E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 | Inregistrare | Login

POZE E=MC2

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Andreea Miluta pe Simpatie.ro
Femeie
24 ani
Braila
cauta Barbat
30 - 48 ani
E=mc2 / Emotii / Pentru ce exista sentimentele? Moderat de AnnMar
Autor
Mesaj Pagini: 1
AnnMar
Avansat

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 239
Sentimentele noastre cele mai profunde,pasiunile sau lucrurile dupa care tanjim sunt calauze esentiale in viata noastra.Specia noastra isi datoreaza in mare parte existenta,capacitatii umane de a iubi.

Sociobiologii subliniaza intaietatea sufletului fata de minte in momentele cruciale ale existentei fiecarui om.Atunci se pune intrebarea:

De ce de-a lungul evolutiei,emotiei i s-a incredintat un rol atat de putin important in psihicul uman?

Tot ei spun ca emotiile ne calauzesc in infruntarea situatiilor dificile si a indatoririlor mult prea importante spre a fi lasate in grija intelectului-primejdia,o pierdere dureroasa,perseverarea in atingerea unui scop in ciuda frustrarilor,legatura cu un partener de viata,cladirea unei familii.

Fiecare emotie in parte ofera o dorinta distincta de a actiona;fiecare ne arata directia cea mai buna in abordarea provocarilor inerente ale vietii.Cum aceste situatii s-au repetat mereu de-alungul istoriei evolutiei noastre,valoarea supravietuirii repertoriului nostru emotional a fost atestata de faptul ca s-au imprimat in structura nostra nervoasa ca niste tendinte automate,inascute ale sufletului omenesc.

Acea perspectiva asupra naturii umane care ignora puterea emotiilor este una intristator de ingusta.Denumirea in sine de Homo sapiens,specia care gandeste,duce pe un fagas gresit in aprecierea locului pe care il au emotiile in viata noastra,asa cum constata recent stiinta.Dupa cum stim cu totii din experienta,atunci cand trebuie sa ne modelam hotararile si actiunile,sentimentele conteaza in egala masura- si uneori chiar mai mult- decat gandurile.

La bine sau la rau,inteligenta poate sa nu mai aiba nici o importanta atunci cand sentimentele ii iau locul.
pus acum 20 ani
   
AnnMar
Avansat

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 239
Ne intrebam si acum ce este de fapt emotia.

In sens literal dupa definitia data emotiei in Dictionarul Oxford aceasta este:

"orice agitatie sau tulburare mintala,sentimentala sau pasionala;orice stare mintala acuta sau tensionata"

O alta definitie ar fi:
"Emotia se refera la la un sentiment si la gandurile pe care aceasta le antreneaza,la stari psihologice si biologice si la masura in care suntem inclinati sa actionam"

Exista sute de emotii de toate tipurile,cu diverse variatii,schimbari de nuante.
Exista emotii mult mai subtile decat cuvintele care le-ar putea defini.

Cercetatorii continua sa discute in contradictoriu care sunt emotiile ce ar putea fi considerate primare-ceea ce in domeniul culorilor rosu,galben si albastru,din care sunt generate toate combinatiile posibile-sau daca macar exista emotii primare.Unii teoreticieni propun increngaturi fundamentale,dar nu toti ceilalti sunt de acord cu ele.

Iata care ar fi principalii candidati(si o parte dintre membrii acestor familii) ai acestor increngaturi:

*Mânia: furia,resentimentul,exasperarea,indignarea,vexarea,animozitatea,irascibilitatea,ostilitatea si poate intr-o oarecare masura ura si violenta,care sunt patologice

*Tristetea:
supararea,mahnirea,lipsa de chef,imbufnarea,melancolia,plansul de mila,singuratatea,disperarea si deprimarea grava,atunci cand este de ordin patologic

*Frica
anxietatea,nervozitatea,preocuparea,consternarea,neantelegerea,ingrijorarea,teama,spaima,groaza;iar de ordin psihopatologic,fobia si panica

*Bucuria:
fericirea,usurarea,multumirea,binecuvantarea,incantarea,amuzamentul,mandria,placerea senzuala,raspalta,satisfactia,euforia,extazul si la limita,mania

  *Iubirea:
acceptarea,prietenia,increderea,amabilitatea,afinitatea,devotamentul,adoratia,dragostea,agape

