    2
Canada    44    19    9    2    10    15    -
Suedia     34    11    23    4    12    14    1
Australia    31    28    1    11    17    11    1
Italia    64    20    16    -    -    -    -
Spania    61    28    9    -    2    -    -
Belgia    64    7    21    -    7    -    1
Austria    74    21    -    -    4    -    1








B.    Oficii bancare ; număr şi destinaţie
Tabel 2.4.
Ţara    Numărul oficiilor bancare    Densitate : unităţi la 100.000 loc
    Propriu zise    incluzând oficiile poştale    Propriu zise    Se adaugă poştale
SUA    56.866    -    24    -
Japonia    44.078    67.050    37    56
Germania    44.698    62.625    73    102
Franţa    23.385    42.573    46    77
Anglia    20.541    42.204    37    75
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Olanda    6.529    9.220    45    64
Canada    7.331    -    29    -
Suedia    3.557    -    43    -
Australia    10.538    -    68    -
Italia    12.965    -    23    -
Spania    31.117    -    81    -
Belgia    3.741    -    38    -
Austria    5.331    -    71    -

Sursa : G. Broker : Competition on Banking , OELD Paris 1989




ÃŽn acelaşi sens unele îşi afirmă caracterul nelucrativ (unele case de economii şi prevederi) sau caracterul public.
ÃŽntre băncile specializate un loc deosebit îl ocupă instituţiile de credit specializate cărora le-a fost evidenţiată o misiune de interes public ; creditarea pe termen mijlociu şi lung a unor ramuri (frecvent agricultura) , sprijinirea acţiunilor de credit ipotecar imobiliar ; creditarea colectivităţilor locale , etc.
Societăţile financiare , în fapt societăţi de credit , sunt prezenţe importante în activitatea economică în toate ţările dezvoltate : sunt instituţii de credit care pe de-o parte nu sunt autorizate să primească depozite , iar pe de altă parte nu pot efectua decât operaţiunile pentru care au fost abilitate prin lege sau convenţia .
Principalele lor orientări sunt : leasing-ul , factoring-ul , acordarea şi garantarea de credite pe termen mijlociu şi lung pentru intreprinderi ,
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
creditarea mărfurilor cu plata în rate , creditarea locuinţelor cu garanţii ipotecare , gestiunea mijloacelor de plată , în special prin cărţi de credit .
ÃŽn considerarea structurii sistemului bancar trebuie avut în vedere că în componentele naţionale se afirmă şi trăsături generale , dar şi particularităţi ale alcătuirii verigilor componente .
Astfel SUA (tabelul 2.1.) , în mod firesc se consideră în componenţa sistemului de instituţii aflate în postura de furnizori importanţi de resurse , cum ar fi companiile de asigurări , instituţiile ce constituie şi administrează fondurile de pensii , fondurile comune de creanţe etc.
Dimpotrivă , în alte ţări , Franţa , de exemplu (tabel 2.2.) , instituţii de credit importante : Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni , Poşta , deţinătoare a conturilor de depuneri poştale , sunt ataşate Tezaurului şi nu sunt cuprinse în sistemul bancar . Cum însă Tezaurul este el însuşi considerat partener în sistemul de credit al economiei , putem aprecia că nu este de fapt decât o interpretare formală ce ţine de subordonarea ierarhică a participanţilor .
Unele din băncile specializate acţionează ca intermediari în anumite ramuri sau domenii de activitate desfăşurând activităţi de mobilizare a resuselor , cât şi de distribuire a creditelor în sfera lor specifică , în cadrul unui echilibru relativ între operaţiunile pasive şi active proprii .
O mare parte din băncile specializate sunt însă unităţi profilate unilateral , fie primordial pentru mobilizarea de resurse , fie preponderent pentru acordarea creditelor din resurse ce-I sunt puse la dispoziţie .
ÃŽn acest cadru , alte instituţii , de regulă băncile comerciale în special , joacă rolul de intermediar . Astfel băncile comerciale îţi exercită rolul lor de intermediar nu numai între agenţii din afara sistemului bancar , ci au un rol major în reciclarea şi valorificarea capitalului , în mobilizarea de resurse şi distribuirea de credite în însuşi sistemul bancar , deci intermediază între verigile sistemului bancar .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
ÃŽn acest proces se afirmă şi se detaşează ca principale funcţii ale băncilor comerciale cele două laturi ale intermedierii :
-    mobilizarea resurselor ;
-    distribuirea creditelor .
Legătura directă cu mii şi milioane de agenţi economici , titulari de cont , în legătură cu constituirea şi utilizarea depozitelor , conferă băncilor , în general , băncilor comerciale în special , o altă principală funcţie în economia modernă , aceea de centru de efectuare a plăţilor între titularii de cont şi prin aceasta băncile determină şi cadrează fluxurile circulaţiei monetare scripturale.
ÃŽn îndeplinirea funcţiilor lor băncile comerciale îndeplinesc anumite operaţiuni specifice considerate şi reunite , după sensul lor în active şi pasive .



Bilanţul tuturor băncilor comerciale SUA
la sfârşitul anului 1990
(expresii procentuale)

Tabel 2.5.
ACTIVE    PASIVE
Rezerve    2    Depozite la vedere    18
Numerar    3    Depozite stabile   
Disponibilităţi la bănci    2    Depozite din economii    17
Titluri de stat şi ale agenţilor guvernamentali    13    Depozite mici (sub 100.000) la termen     19
Titluri administraţie locală şi alte titluri    6    Depozite mari (peste 100.000) la termen    15
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Titluri administraţie locală şi alte titluri    6    Depozite mari (peste 100.000) la termen    15
Credite- pentru comerţ şi industrie- ipotecă- de consum- interbancare- alte credite    19241167    ÃŽmprumuturi    24
Alte active    7    Capital    7
Total    100
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Conceptul de eficienta economica a investitiilor
       
Analiza gradului de dezvoltare a unui sistem economic,a
capacitatii lui de supravietuire,a directiei de dezvoltare finala,presupune definirea si masurarea exacta a eficientei economice.
        De aceea un rol important revine conceptului de eficienta economica,aceasta realizand legatura dintre resursele alocate pentru desfasurarea unei actiuni si rezultatele obtinute de pe urma acesteia,concept care orienteaza dozarea resurselor spre acele domenii de activitate unde se asigura folosirea cu eficienta maxima a acestora in conditiile unei dezvoltari rationale,armonioase a economiei nationale.
        Eficienta economica este o conceptie moderna de evaluare a activitaii si serveste la fundamentarea deciziilor,astfel incat resursele disponibile sa fie consumate in modul cel mai favorabil pentru societate.
        Eficienta este sinonima cu eficacitatea;in anii din urma insa termenul de eficienta a capatat o larga utilizare.
        Termenii de eficienta si eficacitate nu sunt noi,ei fiind folositi inca din antichitate.Ambele cuvinte provin din latina:eficienta deriva din efficere =a efectua,iar eficacitatea din efficas-efficacis=care are efecte dorite.
        In domeniul economic,referiri la eficienta pot fi intalnite la mari ganditori ai secolului trecut,cum sunt Adam Smith sau Karl Marx.Conceptul de eficienta a cunoscut o larga raspandire in secolul nostru.In prezent,el are o aplicabilitate generala  la aplicarea deciziilor,in orice tara,indiferent de oranduirea sa sociala.
        Eficienta economica se contureaza deci in urma compararii efectelor unei actiuni,cu eforturile necesare producerii ei.
        O alta definitie ,formulta de V.V.Novojilov este urmatoarea:eficienta economica,in general,este diferenta dintre efectele utile si celelalte cheltuieli facute pentru obtinerea lor.
        In DEX eficienta economica este definita drept calitatea de o obtine efecte economice utile,iar in dictionarul de economie politica eficienta este definita ca o expresie a raportului dintre efectele sau rezultatele obtinute si efortul sau cheltuiala facuta pentru obtinerea lui.
        O definitie care se abate in mod constient de la principiul similaritatii este cea data de Stefan Matei:eficienta economica a unei activitati este o insusire a acesteia exprimata de relatia de cauzalitate dintre
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
efectele totale,echivalate ca natura si timp si resursele totale echivalate ca natura si timp implicate de aceasta activitate,relatie pozitiva in sine,in comparatie cu alte variante ale activitatii si cu marimile normate ce exprima cerintele economiei nationale de economisire a resurselor.
        Se formuleaza si o alta definitie,astfel:categoria economica de eficienta exprima relatia de cauzalitate intre efectele rezultate din desfasurarea unei activitati si efortul ocazionat de acesta.
        Se apreciaza ca cea mai cuprinzatoare definitie a eficientei este data de economistul Petre Jica.Acesta atribuie notiunii de eficienta patru sensuri,si anume:
    1. un sens foarte larg in care eficienta este definita ca si calitatea unei activitati,actiuni sau a unei resurse de a produce efecte economice pozitive care se exprima prin compararea efectelor cu eforturile;
    2. un sens larg in cadrul caruia se include efectele directe si cele conexe ,respectiv efortul direct si conex.Avem de a face deci cu eficienta absoluta,care nu presupune comparatia cu alte alternative ale actiunii respective;
    3. un sens restrans care presupune ca raportul efect/efort sau efort/efect sa fie acceptabil in comparatie cu alte raporturi ale activitatii sau cu alte variante sau cu un regim normat de eficienta
    4. un sens forte restrans care reprezinta abordarea cea mai sintetica si mai completa a notiunii de eficienta,abordare ce presupune o corelare a eforturilor echivalate ca natura si timp cu efectele obisnuite,de asemenea echivalate ca natura si timp.
        Profesorul Ivan Romanu apreciaza ca termenul de eficienta poate fi intalnit cu doua sensuri:
· intr-un prim sens el defineste eficienta ca fiind atributul unei actiuni,al unei persane sau al unui lucru de a produce efecte cat mai favorabile pentru societate;
· al doilea sens este mai restrictiv si compara rezultatele unei actiuni cu resurselepentru realizarea acesteia;
        Prin prisma definitiilor de mai sus se poate concluziona ca eficienta economica exprima un ansamblu complex de relatii de cauzalitate intre efectele economice (pozitive si negative)cu care o actiune se soldeaza,obtinute atat de intreprinzatorul actiunii cat si la alte niveluri,efecte aflate intr-o anumita corespondenta cu nevoia sociala si cheltuielile totale presupuse de desfasurarea acestora,efectele si cheltuielile fiind comparabile,relatie ce duce la devansarea cheltuielilor de catre diferenta dintre efectele economice pozitive si cele negative.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Se spoate spune ca eficienta economica este strans legata de procesul de folosire a resurselor in economie,iar trasatura sa esentiala este raportul de cauzalitate efort/efecte.
        In sistemul concurential al pietei libere activitatea agentilor economici asigura performanta in masura in care are o eficienta inalta.Orice activitate umana este,in acelasi timp,consumatoare de resurse si producatoare de efecte.Dezvoltarea economico-sociala s-a bazat mult timp pe conceptia ca omenirea dispune de un adevarat “corn al abundenteiâ€Â?din punct de vedere al resurselor naturale.Socurile produse de crizele de energie si de materii prime,precum si degradarea tot mai evidenta a mediului natural datorita exploatarii sale nerationale au condus la conturarea unei conceptii tot mai realiste cu privire la disponibilitatile de resurse la nivel mondial,cat si la nivelul fiecarei tari in parte.Protejarea rezervelor de resurse naturale,utilizarea lor cat mai rationala,au devenit coordonate fundamentale ale activitatii in perioada actuala,criterii de eficienta in adoptarea deciziilor economice.
        Eficienta se poate delimita in doua forme:eficienta activitatii si eficienta economica a activitatii.Ceea ce deosebeste cele doua forme este sfera de cuprindere a efortului,respectiv a efectelor.In cazul eficientei activitatii se realizeaza comparatia intre efectele economice si extraeconomice,respectiv efortul economic si extraeconomic,iar in cel de al doilea caz sfera se restrange la efectul,respectiv efortul economic.
        Eficienta economica e activitatii se imparte in eficienta economica a formelor activitatii si eficienta economica a tipurilor de resurse dintr-o activitate.In cadrul primei categorii se pot delimita eficienta economica a productiei,a repartitiei,a circulatiei sau a schimbului,a consumului.In cea de a doua categorie avem de a face cu eficienta economica a utilizarii resurselor naturale (minerale,vegetale,silvice),eficienta economica a resurselor avansate(investitii,cercetare-dezvoltare,invatamant),eficienta economica a resurselor ocupate(utilizarea fortei de munca,utilizarea mijloacelor fixe) si eficenta economica a resurselor consumate(costurile de productie).
        In general,cand abordam eficienta economica a resurselor avansate sau alocate,criteriul de eficienta este de economisire a lor.Pentru resursele consumate insa se pune problema gradului lor de valorificare,adica obtinerea unor efecte economice cat mai mari pe unitatea de resursa consumata.
        Compararea efectelor cu eforturile,pentru determinarea eficientei economice,reprezinta insa numai o formula de principiu.Conceptul
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
de eficienta economica asociaza si alte elemente de judecata,fara de care eficienta ar fi definita incomplet,iar uneori chiar eronat:
-    structura resurselor consumate si structura rezultatelor obtinute pot da indicii de o importanta esentiala in adoptarea deciziilor cu caracter economic.O actiune considerata ca fiind excelenta prin prisma raportului dintre efecte si eforturi devine inoportuna daca reclama consumul unor resurse neindicate,cum sunt materialele din import,sau daca conduce la rezultate nedorite de societate,cum sunt produsele de care piata este suprasaturata.
-    timpul actioneaza asupra eficientei ca un factor care pune in valoare o varianta cercetata.Este normal ca un procedeu tehnologic sa fie preferat altuia daca procesul de productie se petrece intr-un interval mai scurt,ceea ce inseamna ca societatea va beneficia mai devreme de efectele sale utile.
-    cea mai semnificativa fateta a eficientei economice o constituie calitatea efectelor.O activitate eficienta se caracterizeaza prin rezultate dintre cele mai bune,produsele obtinute trebuind sa fie de performante ridicate,de o deosebita utilitate pentru societate la momentul considerat.
Acceptiunea notiunii de eficienta se intalneste in practica,
precum si in studiile de specialitate,in doua sensuri:
· performante,rezultate dintre cele mai mari
· efecte cat mai mari in raport cu resursele alocate sau consumate.
        Performantele ridivate in productie echivaleaza cu eficienta atunci cand sunt obtinute in conditiile unei utilizari rationale,intr-un regim economic,a utilajelor si echipamentelor.Astfel,sporirea productiei este insotita de costuri reduse si profituri mari,in crestere.Daca, dimpotriva,performantele ridicate sunt obtinute prin suprasolicitarea utilajelor si echipamentelor,avand consecinte negative (uzura accelerata si ivirea unor dereglari in functionare)nu avem de-a face cu eficienta.Castigul obtinut sub forma sporului de produse este anihilat prin pierderile uzurii accentuate premature.Mai exact costurile urca vertiginos si profiturile scad. 
        Ultimul sens este cel mai concludent deoarece arata efectul util pe care unitatea de resursa alocata E/R sau invers,efortul depus pentru obtinerea unei unitati de efect R/E.Privita prin prisma laturii sale concret aplicative,eficienta se poate defini ca un raport obiectiv,cantitativ,intre efectele si eforturile depuse in vederea obtinerii lor.
        e=E/R  max; maximizarea efectelor obtinute pe unitatea de resursa alocata,consumata;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
e=R/E   min;  minimizarea consumului de resurse pe unitatea de efect obtinut;
        Natura si caracterul eforturilor si efectelor se reflecta asupra caracterului eficientei.
        Din punct de vedere al resurselor,analiza eficientei unei activitai umane trebuie sa raspunda la intrebarile:cum se folosesc resursele si cat se consuma din ele?se are in vedere vedere economisirea lor si gradul de valorificare?In acest context este necesar caresursele sa fie cat mai riguros structurate ca sa raspunda cerintelor de analiza.
        Dupa criteriul  regenerarilor in timp,ele se pot imparti in:
-    resurse regenerabile: resursele umane,resurse materiale de natura vegetala,anumite resurse enrgetice;
-    resurse neregenerabile: resurse materiale de natura anorganica;
Dupa natura lor,resursele pot fi:
-    umane;
-    materiale;
-    tehnice;
-    financiare;
Dupa modul cum participa la circuitul economic,resursele se
pot grupa astfel:
-    resurse potentiale: neintrate in circuitul economic
-    resurse intrate in circuitul economic
Din punctul  de vedere al efectelor,studiul de eficienta
trebuie sa gaseasca raspuns la intrebarile:care sunt efectele in diferite sfere ale vietii sociale?unde si cand se produc ele?cat de mari sunt aceste efecte?
        Efectele pot fi:
-    directe: identificabile la locul unde se desfasoara activitatea
-    indirecte:identificabile in alte domenii sau sectoare de activitate
Dupa momentul la care se produc putem vorbi de efecte:
-    imediate
-    posibile,viitoare;de aceea,cand se studiaza eficienta investitiei la
diferite momente ale duratei de viata a unui proiet,trebuie sa se tina cont de caracterul sau estimativ,potential sau efectiv.
        Dupa natura lor,efectele care sunt generate de activitatea umana pot fi :
-    economice
-    sociale
-    ecologice
-    tehnice
Din punctul de vedere al naturii efectelor putem vorbi de
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
productivitatea unei activitati atunci cand efectele sunt de natura productiei.Putem vorbi de rentabilitatea unei activitati atunci cand efectele sunt de natura venitului net,a profitului.Putem vorbi de economicitate cand efectele sunt de natura economiilor.
        Trebuie delimitat conceptul de eficienta economica privit ca si concept teoretic,care presupune calitatea unui sistem de a produce efecte economice utile si masura eficientei care se realizeaza comparand efectele cu efortul.
        Exprimarea eficientei ca si calitate a unui sistem de a produce efecte economice utile duce la o imagine statica a notiunii de eficienta.In dinamica eficienta trebuie sa apara sub forma unei tendinte de crestere spre eficienta optima.
        Din acest punct de vedere deosebim doua tipuri de sisteme:
· sisteme eonomice in dezvoltare,la care exista un ecart intre efectele obtinute si cererea de bunuri si servicii de pe piata si la care cresterea eficientei economice presupune obtinerea unui volum maxim de efecte cu un consum dat de resurse;
· sisteme economice care au ajuns la o dezvoltare cantitativa maxima la care exista o identitate intre efectele obtinute si cererea de bunuri si servicii si la care cresterea eficientei economice presupune obtinerea unui volum dat de efecte cu un consum minim de resurse;
        In urma efortului de investitii se obtin diverse efecte eonomice reflectate si pe plan financiar.Nivelul acestor efecte,in raport cu efortul investitional,da masura eficientei investitiei.
        Efectele economice obtinute,in functie de caracterul investitiei pot fi :
¨ reducerea costului de functionare a utilajelor (cheltuieli de intretinere si reparatii) pe seama investitiei de inlocuire a masinilor si utilajelor;
¨ diminuarea cheltuielilor cu forta de munca,obtinute mai ales pe seama investitiilor de modernizare si de aplicare a inovatiilor;
¨ sporirea rentabilitatii activitatii firmei,prin investitii de expansiune,care conduc la cresterea capacitatii de productie sau/si la adaugarea unui nou produs gamei existente;pe baza unor astfel de investitii se asteapta castiguri suplimentare mult mai mari decat cele din micsorarea costurilor;
¨ obtinerea unor efecte indirecte la investitii de interes general.Ex: cheltuieli facute pentru sistemul antipoluant dintr-o uzina,care au efecte economice si sociale pe un plan mai larg.
        Eficienta economica prin continutul sau exprima o relatie de dubla relativitate: pe de o parte presupune obtinerea unor efecte economice
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
maxime cu un consum dat de resurse,iar pe de alta parte presupune obtinerea unui anumit volum de efecte cu un consum minim de resurse.Caracterul de relativitate apare si din comparatia intre mai multe variante in timp si cu un anumit prag de eficienta.
        Eficienta investitiilor tebuie apreciata si in corelatie cu interesele de ansamblu ale economiei nationale,adica sa se tina seama de multiplele efecte create in avalul si amontele domeniului respectiv al productiei materiale.
        Sensul eficientei activitatii productive,a utilizarii resurselor,difera dupa nivelurile organizatorice ale economiei,interesele care se urmaresc,locul unde se desfasoara actiunea.Astfel,pe ansamblul economiei eficienta se exprima prin sporul de produs national net pe unitatea de efort,iar la scara unei societati comerciale eficienta se exprima prin nivelul productivitatii muncii,al costurilor unitare de productie,al rentabilitatii.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Convertibilitatea monetara si evolutia ei

