E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 | Inregistrare | Login

POZE E=MC2

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Kalifa 24 ani
Femeie
24 ani
Ialomita
cauta Barbat
24 - 65 ani
E=mc2 / Musulmanii si noi ceilalti / Islamul O oarecare prezentare  
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Mahomedanismul
Islamul, este numele dat religiei aparute in urma revelatiilor si invataturilor lui Mahomed si este considerata una din marile religii ale lumii, beneficiind de peste un miliard de adepti. Islamul, mesajul lui Dumnezeu revelat profetului Mahomed prin mijlocirea arhanghelului Gavril, s-a nascut la Mecca in Arabia, la inceputul sec. 7 d.C, fiind ultima dintre religiile monoteiste. Islam este un cuvânt arab, care - printre altele - inseamna: pace, salut, ascultare, loialitate, credinta, supunere la voia Creatorului Universului. Istoria de inceput a Islamului a gravitat in jurul unui singur personaj central: Mohamed (Cel preaslavit, Cel laudat), care s-a nascut in jurul anului 570 d.C. in orasul Mecca din Arabia si murit in anul 632. Ramas orfan la o vârsta frageda, Mahomed a fost crescut de unchiul sau Abu Talib si de sotia acestuia Fatima, care s-au ocupat si de educatia lui. Datorita onestitatii si corectitudinii sale exemplare, locuitorii din Mecca l-au poreclit al-Amin (Cel onest, Cel integru). Calitatile sale morale erau atât de mult elogiate, incât o negustoreasa vaduva, bogata din Meca, Khadija, i-a propus sa-l ia sub protectia sa. Dupa un timp, aceasta l-a cerut in casatorie pe acesta, care a acceptat. La 30 de ani, Mahomed a inceput sa mediteze, punându-si diverse intrebari despre autenticitatea lui Dumnezeu, a cultului practicat de arabi, al carui centru era la Mecca. La vârsta de 40 de ani, Mohamed are o revelatie: îngerul Gavril (respectiv o entitate din lumea spirituala) i se arata, spunându-i ca el este Mesagerul Domnului. Dupa câtva timp, revelatiile in stare de transa se succed in mod regulat si profetul primeste comunicari din cealalta lume (in numele Creatorului Suprem Allah) de a anunta mesaje lumii. Koran (Quran) este termenul arab pentru recitare si se refera la revelatiile facute de Allah lui Mahomed, pastrate si considerate de musulmani ca fiind Scripturile Islamice. Koran-ul, cuvântul lui Allah (Dumnezeu) este considerat cea mai valoroasa lucrare literara in arabica clasica, iar orice traducere a ei ar fi o blasfemie, o falsificare de neiertat a mesajelor Fiintei Supreme. Totusi, in acest secol, Koran-ul a fost tradus in limba turca si in limba vorbita de oamenii din Iran (farsi) si este recitat in timpul serviciilor religioase din Turcia si Iran, fapt greu de acceptat de catre comunitatea musulmana externa. Koran-ul este un singur text, intr-o singura limba. Este memorat de milioane de musulmani din diferite parti ale lumii (musulman este numele dat celui ce adereaza la religia islamica; este un cuvânt arab înrudit cu termenul de Islam si inseamna cel ce se supune vointei lui Allah). Koran-ul este compus din 114 sure (capitole), care trebuie citite si recitate conform unor reguli. Musulmanul care il atinge sau citeste din Koran trebuie sa fie intr-o stare de curatenie si puritate. Scopul vietii, asa cum apare in Koran, este sa traiesti pentru ce te-a creat Allah, sa te inchini lui si sa te supui poruncilor lui, care sunt date in interesul oamenilor. Conform invataturilor din Koran, cel mai mare câstig este sa ajungi in rai, iar cea mai grea pierdere este sa ajungi in iad. Cei care sunt atrasi numai de starea materiala, de bogatie si placeri, fara a-si cultiva calitati morale, sunt considerati de Allah, animale, sau mai rau ca ele. Cei care nu-l slujesc pe Allah si nu respecta poruncile lui sunt numiti morti, surzi, muti sau orbi. Nevoia de a invata, studia si urma Koran-ul trebuie sa fie mai importanta decat aceea de a respira, a mânca si a bea pentru a supravietui, deoarece viata traita fara indrumarea Koran-ului este o viata mizerabila, care atrage pedeapsa vesnica. In Islam, pacatul si mântuirea sunt asociate cu doua conceptii: fapte si soarta (kismet). Fiecare musulman, care spera sa scape de judecata lui Allah, trebuie sa indeplineasca obligatiile celor Cinci Stâlpi ai Credintei:

1. Recitarea Shahada-dei ("Nu este alt dumnezeu in afara de Allah, iar Mahomed este profetul lui Allah.")

2. Cinci rugaciuni zilnice prescrise (obligatorii) (Salat sau Namaz). Acestea includ ingenunchieri si prosternare in directia orasului sfânt, Mecca.