*Surpriza:
şocul,mirarea

*Dezgustul:
dispretul,aversiunea,detestarea,repulsia

*Rusinea:
vinovatia,jena,supararea,remuscarea,umilinta,regretul

Sigur ca aceasta lista nu rezolva toate intrebarile in privinta categorisirii emotiilor.
De exemplu:-cum ramane cu o combinatie precum gelozia,o varianta a mâniei care cuprinde tristete si frica?
                 -sau cu  virtuti cum ar fi speranta si credinta,curajul si iertarea,certitudinea si stapanirea de sine?
                -sau cu o parte dintre viciile clasice,sentimente precum indoiala-sau plictiseala?
pus acum 20 ani
   
AnnMar
Avansat

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 239
-sau cu o virtuti cum ar fi speranta si credinta

erata:sau cu virtuti cum ar fi speranta si credinta
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
O altfel de inteligenta:
Inteligenta emotionala

Publicat la data de 03.06.2002 
   



Pana nu de mult timp, testele care masurau coeficientul de inteligenta (IQ) al unei persoane erau considerate complet relevante pentru capacitatile sale strict intelectuale. O noutiune destul de noua - inteligenta emotionala - a zgaltait insa putin inteligenta bazata doar pe acumularile de cunostinte.. Si cum multe persoane cu un IQ ridicat ajung uneori sa fie depasite pe plan personal si profesional de altele cu un coeficient mai mic, iar abilitatile de comunicare au capatat din ce in ce mai multa importanta, inteligenta emotionala castiga teren.
de Petronela Tipau

Ce inseamna de fapt inteligenta emotionala?

In 1995, psihologul american Daniel Goleman a publicat o carte care a devenit best seller - "Emotional Inteligence: Why It Can Matter More Than IQ" ("Inteligenta emotionala: De ce poate fi mai importanta decat IQ), aducand in actualitate si definind practic notiunea de inteligenta emotionala. Considerata de autor cheia succesului personal si profesional, inteligenta emotionala este un amestec de stapanire de sine, motivatie, empatie, gandire libera, tact si diplomatie. Aceste atribute ale unei persoane o fac sa aiba o inteligenta emotionala ridicata. Astfel, ea isi poate controla reactiile emotionale in raport cu alte persoane, datorita faptului ca este constienta de toti factorii care contribuie la aparitia reactiei respective.

Inteligenta emotionala fusese identificata inca din 1920 de catre E.L.Thorndike si definita ca inteligenta sociala - "abilitatea de a intelege si lucra cu femei si barbati, baieti si fete - de a te comporta cu intelepciune in relatiile umane". Mai tarziu, prin anii '80, acest tip de inteligenta a fost impartit in inteligenta inter si intra personala. Primul tip - cea interpersonala - fiind abilitatea de a ii intelege pe altii (ce ii motiveaza, cum lucreaza, cum poti coopera mai bine cu ei), iar cea de a doua - intrapersonala - aceeasi abilitate, numai ca indreptata spre propria persoana. Inteligenta emotionala este astfel o "inteligenta sociala" care inseamna abilitatea de a stapani emotiile personale si ale celorlalti, a le diferentia intre ele si a folosi aceste informatii pentru a ghida modul de gandire si actiune.
pus acum 20 ani
   
AnnMar
Avansat

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 239
Impulsurile care duc la fapte:

In esenta,toate emotiile sunt impulsuri ce te determina sa actionezi,planuri imediate de abordare a vietii,planuri pe care le avem innascute.Radacina cuvantului  e m o t i e  este  m o t e r e ,verbul latinesc inseamna "a misca" plus prefixul "e", adica "a te da la o parte",sugerand  ca tendinta de a actiona este implicita in orice emotie.Aceste emotii duc la fapte,lucru ce poate fi cel mai usor observat la animale si copii.Doar la adultii "civilizati" gasim aceasta mare anomalie pentru regnul animal,emotiile- radacina impulsurilor de a actiona-desprinse de reactia cea mai fireasca.

In repertoriul nostru emotional,fiecare emotie joaca un rol unic,asa cum releva semnatura biologica distinctiva.Cu noile metode de a patrunde in trup si in creier,cercetatorii au descoperit mai multe detalii psihologice despre felul in care fiecare emotie pregateste corpul pentru o reactie diferita:

*Cand te mânii- sangele circula mai repede in maini si iti este mai usor sa insfaci o arma sau sa lovesti un dusman;
                     
                     - bataile inimii cresc si se degaja hormoni precum adrenalina,ceea ce genereaza un plus de energie suficient de puternic pentru o fapta in forta


*Cand ti-e frica-sangele strabate muschii cei mari,cum ar fi cei din picioare,si iti este mai usor sa fugi-si sa te albesti la fata,pentru ca sangele isi opreste cursul(creandu-ti senzatia ca "ti-a inghetat sangele in vene" )

                    -in acelasi timp, trupul paralizeaza, chiar daca doar pentru o clipa,poate si pentru a lasa timp ca omul sa evalueze situatia si sa constate daca nu cumva cea mai buna solutie este o ascunzatoare.