Convertibilitate - însuşire legală a unei monede de a putea fi preschimbată cu o altă monedă în mod liber prin vînzare şi cumpărare pe piaţă, în sensul că nu există restricţii nici cu privire la suma de preschimbat, nici la scopul preschimbării – plăţi pentru tranzacţii curente sau mişcări de capital – şi nici la calitatea celui care efectuează preschimbarea: rezident al ţării în care se efectuează operaţia sau nerezident.
Monedă – piesă de metal (aur, argint, cupru etc) care se prezintă în general sub formă de disc plat şi serveăte ca mijloc de circulaţie, de plată şi eventual de tezaurizare. Spre deosebire de bani, nu este un termen generic, ci se referă la un anumit fel de bani şi anume la piesele de metal cu valoare proprie deplină sau inferioară valorii nominale.
Piaţa trebuie să permită o confruntare permanentă a cererii şi ofertei şi să comunice cu pieţele străine. Interesul pentru convertibilitate poate fi formulat astfel:
a)    prin convertibilitate se creează premisele determinării exacte a eficienţei comerţului exterior în ansamblu şi a fiecărei tranzacţii în parte şi pe plan mai general, a întregii producţii a ţării.
b)    ca urmare a convertibilităţii, produsele ţării se află într-o concurenţă reală cu produsele celorlalte ţări, îmbunătăţirea activităţii de producţie, creşterea productivităţii muncii, ridicarea nivelului tehnic, calitativ şi estetic al produselor sînt stimulate.
c)    convertibilitatea face posibilă restructurarea permanentă a economiei prin dezvoltarea producţiei sectoarelor şi produselor celor mai eficiente cerute la export.
d)    din punct de vedere financiar, convertibilitatea contribuie la realizarea echilibrului valutar-financiar, moneda naţională putînd fi utilizată - desigur vremelnic şi în anumite limite – pentru acoperirea unor eventuale dezechilibre ale balanţelor plăţilor.
e)    cursurile valutare în general şi valoarea monedei naţioale în special sunt puse pe o bază economică, ele rezultînd din cererea şi oferta de pe piaţa valutară. Trecerea la convertibilitate poate fi deci considerată ca fiind un rezultat al atingerii unui nivel mai înalt de dezvoltare şi eficienţă economică şi totodată ca un instrument de perfecţionare a relaţiilor
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
comerciale şi financiare internaţionale în scopul lărgirii şi diversificării schimburilor economice.
Convertibilitatea înlesneşte comerţul cu străinătatea şi creşterea eficienţei acestuia. O ţară cu monedă convertibilă poate face comerţ cu toate celelalte ţări, pe pieţele unde obţine cel mai mare avantaj. Cu toate acestea, puţine ţări au putut introduce convertibilitatea liberă. ÃŽn perioada interbelică, numeroase ţări au trebuit să renunţe la convertibilitate din cauza condiţiilor economice potrivnice. România nu a avut monedă convertibilă decît 3 ani: 1929-1932. După cel de-al doilea război mondial, convertibilitatea a devenit unul din principiile fundamentale sistemului monetar internaţional din 1944. Cele mai importante state vest-europene au trecut însă la convertibilitate de-abia în 1958.
ÃŽn viaţa economică şi în vocabularul de specialitate, convertibilitatea şi-a făcut apariţia odată cu crearea bancnotelor.
ÃŽntrucît la origine bancnota a derivat din chitanţa eliberată de bancher clientului care depunea la el o cantitate de aur din motive de securitate şi comoditate, acest instrument a păstrat multă vreme caracterul de angajament subscris de banca emitentă de a plăti la cerere, în monede de aur, suma înscrisă pe bilet, deoarece biletul nu era altceva decît un reprezentant al aurului. Această însuşire a bancnotei de a fi oricînd transformabilă în aur a fost denumită convertibilitate. Ea a emanat deci din concepţia că bancnota este emisă şi circulă în locul aurului.
ÃŽn accepţia clasică, convertibilitatea s-a efectuat prin urmare în aur (sau argint în cazul etalonului argint). Sistemele monetare bazate pe aur sau argint, precum şi pe bimetalism, aşa cum funcţionau înainte de 1914, prevedeau obligaţia necondiţionată a băncii de emisiune de a achita prezentatorilor de bancnote, oricare ar fi fost ei – rezidenţi sau nerezidenţi – suma în metal corespunzătoare valorii nominale a bancnotelor prezentate şi conţinutului de metal preţios stabilit prin lege pentru unitatea monetară respectivă.
La acest capitol, putem menţiona faptul că convertibilitatea face parte din noţiunile şi instituţiile care au cunoscut importante modificări de conţinut. Astfel: pe vremea cînd sistemele monetare naţionale se bazau pe etalonul aur, pe etalonul argint sau pe bimetalism, convertibilitatea însemna dreptul deţinătorului unei sume în bancnote de a pretinde în schimb de la banca emitentă cantitatea de aur (argint) corespunzătoare valorii nominale a bancnotelor şi conţinutului de metal stabilit prin lege pentru unitatea monetară respectivă. Convertibilitatea era asigurată prin stocul de acoperire (aur, valută) deţinut obligatoriu de bancă, care reprezenta a doua garanţie a emisiunii, alături de garanţia principală a portofoliului de scont.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Este de la sine înţeles că în condiţiile etalonului aur, moneda naţională era convertibilă şi în valute în sensul că deţinătorul putea obţine preschimbarea ei în valuta oricărei alte ţări la cursul oficial, paritar, adică la raportul dintre conţinuturile de aur ale monendelor în cauză. Această convertibilitate în valută era însă subsidiară: ea deriva în mod logic din convertibilitatea în aur, singura care avea un caracter definitoriu pentru moneda naţională a unei ţări.
Pentru a face faţă operaţiilor de convertire, băncile de emisiune erau obligate prin legea lor constitutivă să-şi formeze şi să menţină o rezervă de aur, a cărei mărime fusese stabilită, pe baza experienţei, la 25-40% din suma bancnotelor aflate în circulaţie. Rezerva era denumită stocul de acoperire a bancnotelor. ÃŽn unele legi monetare, în rezervă erau cuprinse şi valute.
ÃŽn România, legea “pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiuneâ€Â? din 17/29 aprilie 1880 a stabilit că “Banca Naţională a Românieiâ€Â? are privilegiul de a â€Â?emite bilete de bancă la purtător. Suma biletelor în circulaţiune va fi reprezentată prin valori lesne de realizat. Banca va trebui să aibă o rezervă metalică de o treime din suma biletelor emiseâ€Â?. ÃŽntr-un alt articol al legii de înfiinţare se arată că “biletele vor fi plătite la prezentare, la biroul băncii, în aur sau în monedă naţională de argintâ€Â?.
Aşadar, bancnotele Băncii Naţionale erau convertibile în aur sau argint, banca fiind obligată în acest scop să aibă o rezervă metalică echivalentă cu o treime din suma bancnotelor emise.
La început, legătura monedelor de hîrtie cu metalul monetar se realiza prin păstrarea în depozitele băncii emitente a aurului, ca activ de bilanţ, în timp ce moneda de hîrtie reprezenta o obligaţie a băncii faţă de viitorii posesori de bilete de bancă. ÃŽn această perioadă s-a menţinut convertibilitatea, moneda de hîrtie fiind preschimbată la cerere în aur. Convertibilitatea internă a monedelor de hîrtie este limitată şi după 1933 este exclusă definitiv, moneda de hîrtie şi moneda de cont rămînînd singurele forme de monedă în circulaţie.
Evoluţia convertibilităţii
Fiind la început un mecanism intern al economiei, prin care se echilibra cantitatea de monedă de hîrtie cu moneda-marfă (aurul), convertibilitatea a devenit în prezent o verigă de pătrundere a monedei naţionale în circuitul internaţional, parcurgînd un proces de transformări succesive, căpătînd în fiecare fază a evoluţiei trăsături specifice.
a) Convertibilitatea în condiţiile etalonului aur
Banca emitentă are obligaţia să achite la prezentarea bancnotelor suma în aur monedă corespunzătoare atât în valori nominale, cât şi conţinutului de metal preţios (valoare paritară).
Convertibilitatea era liberă, nelimitată, se realiza relativ automat, asigura menţinerea echilibrelor între nevoile economiei şi bancnotele puse în circulaţie.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Treptat, banca nu a mai putut asigura stocul de acoperire în depozitele sale (25-40% din valoarea bancnotelor în circulaţie), trecîndu-se la convertibilitatea limitată şi apoi la convertibilitatea bancnotelor în aur lingouri, accesibilă doar celor care dispuneau de sume mari de bancnote.
b) Convertibilitatea aur-devize
Dispariţia convertibilităţii aur, în condiţiile sistemului aur-devize, a imprimat mecanismului convertibilităţii un nou conţinut, exprimat prin următoarele trăsături specifice:
      – convertibilitatea se realiza într-o valută, convertibilă la rîndul ei în aur;
      – banca de emisiune deţine în depozitul său valuta de rezervă accesibilă deţinătorului de monedă naţională, la cursul oficial;
      – aurul aparţine băncii străine care a emis valuta de rezervă (convertibilitatea oficială între autorităţile publice);
      – cursurile sunt supuse unor fluctuaţii continue şi multiple, în funcţie de cererea şi oferta pe piaţă (dispar punctele aurului).
c) Convertibilitatea actuală a monedelor naţionale
Trecerea la cursurile flotante, renunţarea la convertibilitatea oficială, nu dispensează decît parţial băncile de obligaţia de convertire, banca de emisiune intervenind adesea pe piaţă pentru a susţine cursul, altfel spus, pentru a garanta, cel puţin potenţial, dreptul general de procurare de valută de pe piaţă şi de folosire liberă a acesteia pentru a efectua plăţi şi tranzacţii cu partenerii străini.
ÃŽn acest sens, convertibilitatea reprezintă capacitatea unor monede de a circula liber pe plan internaţional, capacitate garantată de puterea de cumpărare cu care fiecare economie înzestrează propria monedă, adică gama de bunuri şi servicii ce poate fi procurată în orice moment cu moneda respectivă.
ÃŽn principiu, fiecare îară subordonează convertibilitatea unei anumite politici monetare care protejează interesele naţionale, manifestîndu-se printre altele, ca un mijloc de liberalizare a schimburilor comerciale externe. ÃŽn acest sens, în relaţiile de curs de schimb, moneda naţională poate fi subevaluată sau supraevaluată. Susţinerea cursului se realiza în cadrul unor mecanisme de echilibrare în cadrul cărora, în funcţie de raportul valoric între export şi import este utilizată valuta de rezervă sau valuta vizată de interesele statale.
Dacă se consideră optim un anumit curs al unor moede străine faţă de moneda naţională, fie acesta Cs, vor exista două situaţii:
        dacă E < I => I = E + valută
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
dacă E > I => I + valută = E.
Mecanismele de echilibrare se circumscriu deci relaţiilor dintre cererea şi oferta de valută, fiind o reeditare a mecanismelor specifice existenţei punctelor aurului.
a) Convertibilitatea în condiţiile etalonului aur-monedă
Ca noţiune şi ca operaţiune bancară, convertibilitatea a apărut deci în condiţiile etalonului aur, mai precis în condiţiile etalonului aur-monedă. ÃŽn această etapă, convertibilitatea a fost de tip individualist, în sensul că ea reprezenta mijlocul prin care un deţinător de bancnote putea verifica în permanenţă capacitatea băncii de emisiune de a face dovada concretă a caracterului reprezentativ al bancnotei. Totodată, convertibilitatea constituia o posibilitate de obţinere de la această bancă a aurului sau a anumitor valute ca mijloc de plată în străinătate.
ÃŽn cadrul sistemului bănesc bazat pe etalonul aur, convertibilitatea nu avea însă numai scopul de a dovedi populaţiei că bancnota este echivalentă cu aurul, deci că aurul poate fi obţinut oricînd în schimbul ei, sau de a procura anumite instrumente de plată. Ea mai deţinea o funcţie deosebit de importantă, aceea de a menţine echilibrul dintre masa banilor în circulaţie şi nevoile de bani ale economiei. Dacă masa banilor depăşea la un moment dat aceste nevoi, bancnotele începeau să se deprecieze, provocînd o pagubă deţinătorilor. Pentru evitarea pagubei, o parte din deţinătorii de bancnote le converteau în aur, singura marfă care avea preţ fix (banca de emisiune era obligată să efectueze oricînd convertirea potrivit conţinutului legal de aur al unitîăţii monetare). Prin convertire, o cantitate de bancnote se înapoia la bancă, degrevînd circulaţia, iar aurul era tezaurizat. Invers, dacă numerarul în circulaţie se rărea, o parte din aurul tezaurizat era scos din tezaur şi predat băncii pentru a se obţine bancnote, deoarece puterea de cumpărare a bancnotelor, prin rărirea lor, crescuse. Aceste bancnote reintrau în circulaţie, completînd nevoile de numerar.
Importanţa convertibilităţii în regimul etalonului aur mai era determinată şi de rolul acesteia în formarea cursurilor valutare. Debitorul putea plăti în aur sau în valute nu numai în funcţie de cele stabilite cu creditorul, dar şi în funcţie de convenienţă. Acelaşi privilegiu avea şi creditorul. Atunci când cursul valutar creştea din cauza unei cereri masive de valute la un moment dat, pentru debitor putea deveni mai avantajos să convertească moneda naţională în aur şi să expedieze aurul creditorului străin. ÃŽn felul acesta, cursul valutelor nu putea creşte peste paritatea legală plus cheltuielile de ambalare, asigurare şi transport necesitate de plata în aur. Această limită superioară a fluctuaţiei cursului valutar, determinată de convertibilitate, a fost numită punctul de aur superior, de la care plata nu mai avea sens să se facă în valută, ci se efectua prin ieăire de aur din ţară. Invers, cursul valutar nu putea scădea sub limita de intrare a aurului în ţară, deci sub punctul de aur inferior, de la care
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
beneficiarul intern al unei plăţi din străinătate prefera să ceară să i se facă plata în aur, suportînd el cheltuielile accesorii. Mecanismul spontan al “punctelor de aurâ€Â? a asigurat o stabilitate relativă a cursurilor valutare până în anul 1914, adică până la declanăarea primului război mondial.
ÃŽn condiţiile capitalismului monopolist, convertibilitatea liberă şi nelimitată a bancnotelor în aur a încetat să mai funcţioneze. Convertibilitatea, evident, nu poate fi asigurată de băncile de emisiune decît în proporţia stocului de aur de care acestea dispun. Dacă semnele valorii circulă în cantităţi superioare nevoilor economiei, semnele valorii se depreciază faţă de aur, potrivit legii circulaţiei băneşti, astfel încât posesorii lor au interesul să le convertească în aur. Dacă principiul convertibilităţii ar rămîne în vigoare, rezervele de aur ale băncii de emisiune s-ar epuiza repede, constrîngînd banca să înceteze operaţiile de convertire.
ÃŽn capitalismul monopolist, resursele de emisiune ale băncilor centrale sunt însă folosite pe scară largă pentru acoperirea uriaşelor cheltuieli militare. Aceste cheltuieli, îndeosebi cele determinate de marile comenzi de stat făcute la organizaţiile monopoliste pentru furnituri militare, plătite cu preţuri ridicate, constituie un factor esenţial de dezechilibru bugetar. Deficitele bugetare devenite cronice sunt acoperite prin diferite expediente financiare, între care şi împrumuturile la banca centrală. Bancnotele emise pentru nevoile statului depăşesc mult nevoile curente ale economiei şi, ca atare, se depreciază, îndemnînd pe deţinători să ceară convertirea la banca de emisiune. Pentru a evita epuizarea rezervelor lor de aur, băncile suspendă sau limitează, cu acordul statului, convertibilitatea bancnotelor.