3. Milostenia (Zakat), care este deosebita de zeciuiala, devreme ce musulmanilor le este cerut sa ofere numai o patrime din venitul lor ca si contributie caritabila.

4. Postirea (Saum sau Ruzeh) in timpul intregii luni a Ramadan-ului, cand musulmanii trebuie sa posteasca de la orice mâncare si bautura, incepând de la rasaritul soarelui pâna la apus, ca ispasire pentru propriile lor pacate din anul precedent (cu toate acestea, dupa apusul soarelui, multi musulmani tin petreceri, iar altii se trezesc inainte de rasarit pentru a mânca ceva mai mult, inainte ca soarele sa rasara si postul sa inceapa din nou!).

5. Pelerinajul (Hadj) la Mecca, cetatea sfânta, cel putin odata in viata pentru fiecare musulman.

Razboiul sfânt (Djihadul) era considerat o conditie, sau obligatie, a credintei iar musulmanii de la inceputul existentei Islamului au crezut ca era de datoria lor sacra de a ucide pe cei care nu adoptau singura credinta "adevarata". Islamismul contemporan este mult mai moderat, desi multi doresc restaurarea Djihad-ului ca fiind unul din elementele fundamentale ale credintei islamice. Situatia politica a Orientului Indepartat, Apropiat si Mijlociu demonstreza ca Djihad-ul nu este, din pacate, doar fictiune religioasa. Intreaga lume resimte profund rabufnirile acestui fel de razboi "sfânt", care a socat atat de mult lumea noastra prin violenta si irationalul manifestarilor lui. Fondatorul sau, Mahomed, arab de origine, s-a nascut la Meca la anul 570 d.C. Se ocupa la început cu comertul, ajutat de bogata vaduva Khadija, cu care mai târziu se si casatoreste. Prin natura comertului intra în contact cu crestini si iudei, facând cunostinta cu ambele religii, catre care se simte atras. Convorbirile avute cu un calugar crestin in pustiul Arabiei par sa fi avut o deosebita influenta asupra firii dispuse spre meditatii a lui Mahomed. De aceea, în religia fondata de el, influenta crestinismului este destul de mare.Ajungând la ideea unei reforme religioase pentru conationalii sai, beduini migratori ai desertului arab, Mahomed se consacra meditatiilor si revelatiilor transcedentale religioase vreme îndelungata, dupa care îsi începe activitatea publica în Mecca, locul sau de origine, vestind pe Allah, singurul Dumnezeu, si pe el, Mahomed, profetul sau. În Mecca nu este luat initial în serios. Fuge la Medina, unde predica sa e încoronata de succes. Aceasta fuga, intitulata hijira (begira), este socotita drept începutul erei musulmane: anul 622. De aici profetul decreteaza razboiul sfânt pentru raspândirea credintei în Allah si în profetul sau. Arabii, entuziasmati de spiritul bnelicos al noii religii, o raspândesc cu sabia în Siria, Persia, Egipt, nordul Africii, Spania si chiar in sudul Frantei, de n-ar fi fost victoria lui Carol cel Mare, care sa înfrânga avântul acestor navalitori. În rasarit, ajutat si de prielnice împrejurari politice, islamul se extinde în Asia (numai în India sunt peste 60.000.000 de mahomedani) si în Europa orientala, distrugând imperiul bizantin. Doctrina ilsamului este cuprinsa în Koran, cartea sacra. Din mozaicism, a luat ideea monoteista a unui singur Dumnezeu, concretizat în Allah. Acestuia îi adauga pe profetii Vechiului Testament: Avraam, Moise, Ioan Botezatorul si Isus, caruia îi acord un loc de frunte. Însa cel mai mare dintre profeti este el însusi, Mahomed, care este trimisul special si ultim al lui Allah: Paracletul (Cel prezis de Evanghelie). Învataturile morale, curate si frumoase, sunt însotite de un întreg ceremonial de rugaciuni, genoflexiuni, spalari rituale, posturi, care sunt zilnice, afara de postul cel mare al Ramadanului etc. Aceste prescriptii morale sunt însa incompatibile cu latura senzuala, în care e conceputa în islamism atât viata de aici, cât si cea viitoare din preajma lui Allah in cer. De asemenea, ele sunt afectate ca valoare de principiul fatalismului, predicat de Mahomed. Acest fatalism a fost cel care a dat avântul razboinic si puterea de expansiune pe care a avut-o mahomedanismul.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
CE ESTE ISLAMUL?