                   - circuitele din centrele emotionale ale creierului actioneazaun flux de hormoni ce pune trupul in stare de alerta,facandu-l gata sa actioneze,iar atentia se fixeaza asupra amenintarii imediate, pentru a vedea mai bine ce reactie trebuie adoptata


*Fericirea- printre schimbarile biologice cele mai importante din starea de fericire se numara si o activitate sporita a centrului creierului care inhiba sentimentele negative si incurajeaza cresterea energiei,linistind ceea ce ar putea genera ganduri de ingrijorare

            -nu exista insa o modificare fiziologica radicala care sa duca la pasivitate,ceea ce face ca trupul sa-si revina mai rapid din aparitia emotiilor suparatoare

           -aceasta configuratie ii ofera trupului un fel de odihna generala,precum si dispozitia  si entuziasmul pentru a indeplini diferite indatoriri si de a se stradui pentru o mare varietate de scopuri


*Iubirea- sentimentele de tandrete si de satisfactie sexuala determina o trezire parasimpatica-contrariul psihologic al acelei mobilizario de tipul "lupta sau fugi" provenite din frica sau mânie

           -modelul parasimpatic,dubland "reactia de relaxare", reprezinta un set de reactii ale corpului ce genereaza o stare de calm,multumire care faciliteaza cooperarea


*Surpriza- ridicarea sprâncenelor a surprindere permite marirea razei vizuale si totodata patrunderea luminii in retina in cantitate mai mare

             - acest fapt ofera informatii suplimentare despre un eveniment neasteptat,facand sa fie mai usor de inteles exact ceea ce se intampla si punerea la cale a celui mai bun plan de actiune


*Dezgustul- in lumea intreaga, exprimarea generala a dezgustului arata la fel,transmitand acelasi mesaj:e ceva agresiv ca gust sau ca miros sau metaforic

               - expresia de dezgust a fetei- buza de sus curbata intr-o parte, in vreme ce se strâmba usor din nas-sugereaza o incercare primordiala, asa cum observase Darwin, de a inchide narile atunci cand apare un miros neplacutsau de scuipa o mancare nociva


*Tristetea- principala ei functie este ajutorul dat pentru adaptare in cazul unei pierderi importante, cum ar fi moartea cuiva apropiat sau o mare dezamagire

             - aduce o scadere a energiei si entuziasmului fata de activitatile vietii,in special fata de divertisment sau fata de placeri,iar adancirea ei si intrarea in faza de depresie duce la o scadere a metabolismului

            -aceasta retragere introspectiva creeaza ocazia de a jeli o pierdere pentru viata cuiva,iar pe masura ce energia revine se contureaza noi inceputuri

           -aceasta pierdere de energie se poate sa-i fi tinut pe oamenii tristi-si vulnerabili-in apropierea casei unde erau mai in siguranta.


   Aceste inclinatii biologice de a actiona sunt modelate ulterior de experienta noastra de viata si de cultura noastra

Modificat de AnnMar (acum 20 ani)
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Mai  langa  noi,  mai  acasa  ,  va rog!!!  Sa  inteleg  si  eu !
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Temperamentul

     Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetica a personalitatii care se exprima cel mai pregnant in conduita.
     Psihologul roman Nicolae Margineanu a considerat ca temperamentul caracterizeaza forma manifestarilor noastre si, de aceea, l-a definit drept aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii specifice unei persoane.
Tipologia lui Hippocrate
     Prima incercare de identificare si explicare a tipurilor temperamentale o datoram medicilor Antichitatii, Hippocrate si Galenus. Ei au socotit ca predominanta in organism a uneia dintre cele patru „umoriâ€Â? (sange, limfa, bila neagra si bila galbena) determina temperamentul. Pe aceasta baza ei stabilesc patru tipuri de temperament: sangvinic, flegmatic, melancolic si coleric.
     Colericul este energic, nelinistit, impetuos, uneori impulsiv si isi risipeste energia. El este inegal in manifestari. Starile afective se succed cu rapiditate. Are tendintat de dominare in grup si se daruieste cu pasiune unei idei sau cauze.
     Sangvinicul este vioi, vesel, optimist si se adapteaza cu usurinta la orice situatii. Fire activa, schimba activitatile foarte des deoarece simte permanent nevoia de ceva nou. Trairile afective sunt intense, dar sentimentele sunt superficiale si instabile. Trece cu usurinta peste esecuri sau deceptii sentimentale si stabileste usor contacte cu alte persoane.
     Flegmaticul este linistit, calm, imperturbabil, cugetat in ttot ceea ce face, pare a dispune de o rabdare fara margini. Are o putere de munca deosebita si este foarte tenace, meticulos in tot ceea ce face. Fire inchisa, putin comunicativa, prefera activitatile individuale.
     Melancolicul este putin rezistent la eforturi indelungate. Putin comunicativ, inchis in sine, melancolicul are dificultati de adaptare sociala. Debitul verbal este scazut, gesticulatia redusa.
Tipologia lui Pavlov
     Explicare diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov, de caracteristicile sistemului nervos central:
·    Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab;
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
·    Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert;
·    Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat.
     Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia.
     Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos:
1.    tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric)
2.    tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu temperamentul sangvinic)
3.    tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu temperamentul flegmatic)
4.    tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic)
     Gheorghe Zapan a determinat patru niveluri ale sistemului temperamentatl: nivelul motor general (de activitate), nivelul afectiv, nivelul perceptiv-imaginativ si nivelul mintal (al gandirii). Fiecare nivel se caracterizeaza prin indicii temperamentali: forta, echilibru, mobilitate, persistenta, tonus afectiv (stenic si astenic) si directie (extravertit sau introvertit). Gh. Zapan a elaborat o metoda de educare a capaciatii de interapreciere, numita metoda aprecierii obiective a personalitatii.
Tipologia lui Jung si Eysenck
     Psihiatrul elvetian Carl Jung a constatat, pe baza unei impresionante experiente clinice, ca, in afara unor diferente individuale, intre oameni exista si deosebiri tipice. Unii oameni sunt orientati predominantspre lumea externa si intra in categoria extravertitilor, in timp ce altii sunt orientati predominant spre lumea interioara si apartin categoriei introvertitilor.
     Extravertitii sunt firi deschise, sociabili, comunicativi, optimisti, senini, binevoitori, se inteleg sau se cearta cu cei din jur, dar raman in relatii cu ei. Introvertitii sunt firi inchise, greu de patruns, timizi, putini comunicativi, inclinati spre reverie si greu adaptabili.
     Psihologul englez Hans Eysenck reia aceasta distinctie a lui Jung, amplificand cazuistica probatorie, dar adauga o noua dimensiune numita grad de nevrozism. Aceasta exprima stabilittatea sau instabilitateta emotionala a subiectului. Eysenck a reprezentat cele doua dimensiuni pe doua axe perpendiculare, obtinand tipurile extravertit – stabil, extravertit
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
– instabil, introvertit – stabil si introvertit – instabil, pe care le-a asociat cu cele patru temperamente clasice.
Tipologia scolii franco – olandeze
     Psihologii olandezi G. Heymans si E. D. Wiersma propun o tipologie a temperamentelor mul mai nuantata care va fi reluata si precizata de psihologii francezi Rene Le Senne si Gaston Berger. Ei pornesc de la trei factori fundamentali: emotivitatea, activitatea si  rasunetul. Din combinarea lor rezulta opt tipuri temperamentale.
     Emotivitatea exprima reactiile afective ale persoanelor in fata diferitelor evenimente. Emotivii au tendinta de a se tulbura puternic chiar si pentru lucruri marunte. Dimpotriva,  non-emotivii sunt aceia care se emotioneaza greu si ale caror emotii nu sunt prea violente.
     Activitatea desemneaza dispozitia spre actiune a unei persoane. Persoanele active au o continua dispozitie spre actiune, nu pot sta locului. Cele non-active actioneaza parca impotriva vointei lor, cu efort si plangandu-se continuu.
     Rasunetul se refera la ecoul pe care il auasupra noastra diferite evenimente, impresii. Acele persoane la care evenimentele, chiar neinsemnate, au un puternic ecou sunt numite persoane secundare. Persoanele la care ecoul evenimentelor este mic este numite persoane primare.
     Exista opt tipuri de temperament: pasionatii (emotivi, activi, secundari), colericii (emotivi, activi,primari), sentimentalii (emotivi, non-activi, secundari), nervosii (emotivi, non-activi, primari), flegmaticii (non-emotivi, activi, secundari), sangvinicii (non-emotivi, activi, primari), apaticii (non-emotivi, non-activi, secundari), amorfii (non-emotivi, non-activi, primari).
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la