ÃŽn România, la începutul primului război mondial, convertibilitatea nu a fost suspendată de drept, cu toate emisiunile Băncii Naţionale efectuate pentru finanţarea nevoilor de război ale statului, pentru a nu se provoca o reacţiune nefavorabilă pe piaţă. Atunci însă cînd, la două zile după declararea mobilizării generale, un cetăţean s-a prezentat la bancă şi a solicitat preschimbarea unei bancnote în aur, banca a refuzat. Adresîndu-se tribunalului, Ministerul Justiţiei a dat instanţei ordin să respingă acţiunea. Acest ordin a constituit prima măsură a guvernului în sensul suspendării convertibilităţii. ÃŽn 1917, printr-o convenţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, banca a fost autorizată să suspende convertibilitatea.
b) Convertibilitatea în condiţiile etalonului aur-lingouri
După primul război mondial a apărut – aşa cum s-a arătat – o altă formă de etalon aur, etalonul aur-lingouri (engl. gold bullion standard). ÃŽn aceste condiţii, aurul nu mai circulă efectiv, ci este ţinut ca rezervă în tezaurul emitentului de bancnote, sub formă de lingouri. Bancnotele sunt convertibile în aur, însă numai în aceste lingouri, ceea ce limitează în practică dreptul la convertibilitate, de el beneficiind numai deţinătorii de sume mari, suficiente pentru a acoperi cel puţin preţul unui lingou (un
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
lingou de aur de uz curent cîntăreşte circa 400 de uncii troy, adică 12,4144 kg). Convertibilitatea în lingouri a fost practicată de Anglia şi Franţa în perioada 1928-1936, iar România a înscris-o în legea d stabilizare monetară din anul 1929, împreună cu alte forme de convertire.
c) Convertibilitatea în condiţiile etalonului aur-devize
O altă formă de etalon aur care a apărut după primul război mondial a fost etalonul aur-devize (engl. gold exchange standard). Bazele acestui etalon au fost puse la Conferinţa monetară internaţională de la Genova (1922), la care au participat reprezentanţi a 33 de state. Una din rezoluţiile Conferinţei recomanda “încheierea unei convenţii internaţionale prin care să se limiteze utilizarea aurului, prin păstrarea de disponibilităţi (valutare, n.n.) în conturile din străinătateâ€Â?.
Etalonul aur-devize, creat – după cum se vede – în scopul înlocuirii aurului cu valutele în funcţia de mijloc de plată internaţional, a fost aplicat pe o scară tot mai largă în perioada interbelică şi după cel de-al doilea război mondial. Proliferarea a fost îndeosebi urmarea presiunilor exercitate de Comitetul financiar al Societăţii Naţiunilor sub a cărui conducere o serie de state membre au procedat la asanarea situaţiei lor financiare după primul război mondial.
ÃŽn cadrul acestui sistem, legătura directă dintre bancnotele în circulaţie şi aurul deţinut de banca de emisiune este ruptă. Teoretic, banca ar putea fi chiar dispensată de obligaţia deţinerii unei rezerve de aur, deoarece ea nu este datoare să convertească bancnotele în aur. ÃŽn structura circulaţiei băneşti se află numai semne băneşti: bancnote şi bani divizionari confecţionaţi din metale ieftine. Convertirea se efectuează în valute, convertibile la rîndul lor în aur. Prin urmare, etalonul aur-devize presupune existenţa cel puţin a unei monede naţionale convertibile în aur, care să servească la convertirea celorlalte monede.
Odată cu trecerea la etalonul aur-devize, conţinutul noţiunii de convertibilitate s-a modificat, în sensul că prin el s-a înţeles de atunci înainte numai dreptul deţinătorului de bancnote de a cere băncii emitente valuta străină la cursul oficial, precum şi de a dispune în mod liber de valuta astfel obţinută.
Cu alte cuvinte, convertibilitatea a încetat de a mai fi o operaţie de verificare a rambursabilităţii în aur a bancnotelor, un prilej de alegere între o formă de plată şi alta, un mecanism de echilibrare a masei monetare faţă de nevoile de monedă ale economiei, devenind exclusiv un mijloc prin care debitorii faţă de străinătate îşi procură la scadenţă, în schimbul sumei corespunzătoare în moneda naţională, valuta străină necesară pentru achitarea datoriei la un curs stabil: cursul oficial (convertibilitatea “reciprocăâ€Â?).
Etalonul aur-devize constituie o soluţie pentru situaţia în care producţia şi rezervele de aur nu ţin pasul cu dezvoltarea economică.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Această formă obligă băncile de emisiune să-şi constituie rezerve în care ponderea principală nu o mai are de obicei aurul, ci valutele şi devizele convertibile în aur (lira sterlină şi dolarul SUA).
Modificarea conţinutului noţiunii de convertibilitate a fost însoţită de precizarea raţiunii pentru care aceasta este adoptată. O ţară cu monedă convertibilă se presupune că are o monedă stabilă, ţinînd seama de faptul că banca efectuează convertibilitatea la paritate, deci la un curs fix (sau în cel mai rău caz la un curs cunoscut). O ţară cu o asemenea monedă va putea face comerţ cu toate celelalte ţări, avînd capacitatea de a preschimba liber moneda proprie cu orice altă monedă, deci de a cumpăra şi vinde pe orice piaţă, mai precis pe acea piaţă pe care obţine cel mai mare avantaj.
Concomitent, convertibilitatea s-a restrîns atât din punct de vedere geografic, cât şi în timp, din cauza dificultăţii crescînde de menţinere a stabilităţii monetare. Astfel, în perioada interbelică, numeroase ţări au renunţat la convertibilitate.
Trebuie de observa că în condiţiile etalonului aur-devize:
      – caracterul reprezentativ al monedei este mai estompat, deoarece aurul în care se efectuează eventual convertirea finală nu mai aparţine băncii emitente, ci unei bănci străine (s-a arătat că în cadrul etalonului aur-devize, convertibilitatea are loc în valute străine convertibile la rîndul lor în aur);
      – din momentul în care convertibilitatea directă în aur nu mai este posibilă, dispar limitele de fluctuaţie a cursurilor valutare între cele două “puncte ale auruluiâ€Â?. Ca urmare, cursurile sunt supuse, teoretic, unei variaţii infinite, în funcţie de evoluţia la rîndul ei infinită a cererii şi ofertei de pe piaţă. ÃŽn aceste condiţii, convertibilitatea recirpocă la un curs stabil, oficial nu este realizabilă decît atunci când cursul pieţei este sensibil apropiat de cursul oficial. ÃŽn asemenea cazuri, solicitantul de valută străină nici nu are nevoie să efectueze operaţia de convertire la banca de emisiune, deoarece va putea obţine valuta, la acelaşi curs, de la oricare bancă autorizată să efectueze vînzări-cumpărări de valute.
ÃŽn ipoteza în care, din motive diferite, cursul de piaţă al valutelor are tendinţa să depăşească nivelul cursului oficial, regimul convertibilităţii propriu-zise impune băncii de emisiune să intervină pe piaţă, vînzînd valutele prea solicitate sau cumpărînd pe cele prea mult oferite, în scopul echilibrării cererii şi ofertei şi al menţinerii pe această cale a cursului pieţei aproximativ la nivelul cursului oficial.
Dacă posibilităţile băncii nu-i permit să facă faţă situaţiei, statul respectiv suspendă convertibilitatea oficială a monedei naţionale. Există în continuare două posibilităţi: sau va fi introdus un regim restrictiv al plăţilor în străinătate, în cadrul căruia echilibrul între vînzări şi cumpărări de valute va fi realizat pe cale administrativă sau tranzacţiile vor fi lăsate să se efectueze liber la cursul pieţei (curs flotant), fără nici o influenţă exterioară. ÃŽn acest ultim caz, echilibrul între cererea şi oferta de valute se va stabili pe piaţă prin realizarea unui curs de echilibru.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Restabilirea convertibilităţii în practică: cadru general
După cum se poate constata , restabilirea convertibilităţii după cel de-al doilea război mondial, în cadrul trasat prin sistemul monetar internaţional din 1944, a fost caracterizată printr-o serie de limitări, atât din punctul de vedere naţional, cât şi din cel geografic, sl beneficiarilor şi al destinaţiei sumelor de converit.
ÃŽn practică, dacă facem abstracţie de dolarul SUA, a cărui evoluţie sub aspectul convertibilităţii va fi examinată mai departe, monedele principalelor ţări capitaliste au devenit reciproc convertibile abia la sfîrşitul anului 1958, dpo perioadă de tranziţie de mai mult de un deceniu de la intrarea în vigoare a sistemului monetar internaţional. ÃŽn această perioadă, principalii indicatori economici au arătat o îmbunătăţire a condiţiilor necesare pentru trecerea la convertibilitate.
Trecerea la convertibilitate a fost însoţită, fireşte, de desfiinţarea restricţiilor comerciale şi reducerea restricţiilor valutare.
Prima monedă europeană care a încercat să treacă – fără succes – la convertibilitate după cel de-al doilea război mondial a fost lira sterlină (15 iulie 1947), în aplicarea unei clauze a acordului prin care SUA acordau un împrumut Marii Britanii. Perioada de convertibilitate a lirei sterline a durat foarte puţin: la 21 august 1947, operaţiile au fost suspendate. Principala cauză a insuccesului a constat în neîndeplinirea de către Marea Britanie a condiţiilor economice şi financiare cerute pentru restabilirea deplină a convertibilităţii în tranzacţiile curente. ÃŽnvăţămintele trase de pe urma acestei nereuşite au fost că trecerea la convertibilitate nu poate avea ca singură bază un act normativ, ci ea trebuie să constituie “o măsură firească, răspunzînd realităţilor situaţieiâ€Â?.
ÃŽnainte de lichidarea de fapt a sistemului monetar internaţional, în 1971, numai circa o treime din statele membre ale FMI aveau monedă convertibilă, ceea ce înseamnă că două treimi încă se mai prevalau de dispoziţiile art. 14 al statutului Fondului.
Dintre principalele state capitaliste, numai patru practicau o convertibilitate generală (în sensul larg al termenului), adică atât pentru rezidenţi, cât şi pentru nerezidenţi, precum şi pentru orice fel de plăţi curente şi de capital: SUA, Canada, Elveţia şi RF Germania. Alte ţări (Anglia, Italia, Olanda) limitau dreptul de convertibilitate la deţinătorii nerezidenţi de sume în monedă
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
naţională (convertibilitate externă), însă pentru orice fel de plăţi. ÃŽn Franţa, Belgia şi Luxemburg, convertibilitatea avea un caracter extern şi era valabilă numai pentru plăţile curente. Acelaăi regim, cu unele diferenţe de nuanţă, a existat şi în Austria, Danemarca, Norvegia, Suedia şi Japonia. Din această multitudine de situaţii rezultă că principiul renunţării la restricţii şi discriminări nu a putut fi aplicat pe plan general.
ÃŽn ce priveşte convertibilitatea oficială, între autorităţile monetare, aceasta are ca scop reglarea multilaterală a soldurilor balanţei de plăţi, deci echilibrarea financiară a balanţei. ÃŽn practică, această modalitate de corectare a dezechilibrelor de balanţă a fost folosită destul de rar, dezechilibrele fiind lichidate în general prin transferul de disponibilităţi particulare şi convertirea lor pe piaţă.
Convertibilitatea celorlalte sume, după cum s-a arătat, nu a mai fost efectuată de banca centrală – aşa cum se întîmpla în cadrul convertibilităţii “clasiceâ€Â? –, ci de piaţa valutară, compusă din băncile care efectuează în mod curent vînzări şi cumpărări libere de valută, la vedere şi la termen. Intervenţia băncii centrale pe piaţa valutară se reducea în această situaţie la momentele în care ea devenea necesară pentru menţinerea cursuluivalutar înăuntrul limitelor admise de statutul FMI peste şi sub paritatea monetară (iniţial, plus sau minus 1%, iar începînd cu 18 decembrie 1971, plus sau minus 2,25%) şi consta în vînzarea de valută străină atunci când cursul ei pe piaţă avea tendinţa să crească, precum şi în cumpărarea de valută atunci când acest curs avea tendinţa să scadă.
Pentru a putea interveni pe piaţa valutară, fiecare bancă centrală dispunea de o rezervă de mijloace de plată internaţionale, compusă din aur, valute (îndeosebi dolari SUA, aceştia fiind “valuta de rezervăâ€Â? a sistemului), drepturi speciale de tragere (DST) etc.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Cazul dolarului
ÃŽn cadrul reglementărilor arătate, privind funcţionarea sistemului monetar internaţional, precum şi în viaţa practică, dolarul SUA a avut o poziţie distinctă de aceea a monedelor celorlalte ţări capitaliste în problema convertibilităţii.
ÃŽn anul 1944, la crearea sistemului monetar internaţional prin acordurile de la Bretton Woods, dolarul era singura monedă convertibilă în aur, la preţul de 35 dolari uncia, stabilit în 1934. Datorită acestei însuşiri, bazate pe forţa economică a SUA, rămasă intactă în cursul celui de-al doilea război mondial, precum şi pe cea mai mare acumulare de aur monetar din întreaga istorie a capitalismului (24,6 miliarde de dolari în anul 1949, la preţul de 35 dolari uncia), dolarul a fost ales ca singură monedă de rezervă în cadrul sistemului şi pus pe picior de egalitate cu aurul, reprezentînd unica legătură efectivă a banilor din sistem cu aurul. Această situaţie s-a menţinut până la 15 august 1971, dată cînd convertibilitatea în aur a dolarului a fost desfiinţată.
Trebuie menţionat că această convertibilitate nu era ceea ce se înţelegea pe timpul etalonului aur, deoarece ea avea loc numai în condiţiile art. 4 din statutul FMI. Acesta prevedea, aşa cum s-a arătat, convertirea soldurilor de dolri numai la cererea deţinătorilor oficiali, adică a băncilor centrale, cu excluderea altor deţinători interni şi externi.
ÃŽn ce priveăte convertibilitatea reciprocă pe piaţă a dolarului, aceasta a fost o caracteristică permanentă a lui, în sensul că orice deţinător de dolari avea posibilitatea să obţină în schimb alte valute, la un curs apropiat de paritate. Dar şi în acest caz, situaţia dolarului era diferită de aceea a monedei altor ţări, deoarece Banca Federală de Rezerve din SUA era sigura bancă centrală din lumea ţărilor cu monedă convertibilă care nu era obligată să intervină pe piaţa valutară pentru menţinerea cursului monedei naţionale în limitele admise de statutul FMI
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Şi în acest domeniu restrîns se poate deci constata poziţia dominantă, exclusivă, rezervată dolarului în cadrul sistemului monetar internaţional din 1944. ÃŽn ipoteza în care dolarul ar fi scăzut faţă de alte valute, nu Sitemul federal de rezerve din SUA, ci băncile centrale din ţările cu valutele în cauză erau obligate să menţină raportul valoric pe piaţă al acestor valute faţă de dolar. Ele trebuiau deci să cumpere dolari pe piaţă atît timp cît era necesar pentru a susţine cursul valutei americane şi astfel să restabilească echilibrul cursurilor în limitele admise.
Oficial, faptul că SUA erau scutite de intervenţia pe piaţa valutară pentru menţinerea cursului dolarului a fost motivat prin convertibilitatea în aur a acestei monede.