      Odata am pus urmatoarea intrebare studentilor mei: “Daca ar fi sa vina la voi un strain si sa doreasca sa afle totul despre religia Islamului in decurs de o singura ora, deoarece nu dispune de mai mult timp, cum ati rezolva aceasta pro­blema?" Ei au replicat ca este imposibil, deoarece respectivul ar trebui sa studieze doctrina uni­citatii lui Allah, comentariile asupra Sfantului Coran, arta recitarii Sfantului Coran, rostirile (Hadith) Profetului - pacea fie cu el! - si jurisprudenta si, de ase­menea, ar trebui sa studieze amanuntit probleme si teme ce ar necesita cincizeci de ani din viata sa!â€Â? Eu i-am contrazis, spunandu-le: “Lauda lui Allah! Oare in timpul Pro­fetului - pacea fie cu el! -, nu au venit beduinii arabi, nestiutori de carte, la acesta si au dobandit cunostinte despre religie stand cu el doar o zi sau chiar mai putin? Nu au dus oare acesti beduini mesajul acestei religii popoarelor din desert, devenind, in acest fel, sfatui­torii si dascalii lor? Nu va amintiti cum Profetul - pacea fie cu el! - a explicat religia noastra in trei propozitii concise, in care a vorbit despre: “Iman (credinta), Islam (religie) si Ihsan (realizarea relatiei omului cu Allah)? De ce nu am putea sa explicam, azi, religia, in timp de o ora? Ce este Islamul? Si cum ar putea deveni cineva musul­man? Fiecare crez, bazat pe adevar sau fals, fiecare socie­tate, utila sau daunatoare, si orice asociatie, buna sau rea, opereaza pe baza anumitor principii si precepte ce definesc telul acestora si traseaza directiile de actiune. Aceste prin­cipii si precepte sunt in natura firii pentru membrii si discipolii lor. Oricine doreste sa devina membru intr-o astfel de orga­­nizatie va studia de la inceput principiile si preceptele acesteia. Daca acestea sunt acceptate de gandirea sa con­stienta si subconstienta si daca el va crede fara dubii in validitatea aces­tora, el va depune o cerere de afiliere la aceasta orga­nizatie. In acest mod, el devine unul dintre mem­brii si suporterii acesteia. Din acel moment, devine obli­gatoriu pentru el sa faca ceea ce i se cere, ca parte inte­granta a aces­­tei organizatii: sa dovedeasca la timpul potrivit since­ritatea sa fata de principiile si preceptele organizatiei. De aceea, el trebuie sa-si reamin­teasca tot timpul aceste prin­cipii si sa fie cu grija pentru a nu comite ceva ce contravine acestora. Intr-adevar, el trebuie sa se infatiseze, prin caracter si comportament, ca cel mai bun exemplu de persoana ce urmeaza aceste principii si sa fie un suporter inflacarat al acestora. Astfel, a fi membru intr-o societate presupune: (a) cu­nos­tinte despre sistem; (b) credinta in principiile sale; (c) adeziune fata de regulile acestuia; (d) calauzirea vietii personale dupa aceste principii si regulamente. Aceasta este o conventie accep­tata si este aplicabila Islamului. Oricine doreste sa imbratiseze religia Islamului trebuie ca, inca de la inceput, sa-i accepte cu fermitate si in totalitate prin­cipiile intelectuale. In acest fel isi va fi dezvoltat in interiorul sau credinta. Principiile pe care trebuie sa le accepte pot fi enun­tate sumar in modul urmator: aceasta viata materiala nu este intreaga existenta si nici sfarsitul intregii existente; aceasta viata lumeasca nu este intreaga viata; omul a existat inca inainte de a se naste si el va continua sa existe si dupa moarte; el nu s-a autocreat, ci a fost creat inainte de a se autocunoaste; obiectele neinsufletite din jurul sau nu l-au creat, deoarece el este o fiinta rationala, in timp ce acelea nu sunt; el si toate celelalte fapturi din acest univers au fost create din nimic de catre unul Allah cel Atotputernic; El este unicul ce poate darui viata si care poate stapani moartea; El este acela care a creat totul si, daca vrea, il