Bibliografie

Gheorghe Manolescu – “Moneda şi ipostazele eiâ€Â?, Bucureşti, 1996
Constantin Kiriţescu – “Moneda – mică enciclopedieâ€Â?
Constantin Kiriţescu – “Relaţii valutar-financiare internaţionaleâ€Â?
Vasile Turliuc, Vasile Cocriş – “Monedă şi creditâ€Â?, Iaşi, 1997
Silviu Cerna – “Sistem monetar şi politică monetarăâ€Â?
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Organizarea  unei  nunti
Firma  cu  aceasta  preocupare

                    DESCRIEREA FIRMEI


               Suntem  Agenţia „JUST MARRIED“ , agenţie full-service şi ne ocupãm cu organizarea şi desfãşurarea evenimentelor nupţiale.
    Lansatã sub formula “Cu noi, visele vor deveni realitateâ€Â? , agenţia oferã tuturor cuplurilor servicii de specialitate, adunate în 3 tipuri  de pachete complete:
§    pachetul clasic(5000-5500€ pt 100 pers);
§    pachetul “eleganceâ€Â? (5700-6500€);
§    pachetul “extravaganceâ€Â? (peste 6500€).
Serviciile noastre se vor adapta dorinţelor  fiecãrui client.
Serviciile pe care le oferã agenţia noastrã sunt:
v    Verighete:
          -     verighetele vor fi din aur,cu inscripţia doritã de client, realizate la
                        comandã;
-    dispunem de 20 de modele de verighete.
v    Invitaţii:
-    invitaţiile vor rãmâne o amintire frumoasã atât pentru miri, cât şi pentru invitaţi;
-    dispunem de 200 de modele  din care clienţii noştri pot alege varianta doritã sau îşi pot concepe propriul model (precum şi textul).
v    Biserica şi Oficiul Stãrii Civile:
-    echipa noastrã se ocupã în cele mai mici detalii de programãrile şi 
formalitãţile necesare, cu atenţie ş din timp.
v    Restaurante:
-    clinţii vor putea alege restaurante de 3, 4 sau 5 stele;
-    rezervãrile se vor face cu cel puţin 12 luni înainte, pentru a asigura disponibilitatea acestora;
-    meniul va  fi sugerat  de bucãtari aleşi şi va fi adaptat la dorinţele clienţilor.
v    Transport:
-    agenţia noastrã pune mirilor la dispoziţie o limuzinã de lux;
-    transportul va fi lipsit de probleme şi realizat în condiţii de maxima siguranţã.
v    Aranjamente florale:
-    stilul şi culoarea rochiei , a naşei şi a domnişoarelor de onoare, locul şi perioada când are loc ceremonia sunt factori de care specialistul nostru va ţine seama la alegerea buchetelor;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
-    acestea vor fi realizate în funcţie de preferinţele clienţilor;
-    aici este inclus şi aranjamentul mesei festive, precum şi florile invitaţilor.
v    Coafurã şi machiaj:
-    şedinţa se desfãşoarã oriunde doreşte mireasa sã se pregãteascã;
-    agenţia pune la dispoziţia miresei specialişti în domeniu ce o va face sã strãluceascã  întreaga noapte.
v    Baloane şi artificii:
-    baloane în formã de inimã, aşezate în formã de arcadã;
-    artificii pentru tort cu flacãrã rece şi fãrã cenuşÃƒÆ’£;
-    artificii – vulcan  asigurate de specialişti;
v    Sonorizare:
-    buna dispoziţie este creatã de un DJ profesionist care, cu ajutorul echipamentelor moderne şi performante, va asigura ambianţa sonorã;
-    joc de lumini oferit cadou din partea firmei.
v    ÃŽnregistrare video:
-    tot evenimentul va fi surprins de obiectivul unei camere de filmat mânuitã cu mãiestrie de cameraman profesionist, iar filmul va fi montat de un regizor de imagine;
v    Fotografii:
-    fotografii noştrii vor surprinde cele mai frumoase şi cele mai importante momente, cele mai puternice trãiri şi emoţii din timpul nunţii.

teorie practica -    acestea vor realizate   aici este inclus şi mesei festive,

19.7KB
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Pregãtirea şi atribuţiile personalului nostru sunt:

1.Manager general (Maria Enache):
§       Cunoştinţe, specializãri: - Atestat de informaticã (programator);
          - Facultatea de administraţie Publicã;
          - Limba englezã fluent, limba francezã niv. Mediu.
§    Cerinţele postului:         - abilitãţi de lider;
                              - rezistenţã la stres;
                     - abilitãţi de comunicare;
                     - capacitate de lucru în echipã;
§    Atribuţii: - concepe strategiile pentru clienţii firmei;
- de conducere şi control;
         - de planificare a activitãţii firmei pe termen scurt, mediu şi lung;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
- de coordonare a personalului;
         - de alocare a resurselor între departamente;
         - de reprezentare a firmei în mediul interorganizaţional.

2.Coordonatorii de nunţi: (Nicolae Constantin)
              (Carmen Tãnase)
               (Florina Cãtãlina Cantea):
§    Cunoştinţe, specializãri: - studii universitare în domeniul comunicãrii;
  - cunoştinţe de psihologie;
  - limba englezã fluent;
  - bun utilizator de PC (Internet şi MS Office);
§    Cerinţele postului:          - eficienţã;
  - abilitãţi de lider;
  - sociabilitate;
  - seriozitate;
  - disponibilitate;
  - comunicativitate;
  - încredere în sine;
  - capacitate de lucru în echipã;
  - capacitate de convingere;
§    Atribuţii: - menţinerea unui contact strâns cu clienţii noştrii;
- menţinerea unui contact strâns cu restul echipei pentru o mai mare
    eficienţã;
                                     - monitorizeazã activitatea subalternilor;
             - serveşte cât mai mulţi clienţi posibil;

3.Secretara (Mirela Florea):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - bune cunoştinţe de lima englezã şi operare PC;
          - abilitãţi de comunicare ;
          - studii de biroticã;
          - experienţã într-un post similar;
§    Atribuţii: - preluarea mesajelor telefonice;
- întâmpinarea vizitatorilor firmei;
- dactilografierea a diferite documente;
- contactarea (telefonicã) a clienţilor;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
- expedierea de documente;
- primirea corespondenţei şi distribuirea ei în firmã;

4. Asistentul WP (Gina Teodoroiu):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - aceleaşi ca şi la secretarã;
§    Atribuţii: - rezervarea la restaurant;
- închirierea limuzinei;
- comanda verighetelor;
- comandarea filmelor, a casetelor video etc.;

5.Contabila(Adriana Badea):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - experienţã într-un post similar;
          - studii superioare de contabilitate;
          - limba engezã fluent;
          - cunoştinţe PC (mai ales a unor programme de gestiune
              computerizatã);
§    Atribuţii: - întocmirea documentelor contabile ale agenţiei;
- plata impozitelor şi a celorlalte datorii ale firmei;
- efectuarea tuturor operaţiunilor bancare ale firmei (depunerea de bani,
    retragerea de bani etc.)

6.Hairstilist-ul (Mircea Şerban)
   Make-up stilist(Irina Dragnea):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - cursuri absolvite în domeniu;
          - experienţã de cel puţin 2 ani;
          - limba englezã  niv. mediu;
          - abilitãţi de comunicare;
          - disponibilitate;
§    Atribuţii: - sã realizeze cât mai bine coafura/machiajul cerute de clientã ;
- sã achiziţioneze produsele necesare lor;
- sã stabileascã costul  coafurii/machiajului realizat;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
7.DJ –ul (George Bãrbulescu)
    (Ştefan Vintilã):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - cunoştinţe PC (Internet, Winamp, Media player etc.);
          - cunoştinţe limba englezã;
          - pasionat de muzicã;
§    Atribuţii: - sã achiziţioneze albumele muzicale  dorite de client  şi sã îmbine cu
            ingeniozitate stilurile cerute de acesta;
             - este responsabil cu atmosfera la petrecere (din punct de vedere
                muzical);
             - asigurã şi orga de lumini;
Restul personalului (Informaticieni: Bogdan Teodorescu, Alina Dincã )
         (Regizor de imagine: Mihnea Ştefan)
          (Cameramani: Şerban Huidu, Daniela Morcov)
          (Baloane&Artificii: Andrei Davidescu)
          (Aranjamente florale: Diana Mitrea)
                                 (Fotografi: Mihai Gavrilã, Sorin Ionescu)
§    fiecare are cunoştinţe în domeniu;
§    fiecare realizeazã activitãţile de care este responsabil.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
7.DJ –ul (George Bãrbulescu)
    (Ştefan Vintilã):
§    Cunoştinţe şi abilitãţi: - cunoştinţe PC (Internet, Winamp, Media player etc.);
          - cunoştinţe limba englezã;
          - pasionat de muzicã;
§    Atribuţii: - sã achiziţioneze albumele muzicale  dorite de client  şi sã îmbine cu
            ingeniozitate stilurile cerute de acesta;
             - este responsabil cu atmosfera la petrecere (din punct de vedere
                muzical);
             - asigurã şi orga de lumini;
Restul personalului (Informaticieni: Bogdan Teodorescu, Alina Dincã )
         (Regizor de imagine: Mihnea Ştefan)
          (Cameramani: Şerban Huidu, Daniela Morcov)
          (Baloane&Artificii: Andrei Davidescu)
          (Aranjamente florale: Diana Mitrea)
                                 (Fotografi: Mihai Gavrilã, Sorin Ionescu)
§    fiecare are cunoştinţe în domeniu;
§    fiecare realizeazã activitãţile de care este responsabil.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Aşadar, primul nostru obiectiv a apãrut o datã cu noul an: realizarea unei nunţi de lux într-un timp record: 5 luni, cu îndeplinirea tuturor cerinţelor clientului.
           
    Ca sã ne putem duce obiectivul la îndeplinire, este necesar sã realizãm urmãtoarele  activitãţi :
1.Gãsirea  locaţiei unde va avea loc petrecerea, şi mai exact gãsirea unui restaurant la malul mãrii  sau a unei terase  a unui hotel de la mare care ne poate sta la dispoziţie într-un week-end din luna iulie. De acest lucru se va ocupa Gina Teodoroiu (asistenta WP). Cu toate cã nu este vorba de cele 3 restaurante pe care noi le închiriam în mod obişnuit, Gina are “relaţiileâ€Â?  necesare sã gãseascã locul potrivit, chiar şi în crizã de timp. Pentru gãsirea locaţiei potrivite, Ginei îi vor trebui câteva zile pentru urmãtoarele acţiuni:
        -    sã vadã ce restaurante existã la mare;
        -    sã afle, apoi, care dintre acestea sunt disponibile într-un week-end din luna
                             iulie;
-    sã afle tarifele restaurantelor sau teraselor disponibile;
-    sã înştiinţeze clientul în cel mai scurt timp ce variante avem la dispoziţie;
-    sã închirieze  restaurantul ales.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
2.Stabilirea stilului nunţii  dorit de clienţi.
   Aceasta este responsabilitatea  mea (Cãtãlina Cantea -WP-ul). Ea trebuie:
-    sã prezinte familiei Schneider ofertele noastre;
-    sã gãseascã cea mai potrivitã variantã (pachetul de servicii) pentru aceştia;
-    de asemenea, mirii, împreunã cu DJ-ul nostru George Bãrbulescu, vor stabili 
       şi  genurile de muzicã dorite la petrecere;

3.Stabilirea locului unde va avea loc ceremonia religioasã .
             -    eu va trebui sã aflu dorinţele lor şi sã stabilesc, împreunã cu
                   aceştia, biserica unde se va desfãşura nunta;
-    în mod normal, programarea la bisericã (şi plata unui avans) ar reveni tot   
      asistentei WP, dar, pentru a nu-i supraîncãrca programul Ginei,  vom delega
      aceastã responsabilitate secretarei noastre, Mirela Florea, Mirela având aceleaşi
      cunoştinţe ca şi Gina şi, în plus fiind început de an nu are foarte multe
      lucruri de realizat;
-    de asemenea, Mirela va trebui sã roage pe preotul de la biserica respectivã sã
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
programeze şi un cor bisericesc, aşa cum şi-au dorit mirii.

4.Alegerea, realizarea şi trimiterea invitaţiilor:
Bineînţeles cã de acest lucru se va ocupa specialistul nostru în domeniu, Bogdan Teodorescu:
-    el va arãta clienţilor cele 200 de modele de care dispunem;
-    va stabili, împreunã cu clienţii, ce text vor conţine invitaţiile, precum şi numãrul necesar de invitaţii;
-    va realiza “prototipulâ€Â? invitaţiilor, pentru a-l arãta clienţilor, ca sã fim siguri cã satisfacem dorinţele acestora;
-    dupã ce aceştia îşi vor da acordul, Bogdan va trece la realizarea propriu-zisã a invitaţiilor;
-    invitaţiile vor fi trimise destinatarilor sãi, iar de asta se va ocupa Gina
     (asistent WP).
5.Stabilirea meniului care se va servi la petrecere:
    Stabilirea meniului se va face de cãtre clienţi, împreunã cu mine (WP-ul) şi unul dintre bucãtarii de la restaurantul ales.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
6.Alegerea rochiei de mireasã şi a smochingului:
    Tot  eu voi prezenta modelele pe care firma noastrã le pune la dispoziţia clienţilor.
    Dar, pentru cã una dintre dorinţele miresei a fost sã aibã rochie orange şi sã fie un model original, o croitoreasã îi va realiza un model propriu, dupã dorinţele ei. ÃŽn urma a câteva probe, în noaptea nunţii, mirii se vor bucura de privirile şi de invidia tuturor invitaţilor.

7.Vizitarea locaţiei unde va avea loc petrecerea (respectiv a restaurantului ales), deciderea posibilitãţilor de decorare şi decorarea restaurantului:
    De aceastã activitate se va ocupa Diana Mitrea, cea care se ocupã de aranjamentele florale şi Andrei Davidescu (baloane & artificii).

8.Tot Diana Mitrea, împreunã cu mirii noştrii vor decide cum vor arãta buchetele miresei, a naşei şi a domnişoarelor de onoare, precum şi florile invitaţilor şi, de asemenea, le va realiza.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
9.Alegerea verighetelor şi comandarea acestora:
-     eu voi prezenta mirilor cele 20 de modele de care dispunem;
-     asistenta WP, Gina Teodoroiu va comanda modelele alese;
-     dupã  ce verighetele vor fi gata, tot Gina le va trimite mai departe sã se
       inscripţioneze “însemnele legãmântului lorâ€Â?.

10.Proba pentru coafura şi machiajul miresei:
    Mircea Şerban (hairstylist-ul nostru) şi Irina Dragnea (make-up stilist) sunt cei care vor face din mireasã o adevãratã prinţesã în noaptea nunţii.
    Aşadar:
-    întâi se va stabili coafura doritã;
-    apoi, în funcţie de coafurã, se va realiza machiajul care sã-i scoatã  cel mai bine în evidenţã frumuseţea naturalã.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
11.Programarea la Oficiul Stãrii Civile şi depunerea actelor necesare:
    Şi de aceastã datã vom apela la secretara noastrã, Mirela Florea. Ea se va ocupa de programarea şi de depunerea actelor necesare pentru cununia civilã. Va fi puţin mai complicat, dat fiind locul unde mirii doresc sã aibã  loc cununia civilã. Astfel, Mirela va trebui sã facã toate demersurile necesare astfel încât nunta sã poatã avea loc într-un avion.

12.ÃŽnchirierea avionului şi a unei maşini de epocã:
    Aceasta presupune ca:
-    sã gãsesc un avion disponibil şi, de asemenea, o maşinã de epocã;
-    sã le închiriez la data stabilitã pentru nuntã.

13. Planificarea lunii de miere şi rezervarea biletelor:
    Opţional, agenţia noastrã poate face şi rezervãrile necesare pentru “o lunã de miere de visâ€Â?. De rezervãri se va ocupa Mirela Florea (secretara).

14.Contactarea invitaţilor pentru confirmare şi stabilirea listei finale a invitaţilor:
    Eu voi realiza şi aceastã activitate.
15.Achiziţionarea celorlalte obiecte necesare şi ultimele aranjamente(verificãri):
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Ř    Pentru a ne organiza mai bine, vom realiza calendarul proiectului nostru:


Nr. crt.           Activitati       si actiuni      Durata     Data    de incepere    Data de finalizare    Sapt   1 7-13feb    Sapt  214-20feb    Sapt  321-27feb    Sapt  4  28feb-6martie    Sapt  57-13martie    Sapt  614-20martie    Sapt  721-27martie    Sapt     829mart-3apr    Sapt 94-10apr    Sapt  1011-17  apr    Sapt 1118-24  apr    Sapt1225apr-1mai    Sapt 132-8mai    Sapt 149-15  mai    Sapt 15   16-22   mai    Sapt16     23-29   mai              Sapt  17  30mai-    5iunie    Sapt  186-12iunie    Sapt  1913-19 iunie    Sapt  2020-26iunie    Sapt 2127iunie-1iulie
  I    Gãsirea locaţiei      pt   petrecere     14zile    7febr    20febr                                                                                   
I1    Gãsirea locaţiilordisponibile pe 2    iulie    7zile    7febr    13febr                                                                                   
I2       ÃŽnchirierea restaurantului ales    7zile    14febr    20febr                                                                                   
  II      Stabilirea stilului   nunţii    7zile    7febr    13febr                                                                                   
II1    Prezentarea ofertelor şi alegerea pachetuluipotrivit    5zile    7febr    11febr                                                                                       
II2    Alegerea  muzicii    2zile    12febr    13febr                                                                                       
III    Alegerea bisericii    7zile    14febr    20febr                                                                                   
III1    Consultarea clienţilor    3zile    14febr    16febr                                                                                       
III2    Programarea la      bisericã    2zile    17febr    18febr                                                                                           
III3    Programarea unui  cor bisericesc    2zile    19febr    20febr                                                                                       
IV    Alegerea şi realizarea rochiei de mireasã şi a smochingului       14zile    21febr    5martie                                                                                   
IV1    Prezentarea    modelelor disponibile    3zile    21febr    23febr                                                                                       
IV2     Programarea la croitoreasã şi realizarea lor         11zile    24febr    5martie                                                                                       
V    Programarea la Of.St.Civile    3zile    7martie    9martie                                                                                       
  VI    ÃŽnchirierea avionului şi a maşinii de epocã    4zile       10martie      13martie                                                                                       
VII    Alegerea,realizarea şi trimiterea invitaţiilor        28zile       14martie        10aprilie                                                                                   
VII1    Prezentarea modelelor, stabilirea textului şi a nr de invitaţii    5zile    14martie    18martie                                                                                       
VII2    Realizarea “prototipuluiâ€Â?    5zile    19martie    23martie
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
VII3    Realizarea propriu-zisã a invitaţiilor    7zile    24martie    30martie                                                                                           
VII4    Trimiterea invitaţiilor    11zile    31martie    10aprilie                                                                                       
VIII    Planificarea lunii de miere, rezerv.biletelor    7zile    11apr        17   apr                                                                                   
IX    Stabilirea meniului    7zile        18aprilie        1  mai                                                                                   
X    Deciderea posib. de decorare a restaurantului şi decorarea lui       14  zile    2     2       mai     15      mai                                                                                   
XI    Alegerea şi comandarea  aranjamentelor florale    7zile        16mai         22  mai                                                                                   
XII    Proba pt coafurã şi machiaj      7zile            23      mai       29 mai                                                                                   
XIII    Alegerea şi comanda verighetelor             14zile      30mai       12iunie                                                                                   
XIII   1    Prezentarea modelelor    2zile    30mai    31mai                                                                                       
XIII   2    Comandarea,realizarea verigh. şi  a inscripţionãrii    12zile    1iunie    12iunie                                                                                       
XIV    Depunerea actelor la Of.St.Civile    7zile       13iunie      19iunie                                                                                   
XV    Contactarea invitaţilor pt. confirmare    7zile          20iunie    26iunie                                                                                   
XVI    Ultimele retuşuri    5zile        27iunie    1iulie
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Aceastã diagramã ne va ajuta de data aceasta, cât de cât, pentru cã proiectul  nostru nu se mai întinde pe 12-14 luni, atât cât dureazã de obicei organizarea unei nunţi.La proiectele mai întinse, diagrama Gantt este mai greu de folosit din diverse motive, precum:
-    trasarea unui plan complex poate lua şi o sãptãmânã întreagã;
-    modificarea ei ulterioarã, pentru a ţine pasul cu schimbãrile care intervin, poate fi de-a dreptul imposibilã;
-    dacã diagrama este excesiv de complicatã, planificatorului îi va fi destul de greu  sã o foloseascã, pentru cã va fi greu sã urmãreascã cu privirea barele fãrã sã trecã pe altã linie;
-    ele nu pot fi folosite pentru indicarea relaţiilor de interdependenţã dintre diverse activitãţi;
-    în cazul diagramelor mai complicate se poate ajunge uşor sã se programeze din greşealã începerea unei activitãţi înainte ca ea sã poatã, logic, avea loc.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Diagrama cu precedenţe, în schimb, ne aratã dependenţele dintre activitãţi şi constrângerile, adicã faptul cã o activitate nu poate începe dacã activitatea ce o precede nu a fost finalizatã. Sistemul de notaţie de precedenţã este  preferat de multã lume şi a ajuns sã fie metoda dominantã din urmãtoarele motive:
-    diagramele logice seamãnã cu schemele logice ale proceselor tehnologice, fiind mai uşor de înţeles pentru cei fãrã experienţã în folosirea reţelelor;
-    reţelele de precedenţã pot reprezenta activitãţi care se pot suprapune sau care, dimpotrivã, trebuie sã se separe printr-un decalaj în timp;
-     reţelele de precedenţã sunt bine acoperite de soft-urile existente.
Cãnd se trec într-o diagramã duratele minime şi maxime posibile pentru activitãţi, cel puţin unul  din şirurile de evenimente are duratele minime egale cu cele maxime, are marja de timp zero. Aceste evenimente sunt critice pentru finalizarea cu success a proiectului în cel mai scurt timp posibil. Ruta care leagã aceste evenimente este numitã “drumul criticâ€Â?. Deşi toate activitãţile pot fi importante, activitãţile critice trebuie sã aibã prioritate în alocarea resurselor şi sã facã obiectul unei atenţii deosebite din partea managerilor.
    Analiza drumului critic  permite utilizarea cu rezultate optime a resurselor limitate, datoritã faptului cã identificã activitãţile critice. Sã presupunem cã beneficiarul proiectului nu e de accord cu termenul de 12 luni pentru finalizarea proiectului, atunci managerul poate reexamina logica reţelei şi poate lua mãsuri de urgenţã, precum: angajarea mai multor muncitori, ore suplimentare în zilele de lucru sau libere.
    ÃŽn continuare am realizat şi noi  diagrama cu precedenţe a proiectului nostru:
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Ca în orice proiect, este necesar sã facem o estimare exactã a costurilor. Estimãrile de costuri sunt necesare, de regulã, în toate proiectele comerciale.Stabilirea termenelor de execuţie, alocarea preliminarã a resurselor proiectului, forţa de muncã şi controlul costurilor, precum şi evaluarea realizãrilor în raport cu performanţa scontatã fac necesarã existenţa unoe estimãri cât mai corecte.
    Sunt diferenţe înregistrate între cantitãţile planificate sau prevãzute în buget şi cele mãsurate în realitate imediat dupã terminarea activitãţii respective. Scopul estimãrii costurilor este sã se reducã cât mai mult posibil numãrul variabilelor necunoscute şi sã se lase o rezervã suficientã  pentru efectelor celor care rãmân.
    Din cauzã cã profiturile sunt atât de vulnerabile, ele trebuie protejate prin estimãri bine fãcute.Gestionarea unui proiect estimat în minus poate fi o experienţã devastatoare, în care toate activitãţile sunt în depãşire de termen şi toate prognozele de cost rãmase  nu au alt scop decât sã aprecieze dimensiunea pierderilor iminente. Puţini manageri de proiect îşi doresc sã mai treacã o datã printr-o asemenea experienţã!
    In cazul nunţii noastre, estimarea costurilor trebuie sã fie bine fãcutã şi luaţi în calcul toţi factorii de risc, având în vedere cã nunta noastrã trebuie sã fie gata într-un timp de douã ori mai scurt decât în mod normal.Dat fiind faptul cã familia Schneider, clienţii noştrii, doreşte ca nunta sã fie gata în 5 luni, costurile vor fi ceva mai mari decât în mod normal. Aşa cã vom încerca sã estimãm costurile totale cât mai bine pentru a ieşi în profit, şi nu în pierdere la sfârşit:
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Estimarea costurilor

Categorii de cheltuieli    Nr.  acţiunii    Chelt. detaliate pefiecare categorie         Chelt.        estimate pe acţiune       Unit. mãsurã     Chelt. totale      estimate pe acţiune         Chelt.   realizate pe acţiune
I.Costuri directe    I2    ÃŽnchirierea restaurantului ales       ÃŽnchirierea            sãlii           1           40mil               30mil
    II2    Alegerea muzicii     Achiziţ.  albumelor dorite          buc            1mil          0,5mil
               Platã formaţie              20mil           16mil
     III2    Programarea la bisericã    Plata serviciilor        1           5mil            3mil
    III3    Programarea corului    Plata serviciilor       1           3mil         2,5mil
    IV2    Realizarea rochiei de mireasã şi a smochingului    Rochia       1                   30mil           25mil
            Smochingul       1                 15mil               13mil
    V    Programarea la Of. Stãrii. Civ.         Plata taxei          1                  2mil                2mil
    VI    ÃŽnchirierea avionului şi a maşinii de epocã    Avionul        1           15mil          12mil
            Maşina        1            8mil            6mil
    VII2    Realizarea „prototipuluiâ€Â?    Materiale necesare        1           50.000         50.000
    VII3    Realizarea invitaţiilor    Materiale necesare      200           5mil          4mil
    VII4    Trimiterea invitaţiilor    Taxe de livrare      180           2mil       1,5mil
    VIII       Planificarea  lunii de miere    Bilete de drum        2          50mil        40mil
            Diverse rezervãri        2          40mil        38mil
     IX    Stabilirea meniului    Plata meniurilor      200        400mil      380mil
    X       Decorarea restaurantului    Aranjam. Florale                10mil         8mil
             Baloane      100            2mil       1,5mil
             Artificii                 80mil        70mil
    XI    Aranjamente florale    Buchete mireasã, naşÃƒÆ’£, domn.onoare      buc            5mil           4mil
            Florile invitaţilor      buc            3mil       1,5mil
    XII    Coafurã şi machiaj            Proba                   1mil       0,8mil
                Aranjarea   propriu-zisã                     2mil        1,5mil
    XIII    Comanda verighetelor    Realizarea verigh.       2         3,5mil          3mil
            Inscripţionarea lor       2            1mil          1mil
    XVI    Achiziţ. celorlalte obiecte necesare    Filme foto       3         0,6mil       0,6mil
            Casete video       2         0,5mil       0,5mil
            Altele                3mil       1,5mil
             SALARII (directe)          60mil        55mil
              Alte cheltuieli            3mil          3mil
IICosturi       indirecte             SALARII (indirecte)          10mil          8mil
           Chirie,încãlzire,luminã, etc.           8mil          8mil
Cheltuieli totale estimate      823.650.000    738.450.000
Cheltuieli totale realizate
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Dupã cum se poate observa din tabel, estimãrile noastre au fost destul de bune şi am reuşit sã facem şi ceva economii, firma noastrã beneficiind de câteva reduceri din partea colaboratorilor noştrii.Astfel, se pare cã în urma acestui proiect vom avea un profit de aproximativ 85.000.000 lei.

    Serviciile noastre sunt de calitate pentru cã:
-    echipa noastrã este formatã din oameni bine pregãtiţi, fiecare are experienţã în domeniul sãu şi îşi îndeplineşte sarcinile cu plãcere;
-    raportul dintre calitatea serviciilor şi preţ este echilibrat;
-    serviciile noastre sunt grupate în trei pachete complete, astfel încãt toatã lumea  sã poatã beneficia de serviciile noastre;
-    echipa noastrã va consulta tot timpul clienţii, astfel încât “visele lor sã devinã realitate cu noi.â€Â? ;
-    servicile noastre se vor adapta fiecãrui client, reuşind astfel sã satiffacem toate gusturile.
-    suntem bine organizaţi şi, deci, nu vor exista niciodatã întârzieri din partea noastrã;
-    echipa noastrã este formatã din tineri care vor încerca întotdeaunã sã ne facã clienţii sã zâmbeascã.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Procesul de benchmarking:
   
    Activitatea ce va fi supusã procesului de benchmarking este gãsirea locaţiei unde va avea loc petrecerea. Dupã cum am spus şi mai sus, nunta trebuie fãcutã într-un timp record – 5 luni, iar mireasa doreşte ca petrecerea sã aibã loc pe malul mãrii.Aşadar, prima noastrã responsabilitate este sã aflãm ce restaurante sunt disponibile în seara de 1/2 iulie. Datele  au fost colectate de Gina Teodoroiu. ÃŽn urma „cãutãrilorâ€Â?, Gina a gãsit 3 restaurante libere în acea searã: un restaurant de 2 stele în Mangalia, terasa unui hotel din Costineşti şi un restaurant de 4 stele în Constanţa. Chiar dacã tarifele sunt destul de mari, noi am considerat cã cel mai potrivit loc pentru petrecere este cel din urmã. Astfel, şi nouã ne va fi mai uşor sã-i îndeplinim „viseleâ€Â? miresei: va avea artificiile mãreţe pe care şi le-a dorit pe mare, iar în luna de miere vor putea pleca dimineaţa chiar de acolo, din Constanţa. Este adevãrat cã celelalte douã locaţii erau mult mai ieftine, dar cum ni s-a spus de la început cã banii nu conteazã şi cã cel mai important este sã le dãruim cea mai frumoasã searã din viaţa lor....am hotãrât cã acestea nu sunt potrivite  pentru aceastã ocazie
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Identificarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivului propus:

    Cei care au lucrat la realizarea acestui proiect  sunt multumiti de programul pe care îl au.
Chiar dacã este puţin mai încãrcat decât de obicei, la sfârşit toţi vor avea satisfacţia cã au rezolvat poate cea mai mare provocare pe anul acesta. ÃŽn plus, înainte de organizarea fiecarui eveniment,
echipa care se ocupã de proiectul respectiv realizeazã împreunã planificarea activitãţilor şi a responsabililor pentru fiecare dintre acestea.
    Managerul firmei noastre are şi un program de recompensare în cazuri mai dificile, precum acesta. La sfârşit, fiecare participant la proiect va primi o primã  şi câteva zile libere.
    ÃŽn urmatorul tabel este evidentiatã repartizarea responsabilitatilor pe persoane si pe zile de lucru pentru putea vedea dacã activitatile ce trebuie realizate au fost repartizate unuia dintre membrii echipei si pentru a vedea daca existã vreo supraîncãrcare în programul de lucru al vreunuia.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Nr. crt.           Activitati       si actiuni    Responsab.      Durata     Data    de incepere    Data de finalizare    Sapt   1 7-13feb    Sapt  214-20feb    Sapt  321-27feb    Sapt  4  28feb-6martie    Sapt  57-13martie    Sapt  614-20martie    Sapt  721-27martie    Sapt     829mart-3apr    Sapt 94-10apr    Sapt  1011-17  apr    Sapt 1118-24  apr    Sapt1225apr-1mai    Sapt 132-8mai    Sapt 149-15  mai    Sapt 15   16-22   mai    Sapt16  23-29   mai              Sapt1730mai-  5iunie    Sapt  186-12iunie    Sapt  1913-19 iunie    Sapt  2020-26iunie    Sapt 2127iunie-1iulie
  I    Gãsirea locaţiei      pt   petrecere       GinaTeodoroiu     14zile    7febr    20febr                                                                                   
I1    Gãsirea locaţiilordisponibile pe 2    iulie         GinaTeodoroiu    7zile    7febr    13febr                                                                                   
I2       ÃŽnchirierea restaurantului ales        Gina  Teodoroiu    7zile    14febr    20febr                                                                                   
  II      Stabilirea stilului   nunţii        7zile    7febr    13febr                                                                                   
II1    Prezentarea ofertelor şi alegerea pachetuluipotrivit    CatalinaCantea    5zile    7febr    11febr                                                                                       
II2    Alegerea  muzicii      George  Barbulescu    2zile    12febr    13febr                                                                                       
III    Alegerea bisericii        7zile    14febr    20febr                                                                                   
III1    Consultarea clienţilor    CatalinaCantea    3zile    14febr    16febr                                                                                       
III2    Programarea la      bisericã    MirelaFlorea    2zile    17febr    18febr                                                                                           
III3    Programarea unui  cor bisericesc    MirelaFlorea    2zile    19febr    20febr                                                                                       
IV    Alegerea şi realizarea rochiei de mireasã şi a smochingului    CatalinaCantea       14zile    21febr    5martie                                                                                   
IV1    Prezentarea    modelelor disponibile    CatalinaCantea    3zile    21febr    23febr                                                                                       
IV2     Programarea la croitoreasã şi realizarea lor     CatalinaCantea        11zile    24febr    5martie                                                                                       
V    Programarea la Of.St.Civile    MirelaFlorea    3zile    7martie    9martie                                                                                       
  VI    ÃŽnchirierea avionului şi a maşinii de epocã    Catalina  Cantea    4zile       10martie      13martie                                                                                       
VII    Alegerea,realizarea şi trimiterea invitaţiilor        Bogdan   Teodorescu        28zile       14martie        10aprilie                                                                                   
VII1    Prezentarea modelelor, stab. textului şi a nr de invitaţii        Bogdan Teodorescu    5zile    14martie    18martie
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
VII2    Realizarea “prototipuluiâ€Â?       Bogdan   Teodorescu    5zile    19martie    23martie                                                                                       
VII3    Realizarea propriu-zisã a invitaţiilor      Bogdan    Teodorescu    7zile    24martie    30martie                                                                                   
VII4    Trimiterea invitaţiilor        Bogdan   Teodorescu    11zile    31martie    10aprilie                                                                                   
VIII    Planificarea lunii de miere, rezerv.biletelor    MirelaFlorea    7zile    11apr        17   apr                                                                                   
IX    Stabilirea meniului    CatalinaCantea    7zile        18aprilie        1  mai                                                                                   
X    Deciderea posib. de decorare a restaurantului şi decorarea lui    Diana Mittrea+AndreiDavidescu       14  zile    3     2       mai     15      mai                                                                                   
XI    Alegerea şi comandarea  aranjamentelor florale      Diana Mitrea    7zile        16mai         22  mai                                                                                   
XII    Proba pt coafurã şi machiaj    Mircea Ş.+Irina D.      7zile            23      mai       29 mai                                                                                   
XIII    Alegerea şi comanda verighetelor                 14zile      30mai       12iunie                                                                                   
XIII   1    Prezentarea modelelor    CatalinaCantea    2zile    30mai    31mai                                                                                       
XIII   2    Comandarea,realizarea verigh. şi  a inscripţionãrii    Gina   Teodoroiu     12zile    1iunie    12iunie                                                                                       
XIV    Depunerea actelor la Of.St.Civile    Mirela Florea    7zile       13iunie      19iunie                                                                                   
XV    Contactarea invitaţilor pt. confirmare    CatalinaCantea    7zile          20iunie    26iunie                                                                                   
XVI    Ultimele retuşuri    CatalinaCantea    5zile        27iunie    1iulie                                                                                   
TOTAL RESPONSABILI PE SǍPTǍMÂNI      3         3        1        1      2        1        1        1      1      1       1     1       2            2      1     2      2     1       1      1       1
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT  PT Cãtãlina Cantea      1         1        2        1      1                           1     1                       1              1       1
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT PT Gina Teodoroiu      1         1                                                               1     1            
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT PT Mirela Florea             2               1                      1                                       1       
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT Bogdan Teodorescu                             2         1       1      1                                               
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT PT Diana Mitrea                                                      1    1       1                       
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT Andrei Davidescu                                                      1    1                           
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT PT Mircea Şerban                                                                 1                   
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT PT Irina Dragnea                                                                 1                   
TOTAL ACŢIUNI ÃŽN FIECARE SǍPT George Bãrbulescu      1
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
CǍTRE      CLIENŢI

    ÃŽn momentul în care ne-am lansat sub formula “Cu noi, visele vor deveni realitateâ€Â?, chiar ne-am dorit sã reuşim sã transformãm acea searã, în care doi oameni care îşi unesc destinele,  într-o adevãratã poveste...ne-am dorit sã nu uite niciodatã acea searã. Şi cum toţi membrii echipei noastre fac acest lucru cu pasiune, pentru cã toţi punem suflet în ceea ce facem  şi pentru cã toţi dorim sã “smulgemâ€Â? clienţilor noştri doar zâmbete, cred cã am reuşit.
        Agenţia noastrã oferã tuturor cuplurilor servicii de specialitate, servicii ce se vor adapta întotdeauna dorinţelor lor. Datoritã faptului cã am grupat serviciile noastre în 3 pachete complete, oricine poate apela la agenţia noastrã.   Noi ne vom ocupa de partea organizatoricã a nunţii  pentru ca   dumneavoastrã, dragi clienţi, sã vã bucuraţi de clipele acelea fãrã a vã face griji cã aţi uitat sã faceţi ceva. Cu noi, nu trebuie decât sã ne spuneţi ce vã doriţi şi apoi sã...zâmbiţi .
    Aşa cã, nu uitaţi sã visaţi, iar când soseşte clipa cea mare  sã ne cãutaţi, ca sã vã arãtãm cum se indeplinesc  visele dumneavoastrã!!!!
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Tehnologii moderne aplicabile in sfera creditarii bancare

Tehnologii moderne aplicabile in sfera creditarii bancare

Modernizarea activitatii de creditare bancara prin aplicarea noilor tehnologii
Tehnologia bancara este fundamentala pt. imbunatatirea activitatii de creditare, oferind posibilitati de diversificare si modernizare a modalitatilor de acordare- rambursare- garantare, in scopul corelarii ofertei de produse de credit cu solicitarile si necesitatile clientilor.
Din pct. de vedere al solicitantilor, activitatea de creditare se adreseaza PJ, pt. care nivelul creditelor este mai ridicat si riscul bancar este mai mare, si PF, pt. care imprumuturile sunt mai mici si riscurile mai reduse.
Din pct. de vedere al necesitatii si capacitatii clientului privind obligatiile financiare, activitatea de creditare poate fi:
*pe termen scurt- pt. acoperirea necesitatilor curente, cu termen de rambursare in limita unui an.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Dezvoltarea tehnologiei bancare a permis conturarea a doua modalitati principale de creditare:
-creditele de tip revolving (*liniile de credit; *liniile globale de exploatare), ofera agentilor economici o flexibilitate convenabila de finantare, sub raportul costurilor.
-creditele pt. destinatii speciale (*credite pt. finantarea stocurilor; *creditele pt. export; *credite de scont;*creditele de factoring);
In cazul activitatilor economice care presupun anumite stocuri, tehnologia bancara pune la dipozitia clientului un plafon de creditare, din care el efectueaza trageri esalonat, pe baza unui grafic si in limita unui interval de timp.
Pt. activitatile ec. de productie cu ciclu lung de frabricatie agentii economici apeleaza la tehnologia de creditare similara creditarii globale de exploatare, sau liniilor de credite, cu termene de rambursare mai mari de un an.
Pt. activ. de productie cu desfacere la export, bancile comerciale romanesti promoveaza tehnologii de creditare specifice:
*credite pt. prefinantarea exportului au ca destinatie satisfacerea nevoilor curente sau exceptionale, pt. fabricarea produselor destinate exportului.
*credite pt. exportul de produse garantate cu creante asupra strainatatii se adreseaza exportatorilor, pt. desfasurarea activitatii curente, pe perioada de la livrarea produselor si pana la incasarea c/val. lor.
Desfasurarea relatiilor de incasari si plati intre agentii econimici, prin utilizarea de efecte de comert, creaza posibilitatea, ca ei sa sconteze la banca aceste titluri obtinand un credit de scont in lei sau valuta. Procedura de acordare, presupune inregistrarea valorii titlului in debitul contului de credite de scont, si in creditul contului curent al clientului.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
In Rom. Utilizarea instrumentelor de plata de tipul cambiei si biletului la ordin este mai restransa, mai frecvent fiind utilizate ordinul de plata si cecul.
Banca poate efectua la cererea clientilor sai operatiuni de factoring, la intern sau la extern in lei si in valuta.
Pt. a veni in sprijinul clientilor, noile tehnologii de creditare bancara, dezvolta doua modalitati de creditare pe termene foarte scurte:
*credite pt. facilitati de cont in lei;
Se acorda pt. acoperirea decalajului in fluxul de lichiditati, rezultat din intarzierea incasarii marfurilor livrate.
*credite pe descoperit de cont in lei:
Se acorda agentilor economici pe perioade f. scurte (7 zile), pt. achitarea unor obligatii f. stringente.
*pe termen mediu, cu termen de rambursare intre 1 si 5 ani;
*pe termen lung, pt. investitii de anvergura cu termene de rambursare negociate de peste 5 ani.
Creditele pe termen mediu si lung se acorda:
*pt. finantarea de investiti: Se acorda pt. completarea surselor de finantare proprii ale clientilor.
*pt. cumpararea de actiuni sau active: Se acorda pt achizitionarea de active fixe de valori ridicate.
*pt. activitatea de leasing. Se acorda in completarea resurselor proprii ale societatilor de leasing
*pt. promotori imobiliari. Se acorda in scopul finantarii constructiilor de locuinte
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Dimensiunea economica a inegrarii Romaniei in UE

Uniunea Europeana
Apariţia Comunităţilor Europene are la baza declaraţia ministrului francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct împreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Franţei de după război. Planul Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la Paris, de către 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Franţa, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Cărbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952.
Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si integrare care a început in anul 1951, intre cele sase tari europene fondatoare.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
După cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare, respectiv:
- 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit;
- 1981: Grecia;
- 1986: Spania si Portugalia;
- 1995: Austria, Finlanda si Suedia,
Uniunea Europeana are astăzi cincisprezece state membre si se pregăteşte pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Cehă, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru şi Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, având drept suport solidaritatea.
Principalele obiective sunt:
- promovarea progresului economic si social (piaţă unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999);
- sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţionala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internaţionale, poziţii comune in cadrul organizaţiilor internaţionale);
- sa instituie cetăţenia europeana (care nu inlocuieste cetăţenia naţionala dar o completează, conferind un număr de drepturi civile si politice cetǎtenilor europeni);
- sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justiţie (legata de funcţionarea pieţei interne si in particular de libera circulaţie a persoanelor);
- sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreuna cu tratatele fondatoare).
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Uniunea economica si monetara

Toba AlexandruB 1405Statele Unite Ale AmericiiIndustria în regiunile economico - geografice1. Regiunea New England (Noua Anglie)Situat? între ??rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson ?i grani?a cu Canada, regiunea New England cuprinde ?ase dintre cele mai mici state ale federa?iei, ei revenindu-i 2,2% din teritoriul S.U.A., dar concentrînd 6% din popula?ia ??rii si participînd cu peste 8% la crearea venitului national.Relieful predominant este cel colinar ?i de mun?i cu altitudini mijlocii (Green Mountains, White Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Mun?ii Appalachi), iar în lungul v?ilor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanic?, umed? a favorizat dezvoltarea p?durilor, care formeaz? marea bog??ie a statelor din aceast? parte nordic? a S.U.A.Dezvoltarea timpurie a industriei (prima fabric? textil? dateaz? din anul 1790) a fost legat? de existen?a unor resurse locale (lemn, resurse hidroenergetice, lîn?, piei etc.) ?i de masa emigran?ilor din Anglia, specializat? în manufactura textil?.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Din a doua jum?tate a secolului al XIX-lea, pe baza calific?rii for?ei de munc? ?i a existen?ei unor c?i de comunica?ii ?i porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat ?i ramurile industriei grele, mai ales cea a construc?iilor de ma?ini. Ast?zi, al?turi de ramurile ?i subramurile tradi?ionale, au o deosebit? importan?? ?i industria de ma?ini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic ?i electronic?, de motoare de avioane, industria alimentar? (lactate, pe?te, tutun), chimic? ?i industria prelucr?rii lemnului.O re?ea deas? de c?i ferate ?i ?osele, ca ?i numeroase porturi, asigur? acestei regiuni leg?turi lesnicioase cu restul ??rii. Centrul care polarizeaz? întreaga activitate economic? si social-cultural? a regiunii este ora?ul Boston, care împreun? cu o serie de ora?e-satelit : Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, Watertown, Arlington, Medford, Winchester, Malden etc. formînd a opta conurba?ie, ca m?rime, din cadrul S.U.A. Capital? a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale ??rii ?i principalulcentru vechi, industrial al regiunii New England. Ora? vechi, fundat de John Whinthrop în anul 1630, Boston a fost, pîn? în a doua jum?tate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare ora? din America de Nord, dup? care a fost dep??it de alte ora?e ca: New York, Philadelphia etc. În prezent este un ora? cu activit??i multiple, func?ia principal? fiind cea industrial?. În Boston sînt concentrate 1/6 din num?rul muncitorilor regiunii New England ?i 1/2 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante întreprinderi apar?in industriei piel?riei ?i înc?l??mintei, electrotehnice, textile, confec?iilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate în zona portuar? ?i în suburbii.Al doilea centru economic al regiunii New England este Providence-Warwick (911 000 locuitori cu suburbiile). Ora?ul este situat pe ??rmul Oceanului Atlantic, în interiorul Golfului Narragansett ; a fost fondat în anul 1636 ?i este capitala. statului Rhode Island, îndeplinind ?i importante func?ii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarc? industria constructoare de ma?ini, electrotehnic?, textil? ?i chimic?.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Portul, avînd o serie de avanporturi situate pe ??rmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual ?i este specializat în exportul produselor agricole ?i în cabotaj.În statul Connecticut se afl? cîteva ora?e mai mici, importante îns? prin specializarea industriei lor ca ?i prin activit??ile comerciale ?i culturale. Ora?ul Hartford este capitala statului ?i unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de ma?ini-unelte ?i motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societ??i de asigurare din S.U.A. Pe t?rmul Oceanului Atlantic sînt situate porturile: New Haven (761 000 locuitori), puternic centru industrial ?i cultural, aici aflîndu-se Universitatea Yale (1701), Byidgepoyt (794 000 locuitori) ?i New London-Groton (157 000 locuitori), cu industrii constructoare de nave, fabrici textile ?i alimentare.În partea de nord a regiunii New England ora?ele sînt pu?in numeroase, în general mici, cel mai important fiind Portland (162 000 locuitori) în statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafin?rii din Montreal (Canada).Statele din nordul regiunii au o industrie mai pu?in dezvoltat?, dar sînt cunoscute prin marile resurse forestiere ?i dezvoltarea agriculturii (cartoful ?i cre?terea p?s?rilor). Un loc important îl de?ine turismul, mai ales în statul Maine, în care se întîlnesc peste 2500 de lacuri în preajma c?rora s-au dezvoltat. numeroase sta?iuni, centre sportive ?i de vîn?toare. F?r? a ocupa o suprafa?? prea mare, situat? în marginea de nord-est a ??rii, New England este, în mod cert, o regiune deosebit?, atît ca peisaj geografic, cît ?i în privin?a tradi?iei ?i a specializ?rii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de ast?zi.2. Regiunea Middle Atlantic (Central-atlantic?)Întinzîndu-se de la t?rmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi (Hudson, Delaware, Chesapeake), pîn? la Mun?ii Appalachi ?i ??rmurile sudice ale lacurilor Ontario ?i Erie, regiunea Central atlantic? ocup? 4% din suprafa?a t?rii, de?inînd 20% din popula?ie, 40% din activul b?ncilor, 33% din volumul comer?ului interior ?i peste 25% din valoarea industriei prelucr?toare a t?rii. Fluviile : Hudson, cu afluentul s?u Mohawk, Delaware, Potomac, St. Lawrence, în nord, iar în extremitatea vestic?, rîul Ohio, au înlesnit mult stabilirea leg?turilor între partea de est ?i cea de vest a regiunii. Appalachii centrali, care ocup? cea mai mare parte a teritoriului, continu? spre est cu Piemontul preappalachian ?i cu Cîmpia litoral? atlantic?. În extremitatea de nord se afl? Mun?ii Adirondacks, iar spre nord-vest se întinde Platoul Marilor Lacuri. Varietatea reliefului ?i a structurii geologice asigur? existen?a unor importante resurse de subsol (c?rbune, petrol) a c?ror. valorificare este avantajat? ?i de apropierea de ??rmul Oceanului Atlantic.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
În secolele al XVIII-leâ ?i .al XIX-lea, dup? ce au fost descoperite, marile z?c?minte de c?rbuni din partea de sud a statului Pennsylvania, au început s? se dezvolte industria siderurgic? ?i constructoare de ma?ini. În acela?i timp, în marile ora?e-porturi au fost create industrii legate de importul de materii prime ?i de mîn? de lucru ieftin? datorat? afluxului de imigran?i din Europa. Prin construirea canalului care leag? Lacul Ontario cu fluviul Hudson a fost creat? o arter? direct? de naviga?ie între New York ?i Marile Lacuri, în lungul acestuia ?i al fluviului conturîndu-se ast?zi o important? regiune industrial?. Toate aceste elemente au favorizat o cre?tere deosebit? a popula?iei, o aglomerare a acesteia în ora?e care alc?tuiesc cea mai mare aglomerare urban? din lume denumit? "megalopolis-ul american" 1. În aceste condi?ii, procentul popula?iei urbane este foarte ridicat (peste 80%), iar numeroase ora?e mici graviteaz? c?tre marile centre polarizatoare: New York, Philadelphiâ, Baltimore, Pittsburgh etc.În structura produc?iei industriale predomin? construc?iile de ma?ini (ma?ini unelte, electrotehnic?, utilaje ?i instala?ii industriale, construc?ii navale), bine dezvoltate fiind ?i siderurgia, chimia ?i prelucrarea petrolului, industria textil? ?i a confec?iilor si industria alimentar?.O retea extrem de deas? de c?i ferate si autostr?zi înlesne?te leg?turile între marile ora?e-porturi ?i centrele industriale din vestul regiunii precum ?i cu zonele, care furnizeaz? materiile prime, unele produse industriale ?i agricole. Regiunea economico-geografic? Central-atlantic? este a?adar una dintre cele mai dezvoltate din S.U.A., atît pe plan economic, cît ?i în privin?a gradului de urbanizare, dezvolt?rii serviciilor etc.Principalul centru c?tre care graviteaz? întreaga activitate economic? a regiunii este New York, cel mai mare ora? ?i cel mai important centru al vie?ii economice ?i culturale din S.U.A. Ora?ul propriu-zis este situat la ??rmul Oceanului Atlantic, în zona de v?rsare a fluviului Hudson, pe insulele Manhattan, Long ?i Staten, iar suburbiile se afl? pe continent, în mare parte în statul New Jersey: Paterson, împreun? cu: Clifton, Passaic, Fair Lawn, Hackensack, East Paterson, Lodi, Garfield, Glen Rock ; Newark împreun? cu: Elizabeth, Linden, Orange, Belleville, Irvington, Hillside, Roselle, Maplewood, South Orange, East Orange, West Orange, Bloomfield ; Jersey City cu: Bayonne, Wechawken, Hoboken, Union City, North Bergen etc.Zonele industriale cele mai mari se afl? în Brooklyn, în apropierea portului, cu întreprinderi specializate în construc?ii navale, prelucrarea petrolului, produc?ia chimic?, de piel?rie ?i înc?l??minte. Alte zone industriale se contureaz? în cartierul Queens, cu întreprinderi electrotehnice, chimice, poligrafice ?i alimentare, în cartierele Bronx ?i Staten Island cu mari uzine siderurgice, constructoare de ma?ini ?i chimice.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
O mare însemn?tate o are ?i zona, preor??eneasc?, de?in?toare a 50% din valoarea industriei New York-ului. New York este ?i un mare nod de comunica?ii, fiind primul nod maritim, portul, cu numeroasele sale avanporturi (Bayonne, Newark, Jersey City, Gulfport, Perth Amboy etc.), avînd cheiuri în lungime de peste 1500 km ?i un trafic anual de 149 milioane tone, de?inînd primul loc între porturile ??rii. Traficul de cabotaj este foarte însemnat, fiind reprezentat prin petrol (peste 40 milioane tone), pe?te, produse lemnoase ?i agricole. Pentru comer?ul interna?ional, portul New York se distinge prin traficul de produse industriale ?i importul de produse agricole tropicale, metale neferoase etc.Ca nod feroviar are o deosebit? importan?? pentru leg?turile cu zona Marilor Lacuri, din New York pornind 11 magistrale, între care magistrala New York Central, cu patru linii, înregistreaz? cel mai intens trafic de m?rfuri ?i c?l?tori din ?ar?. Dintre numeroasele g?ri, cea mai mare este Pennsylvania Station, situat? într-o cl?dire nou?, care are un trafic zilnic de 800 trenuri cu peste 500 000 de c?l?tori. Al doilea mare centru al regiunii Central-atlantice este Philadelphia, a?ezat pe fluviul Delaware, la confluen?a acestuia cu rîul Schwylkill ?i în apropierea v?rs?rii fluviului în estuarul Delaware. Incluzînd suburbiile Camden, Trenton, Abington, Chester, Wihnington etc. Philadelphia formeaz? o mare conurba?ie, a patra în cadrul S.U.A., cu 4,9 milioane locuitori. Philadelphia a fost fondat de Arthur Penn în anul 1682, iar apropierea de resursele energetice (c?rbunii din Appalachi, petrolul din Pennsylvania, hidroenergia de pe rîul Delaware) au influen?at dezvoltarea timpurie a industriei. Acest ora? în care s-a semnat, la 4 iulie 1776, Declara?ia de independen??, a cunoscut, între anii 1790-1800, ?i func?ia de capital? a S.U.A. Leg?turile pe mare, înlesnite de adîncimea fluviului ?i a estuarului, au permis o intens? activitate portuar?, chiar dac? ora?ul se afl? la 150 km dep?rtare de ocean. Vechimea dezvolt?rii industriale a dus la o înalt? specializare a produc?iei ?i a for?ei de munc?, în prezent Philadelphia fiind printre marile centre industriale ale ??rii, specializat în industria siderurgic?, construc?ii navale, locomotive ?i vagoane, ma?ini-unelte, prelucrarea petrolului, industria petrochimic?. textil?, confec?ii, înc?l??minte, poligrafic?, zah?r, ?igarete, conserve, alimente concentrate etc. Zonele industriale se afl? în partea de sud a ora?ului, în lungul fluviului Delaware ?i în partea de vest, unde se g?se?te, printre altele, ?i o central? electronuclear?.Activitatea de transport este legat?, în primul rînd, de func?ia portuar?. Cu un trafic anual de 58;9 milioane tone, portul este specializat în importul de petrol, minereu de fier, metale neferoase, produse alimentare, material lemnos etc. ?i în exportul de produse petroliere, siderurgie, c?rbuni etc. În apropiere se afl? ?i porturile petroliere Marcus Hook (22 milioane tone) ?i Yaulsboro (25,5 milioane tone). De asemenea, este un mare nod feroviar ?i rutier, iar aeroportul s?u interna?ional amplasat în Elmwood are un trafic anual de 3,8 milioane pasageri.La sud de Philadelphia, pe ??rmul estuarului Chesapeake, se afl? ora?ul Battirnoye, care poart? numele lordului Baltimore, primul proprietar din Maryland.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Întemeiat în anul 1729, ora?ul are ast?zi o popula?ie de 2,1 milioane de locuitori, împreun? cu suburbiile, fiind unul dintre marile centre industriale, comerciale ?i financiare ale S.U.A. Activitatea portuar? intens? a u?urat mult procesul dezvolt?rii sale industriale. Instala?iile portului se întind pe o lungime de 64 km ?i desf??oar? un trafic anual de 46,6 milioane tone ; datorit? unor leg?turi feroviare foarte bune, hinterlandul s?u ajunge pîn? în statul Ohio. Prin port se export? mari cantit??i de cereale, c?rbuni, produse animaliere ?i industriale. Importul este predominat de minereurile de fier, concentratele de metale neferoase, produsele agricole etc. Ora?ul este deservit ?i de cîteva aeroporturi, mai important fiind Friendship.Industria existent? prelucreaz? diverse materii prime aduse din regiunea Marilor Lacuri, Appalachi, din regiunile sudice sau din import. Se remarc?, în special, ramurile industriei grele: siderurgice, construc?ii navale, avioane, metalurgie neferoas?, prelucrarea petrolului, chimic?. Sînt bine dezvoltate ?i industria conservelor, textil? ?i a confec?iilor, a tutunului etc.Activitatea cultural? este bine reprezentat? (Universitatea John Hopkins-Mary-land, Academia de ?tiin?e-Maryland etc.).Pittsburgh este situat în centrul marelui bazin carbonifer al Pennsylvaniei, fiind o veche a?ezare de indieni, apoi fort francez din secolul al XVIII-lea, iar din anul 1816 devine ora?. Popula?ia sa este de 604 300 locuitori, dar atinge circa 2,4 milioane locuitori împreun? cu suburbiile ?i ora?ele-satelit : Penn Hills, Wilkinsburg, McKeesport, Mount Lebanon, Baldwin etc.Pozi?ia deosebit de favorabil?, la confluen?a rîurilor Allegheny ?i Monongahela, care formeaz? rîul Ohio, i-a u?urat stabilirea leg?turilor cu Marile Lacuri ?i t?rmul Oceanului Atlantic. Numeroase c?i ferate ?i ?osele converg spre Pittsburgh, conferindu-i rolul de mare nod de comunica?ii. Activitatea portuar? este intens?, cu un trafic de peste 14,5 milioane tone m?rfuri anual, în mare parte c?rbuni ?i minereuri de fier.Activitatea economic? de baz? este îns? cea industrial?, ramura principal?, metalurgia feroas?, fiind reprezentat? prin mari uzine, iar ora?ul trecînd drept primul centru siderurgic al t?rii (circa 30 milioane tone o?el anual), unde o pondere deosebit? o au uzinele firmei U. S. Steel Corporation. Sînt bine dezvoltate ?i alte ramuri industriale: cocso­ chimia, construc?ia de ma?ini grele, utilaje industriale, material feroviar, chimic?, electrotehnic?, sticl?rie ?i ceramic?. În apropiere, la Shippingport, a fost construit? una dintre primele centrale atomoelectrice ale S.U.A.Buffalo (1,4 milioane locuitori) este un port activ, la ??rmul Lacului Erie, in punctul din care porne?te New York State Barge Canal care face leg?tura între Marile Lacuri ?i Oceanul Atlantic. Cunoscut din secolul al XVIII-lea, ora?ul devine în secolul nostru un mare port ?i centru industrial. Apropierea de cascada Niagara ?i deci de amenaj?rile hidroelectrice de aici a fost un alt factor care a influen?at dezvoltarea industriei, bine reprezentat? prin cea siderurgic? (în suburbia Lackawanna), industria electrotehnic?, de utilaje industriale, chimic?, alimentar?.Nod de comunica?ii navale (traficul portului atinge 11,7 milioane tone anual), feroviare, rutiere ?i aeriene (2,7milioane pasageri), Buffalo este ?i un important centru comercial. În ora? se afl? un muzeu de istorie, altul de ?tiin?e, galeria de art? Allbright-Knox, a gr?din? zoologic? ?i alte obiective turistice.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
În lungul lui New York State Barge Canal se întîlnesc trei importante centre industriale: Rochester (970 000 locuitori, în cadrul SMSA), Syracuse (643 000 locuitori tot în cadrul SMSA) ?i UticaRome (343 000 locuitori). O aglomera?ie urban? deosebit? o formeaz? Albany, situat pe fluviul Hudson, capitala. statului New York, cu 420 000 locuitori, în care se afl? cea mai mare universitate din S.U.A., New York State University. Centre industriale mari se întîlnesc ?i în statul Pennsylvania: Allentown-Bet­ hlehem-Easton (608 000 locuitori), Harrisburg (422 000 locuitori), care este ?i capitala statului etc.3. Regiunea East North Center (Central-nord-estic?)Situat? în sudul lacurilor Superior, Michigan, Huron ?i Erie, motiv pentru care mai este denumit? ?i regiunea Marilor Lacuri, ocup? 9% din suprafa?a ??rii, iar în cuprinsul ei tr?ie?te circa 25% din popula?ia S.U.A. În acela?i timp concentreaz? peste 40% din valoarea produc?iei industriale a ??rii ?i aproximativ 25% din cea agricol?. Cadrul natural al regiunii este format dintr-un relief nu prea înalt, br?zdat de ape, în care glacia?iunea a incrustat adîncile cuvete ale Marilor Lacuri nordamericane. Spre sud altitudinea scade, trecîndu-se la un relief de cîmpie.Existen?a Marilor Lacuri ?i a rîurilor Ohio ?i Mississippi, între care se întinde regiunea, ofer? condi?ii naturale deosebit de favorabile dezvolt?rii transporturilor. Formarea curen?ilor de transport al minereului de fier din Minnesota ?i al c?rbunelui din Pennsylvania pe Marile Lacuri ?i pe Ohio a stat la baza apari?iei unor puternice centre industriale, mai ales în porturile situate la ??rmul lacurilor. Regiunea de?ine ins? ?i resurse proprii de subsol: c?rbuni (Indiana, Illinois), petrol (Illinois, Ohio, Michigan), minereuri de fier (Wisconsin, Michigan), cupru (Michigan), care sînt în prezent intens valorificate.În leg?tur? cu re?eaua foarte intens? a c?ilor de comunica?ie au ap?rut numeroase centre care produc mijloace de transport, îndeosebi automobile, ramur? care ?i-a g?sit cea mai avantajoas? dezvoltare în statul Michigan. Bogatele resurse agricole au favorizat o puternic? concentrare a industriei alimentare, a îngr???mintelor chimice ?i ma?inilor agricole. Porturile de la Marile Lacuri au un trafic deosebit de intens. În afara marilor porturi Chicago, Toledo, Detroit, Cleveland se întîlnesc ?i alte numeroase porturi cu trafic anual ridicat Milwaukee (circa 8,5 milioane tone), Sandusky (circa 6 milioane tone), Lorain (circa 7 milioane tone), ConneautOhio (peste 7 milioane tone), Kewaunee (circa 3,5 milioane tone), Calcite-Michigan (peste 13 milioane tone), Port Inland-Michigan (peste 9 milioane tone), Ashtabula (peste 10 milioane tone) etc.Metropola economic? a regiunii este ora?ul Chicago, situat pe ??rmul sudic al Lacului Michigan ?i traversat de rîurile Chicago ?i Calumet, fiind al doilea ora? al S.U.A. dup? num?rul de locuitori. Împreun? cu numeroasele sale suburbii si orase satelit (Evanston, Skokie, Calumet, Chicago Haights, Blue Island, Whiting, Hammond, East Chicago, Gary etc.) situate pe teritoriile statelor Illinois ?i Indiana, formeaz? o conurbatie de 7 milioane locuitori ,a doua din S.U.A.În cadrul economiei S.U.A. este primul port interior ?i centru feroviar ?i al doilea ora?, dup? volumul produc?iei industriale, importan?a financiar? ?i comercial?.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Ora?ul Chicago este situat la cap?tul sudic al marelui sistem de naviga?ie interioar? reprezentat de cele cinci lacuri nord-americane ?i de fluviul St. Lawrence. Dezvoltarea sa este legat? de secolul al XIX-lea (în anul 1804 a fost întemeiat? prima a?ezare, iar din 1837 a devenit ora?), cînd se construiesc c?ile ferate ?i canalul navigabil dintre Lacul Michigan ?i rîul Illinois, care fac ca ora?ul s? devin? un mare nod de circula?ie. Aceasta a favorizat amplasarea unor industrii de prelucrare a produselor agricole (conserve de carne, uleiuri etc.), iar la începutul secolului al XX-lea, a industriei metalurgiei feroase ?i a construc?iilor de ma?ini. În concordan?? cu extinderea func?iilor sale, ora?ul s-a m?rit, întinzîndu-se spre nord ?i sud-est, în lungul Lacului Michigan.Datorit? importan?ei ?i influen?ei lui economice, ora?ul Chicago trece ast?zi drept capital? neoficial? a p?r?ii interioare a ??rii.Chicago este ?i un centru de convergen?? a numeroase conducte magistrale de petrol ?i de gaze naturale prin care se transport? însemnate cantit??i de hidrocarburi din centrul ?i sudul ??rii.Activitatea industrial?, puternic impulsionat? de marea întret?iere de c?i de comunica?ii, are un caracter complex. În regiunea industrial? Chicago sînt concentrate peste 15 mii întreprinderi, cu peste 1,2 milioane de salaria?i.Ramurile industriei grele sînt preponderente: metalurgia feroas? (cu marile uzine de la Gary-7,5 milioane tone o?el anual ?i Calumet-6,5 milioane tone o?el anual), construc?ii de material feroviar, automobile, electrotehnic?, ma?ini agricole (McCormick; una din marile uzine de tractoare ale S.U.A.); utilaj electronic ?i de telefonie, apoi prelucrarea petrolului, cu marile rafin?rii Whiting, East Chicago, Gary, Calumet. În total, capacitatea rafin?riilor din zona ora?ului Chicago este de SS,4 milioane tone. În preajma lor s-au dezvoltat puternice complexe petrochimice. Între alte ramuri se remarc? ?i industria c?rnii (marile abatoare . din sudul ora?ului), a prelucr?rii lemnului, mor?ritului, confec?iilor, înc?l??mintei, tip?riturilor.Cea mai mare parte a industriei este concentrat? în partea de sud ?i sud-est a ora?ului. Chicago este totodat? ?i un mare centru financiar ?i comercial, dup? activul s?u grupul financiar din Chicago fiind al patrulea din S.U.A. Aici î?i au sediul marile b?nci: "Continental Illinois National Bank and Trust", "First National Bank of Chicago" etc. ?i importante firme industriale: "Pullman", "McCormick",Swift" "Admiral", "Sunbean", "Armour", "Zenith", "International Harvester" ?.a. Activitatea comercial? este reprezentat? prin 75 mari antreprize ?i peste 55 000 de magazine.Detroit, al doilea mare ora? al regiunii, este situat pe rîul Detroit ?i la ??rmul Lacului St. Clair, prin care trec c?ile navigabile dintre lacurile Huron ?i Erie. Pozi?ia sa geografic? favorabil? a înlesnit o rapid? dezvoltare a c?ilor de comunica?ie ?i comer?ului. În secolul nostru, odat? cu construirea, dup? anul 1909, la Dearborn, a primei uzine de automobile Ford, Detroit s-a extins mult, devenind un mare centru urban ?i industrial al S.U.A.Popula?ia sa atinge aproape milioane locuitori, iar împreun? cu o serie de ora?esatelit: Dearborn, Hamtramck, Warren, River Rouge, Ecorse, Melvindale, Ferndale, Roseville etc. formeaz? o conurba?ie de 4,9 milioane locuitori, a cincea din S.U.A.Func?ia principal? a ora?ului este cea industrial?, fapt eviden?iat de num?rul ridicat al unit??ilor cu acest profil; de num?rul mare de muncitori ocupa?i în acest sector, neatins de nici unul dintre marile ora?e americane, reprezentînd jum?tate din popula?ia activ?. Marele poten?ial industrial a atras mul?i imigran?i (aproape 3/5 din popula?ie) ?i popula?ie de culoare (circa 1/ 10).Pentru industria ora?ului rolul hot?rîtor 1-a avut construirea uzinelor de automobile.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Ast?zi, Detroit este "capitala automobilului american", cel mai mare centru al produc?iei de automobile din întreaga lume. În ora?, dar mai ales în suburbiile sale, func?ioneaz? uzine ale celor trei mari firme din industria construc?iilor auto ale S.U.A.: General Motors, Ford Motor ?i Chrysler. Cea mai mare este uzina River Rouge din Dearborn, a firmei Ford Motor, care execut? toate procesele de produc?ie, inclusiv producerea accesoriilor, într-un complex de fabrici cu circa 80 000 de salaria?i. De remarcat specializarea în toate ramurile care au contingen?? cu automobilul: cauciuc sintetic, anvelope. sticl?rie, metalurgie feroas?, textil?, aluminiu, prelucrarea petrolului etc. Dup? cel de-al doilea r?zboi mondial s-au dezvoltat ?i alte ramuri: construc?ia de tractoare, avioane, motoare electrice, produc?ia de r?zboi. Mai pu?in însemnate sînt industria lemnului ?i industria alimentar?. Dup? volumul global al industriei, ora?ul ocup? locul al patrulea în S.U.A. (dup? New York, Chicago, Los Angeles). În statul Ohio se afl? ora?ul Cleveland, situat pe ?ârmul sudic al Lacului Erie. Fondat în anul 1796 ?i declarat ora? în 1836, Cleveland este un mare centru industrial ?i financiar al S.U.A., cu o popula?ie de 2,05 milioane locuitori (fmpreun? cu suburbiile). În trecut a fost centrul produc?iei petroliere ?i sediul marii companii Standard Oil, creat? de Rockefeller. De?i azi rezervele de petrol locale au fost sec?tuite, industria de prelucrare mai are Înc? o importan?? destul de mare. Dezvoltarea deosebit? a ora?ului s-a datorat construc?iei canalului care îl leag? de rîul Ohio, ora?ul devenind un mare nod de comunica?ii navale, terestre ?i aeriene (Hopkins Airport are un trafic anual de 5,8 milioane pasageri).Func?ia industrial? este reprezentat? prin mari uzine siderurgice, de ma?iniunelte (locul al doilea în S.U.A.), electrotehnice, automobile, ?antiere navale, prelucrarea petrolului ?i petrochimia, textil? , ?i confectii, hîrtie etc. Din punct de vedere economic, Cleveland este debu?eul marelui bazin carbonifer din nordul Mun?ilor Appalachi.Cincinnati (1,4 milioane locuitori, cu suburbiile) este un mare centru industrial situat pe rîul Ohio, fondat în 1788 ?i declarat ora? în 1819, fiind specializat în produc?ia de ma?ini-unelte, mecanic? de precizie, siderurgie, electrotehnic?, avioane, alimentar?, chimic?, instrumente muzicale ; este nod feroviar, port fluvial activ (circa 7,5 milioane tone) ?i are un aeroport cu un trafic anual de 2,7 milioane pasageri. Al?turi de activitatea economic?, în ora? se desf??oar? o intens? via?? cultural? (are dou? universit??i cu circa 50 000 studen?i, Conservator, Academie de arte, muzee).Columbus (1 058 000 locuitori, cu suburbiile), situat în partea central? a statului Ohio, este capitala acestuia ?i important centru cultural (Ohio State University cu 46 000 studen?i) ?i comercial, func?ii ce au dus la cre?terea rapid? a popula?iei.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Dintre cele mai mari centre urbane ale statului Ohio (care se num?r? printre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în cadrul S.U.A.) amintim: Dayton (857 000 locuitori), Toledo (781 000 locuitori), Youngstown (544 000 locuitori) ?i Akron (682 000 locuitori), toate puternice centre industriale ?i comerciale.În statul Indiana se distinge ora?ul Indianapolis (1,1 milioane locuitori, cu suburbiile), capitala statului, mare nod feroviar, rutier ?i aerian (2,6 milioane pasageri anual) ?i important centru al industriei alimentare, de ma?ini agricole ?i mijloace de transport. Popula?ia ora?ului a crescut foarte mult în ultimul timp_ Ora?ul posed? un circuit de curse de automobilism, pe care se desf??oar? anual Marele premiu de automobilism al S.U.A_ (pe 500 mile) celebru în lumea întreag?.În statul Wisconsin se afl? ora?ul Milwaukee (1,4 milioane locuitori, fmpreun? cu suburbiile), mare centru industrial pe ??rmul Lacului Michigan, situat într-o zon? de puternic? concentrare a industriei siderurgice, a construc?iilor de ma?ini (nave, produse electrotehnice, ma?ini agricole etc.). Este bine cunoscut prin fabricile sale de înc?l??minte, produse lactate, tricotaje ?i mai ales ca mare centru mondial al produc?iei de bere. Ora?ul a fost fondat de coloni?tii germani dup? anul 1830 ?i are un aspect pitoresc, cu numeroase parcuri ?i gr?dini. Este un port activ la Lacul Michigan, iar aeroportul s?u înregistreaz? un trafic anual de 2,1 milioane pasageri. 4. Regiunea West North Central (Central-nord-vestic?)Sub aceast? denumire sînt cuprinse statele situate la vest de fluviul Mississippi, pîn? la limita Mun?ilor Stînco?i, spre sud pîn? la valea rîului Arkansas, iar în nord pîn? la grani?a cu Canada. Relieful regiunii, care mai este denumit? ?i "Vestul Mijlociu", este format din Podi?ul Preriilor ?i din Podi?ul Missouri, continuate spre sud cu Podi?ul Ozark. Este patria întinselor prerii, cea mai mare zon? de cultur? a cerealelor din S. U.A. Regiunea ocup? 19% din suprafa?a ??rii ?i are 9% din popula?ia sa, fiind specializat? în exploatarea minereului de fier (90% din produc?ia na?ional?), a minereurilor de plumb (50%) ?i de zinc (25%), formînd, totodat?, baza produc?iei de grîu, de porumb ?i de cre?terea animalelor.În afar? de aceasta dispune ?i de resurse de petrol în statele Kansas ?i Missouri, unde se afl? ?i o dezvoltat? industrie de prelucrare ?i chimizare, la Kansas City, Wichita, El Dorado etc.Industria prelucr?toare este reprezentat? mai ales prin cea a mor?ritului, a c?rnii, lemnului, celulozei ?i hîrtiei, ma?ini agricole, mijloace de transport, metalurgie feroas? ?i neferoas? etc. Activitatea industrial? este concentrat? în marile ora?e, determinînd o cre?tere treptat? a popula?iei urbane.Minneapolis, împreun? cu ora?ul vecin St. Paul, sînt situate pe malurile lui Mississippi, în punctul de unde fluviul începe s? fie navigabil, formînd o conurba?ie de 2,0 milioane locuitori. Este un important centru industrial, specializat în industria alimentar? (mor?rit, produse lactate, conserve, uleiuri etc.), industria textil?, a piel?riei ?i înc?l??mintei, a lemnului, mobilei, celulozei ?i hfrtiei, poligrafic?. ine reprezentat? este ?i industria constructoare de ma?ini : ma?ini agricole, vagoane, electrotehnic?, montaj de automobile etc. Se remarc? ?i ca un însemnat centru de transporturi (nod feroviar cu 12 linii, port fluvial, mare aeroport interna?ional cu 7,2 milioane pasageri anual). Ora?ul este situat într-o regiune cu numeroase parcuri ?i lacuri de un pitoresc deosebit, dintre care cel mai cunoscut este Minnehaha Park
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Kansas City (1,3 milioane locuitori împreun? cu suburbiile) este situat la confluen?a lui Missouri cu rful Kansas. fiind format, practic, din dou? ora se cu acela?i nume, care apar?in statelor Missouri ?i Kansas ?i care au fost întemeiate la. începutul secolului al XIX-lea. Activitatea principal? este cea comercial? ?i de transport ; aici se g?sesc mari abatoare ?i pie?e de vite ?i grîne, ora?ul înscriindu-se drept primul centru al S.U.A. în tranzitul de animale vii pe calea ferat?. Activitatea comercial? este strîns legat? de cea de transport. Kansas City este un important nod feroviar (12 linii) ?i port fluvial. Are ?i un mare aeroport cu un trafic de 4,1 milioane pasageri anual. Toate acestea au impulsionat dezvoltarea industrial?: mor?rit, carne, piel?rie, înc?l??minte, m?rfuri agricole, material feroviar, avioane, automobile, chimic?, prelucrarea petrolului etc.Omaha (569 000 locuitori) tinde s? devin? cel mai mare centru al comer?ului cu animale din S.U.A., datorit? marilor abatoare ?i fabrici alimentare pe care le are. Pe baza resurselor miniere din Mun?ii Stînco?i s-a dezvoltat aici industria metalurgiei neferoase. Omaha este ?i un centru cultural activ, cu o universitate întemeiat? în anul 1908.5. Regiunea South Atlantic (Sud-atlantic?) În partea de sud-est a S.U.A. se situeaz? ?ase state cu larg? ie?ire la Oceanul Atlantic, care, de?i nu au o dezvoltare economic? la nivelul statelor din nord, se diferen?iaz? de restul statelor sudice prin existen?a unor resurse de .c?rbuni, minereuri de fier, hidroenergie, s?ruri de potasiu, în parte valorificate. Totodat?, sînt state cu o agricultur? bine dezvoltat? ?i specializat?. Teritoriul lor cuprinde o parte din Mun?ii Appafachi centrali, Piemontul preappalachian ?i Cîmpia litoral? central? ?i sudic?, Peninsula Florida ; popula?ia urban? a regiunii se ridic?, în medie, la circa 58%, procent mai redus în compara?ie cu statele nordice. Dar exist? mari diferen?e între state în acest sens. Astfel, dac? West Virginia are numai 39% popula?ie urban?, in Florida aceasta atinge 80%. Dintre culturi sînt bine reprezentate: bumbacul, tutunul (în Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia), cerealele, legumele ?i pomii fructiferi. Cre?terea animalelor este mai pu?in important? (cornute pentru lapte, p?s?ri). Din punct de vedere agricol statul Florida ocup? o pozi?ie aparte ; aici, clima subtropical? a favorizat o larg? dezvoltare a culturii citricelor, a legumiculturii ?i floriculturii, produse in realizarea c?rora este intrecut?, la nivel na?ional, numai de California. Valorificarea terenurilor din mla?tinile Everglades vor asigura Floridei suprafe?e din ce în ce mai mari pentru extinderea culturilor cu caracter subtropical.În domeniul industriei, regiunea se distinge prin prelucrarea bumbacului (2/3din productia de ?es?turi de bumbac a S.U.A.), industria tutunului (în statul Virginia), industria conservelor ?i a sucurilor (în Florida). Dintre ramurile industriei grele sînt mai bine dezvoltate: exploatarea c?rbunilor (în West Virginia, care constituie primul bazin carbonifer al S.U.A.), cea a fosforitelor, în Florida (27,5 milioane tone), industria construc?iilor de ma?ini, chimic?. În zona Fall Line au fost construite hidrocentrale care asigur? cerin?ele de energie electric? ale regiunii.Pentru statul Florida un loc deosebit îl de?ine turismul, marile sta?iuni balneare maritime fiind vizitate anual de circa 24 milioane de turi?ti. Dintre acestea cea mai cunoscut? este Miami, dar pe ??rmul atlantic al Floridei, de la Jacksonville pîn? la Miami, sta?iunile se ?in lan? : Jacksonville Beach, Daytona Beach, Palm Beach, Ft. Lauderdale etc: Ora?ele regiunii Sud-atlantice nu sînt, în general, prea mari, dar cîteva dintre ele s-au impus ca importante centre de convergen?? economic? de interes na?io­ nal, a?a cum sînt : Atlanta, Miami, Tampa.Atlanta (1,7 milioane locuitori împreun? cu suburbiile), fondat în 1845, este principalul centru comercial, de transport, industrial ?i financiar al regiunii.

Va  continua
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la