poate distruge si ii poate sterge orice urma; Acest Allah Atotputernic nu se aseamana cu nici o alta creatie; El este infinit, preexis­­tent, etern, Atot­puternic si Atoate­stiutor. El este drep­­t, dar dreptatea Lui absoluta nu poate fi masu­rata dupa criteriile dreptatii umane. El este cel care a pus bazele regulilor, pe care noi le descriem ca legi ale naturii. El a creat totul conform unei masuri binedefi­nite de-o vesnicie. Toate fenomenele activi­tatii si inacti­vitatii, ce au loc in obiecte insu­fletite sau neinsu­fletite, precum si consistenta si inconsistenta acestora, au fost bine clarificate si demarcate, si omul a fost inzestrat cu puterea inte­ligentei cu care poate gandi, decide asupra multor chestiuni ce sunt la dispozitia sa; el a fost dotat cu puterea ratiunii, cu ajutorul careia poate alege ceea ce ii place si o putere a vointei prin care poate realiza ceea ce-si propune. Si Allah a creat, dincolo de aceasta viata tempo­rara, una eterna, intr-o lume ulterioara, in care cel ce face fapte bune va fi rasplatit in Rai, iar facatorul de rele va fi pedepsit in Iad. Acest Allah este Unic. Nu are nici un egal care sa fie adorat asemenea Lui. Nu exista nici un inter­­mediar care sa ne apropie de El si care sa ne pledeze cauza fara permisiunea Lui. De aceea, El si numai El trebuie prea­marit cu sinceritate si puritate. El a creat obiecte materiale ce pot fi vazute si simtite de noi; a creat, de asemenea, lucruri nevazute, unele cu viata, altele fara viata. Printre fiinte, unele au fost create ca un bun absolut: acestia sunt ingerii, iar printre cele nevazute au fost create acelea complet rele: diavolii; in afara de acestea mai este a treia categorie de fiinte nevazute ce au atat elemente ale binelui, cat si ale raului. Ele sunt in acelasi timp si virtuoase si vicioase, ca, de exemplu, djinn1 (duhu­rile). Allah selecteaza dintre fiintele umane anumite persoane carora le este dezvaluita Shari'a (Legea Canonica a Islamului) pentru a putea conduce umanitatea catre ea. Asemenea persoane sunt profetii. Aceasta Shari'a este continuta in cartile revelate de Allah. Fiecare scriptura o abroga pe cea de dina­in­tea ei. Sfantul Coran este ultima dintre aceste carti. Toate cartile si scrip­turile, care i-au precedat, au fost fie distruse, fie pierdute, fie uitate. Sfantul Coran a ramas intact si ferit de dis­trugere sau pierdere. Ultimul dintre profeti este Mu­hammad ben Abdullah, arab din tribul Qurays. O data cu el au luat sfarsit toate mesajele divine si toate religiile. Dupa el nu a mai fost nici un profet. Sfantul Coran este Constitutia Islamului. Oricine sustine faptul ca acesta a fost revelat de Allah si care crede in el, in toate privintele, este un credincios (Mu'min). Credinta (Iman), in acest sens, este ceva ce poate fi vazut doar de catre Allah cel Atot­puternic, deoarece fiintele umane nu pot pa­trunde in inimile oamenilor pentru a sti ce este in ele. De aceea, pentru a putea fi acceptat in religia Islamului, este esential ca sa-ti declari credinta prin rostirea celor doua declaratii de credinta: “Marturisesc ca nu exista Allah in afara lui Allah si marturisesc ca Muhammad este profetul lui Allahâ€Â?. El devine musulman in momentul in care rosteste aceste declaratii de credinta. El devine, astfel, indreptatit la toate cele de care se bucura musulmanii si va fi de acord sa indeplineasca toate indatoririle impuse asupra sa de catre Islam. Aceste datorii (Ibadat) sunt formele de proslavire pre­scrise; ele sunt in numar mic si sunt usor de indeplinit, necerand un efort deosebit sau straduinta prea asidua.

1. Este necesara rugaciunea de la rasaritul soarelui - doua Rak’at-uri (prosternari), in timpul carora are loc comu­niunea sa cu Allah. Credinciosul Il roaga pe Allah si cauta refugiu in El impotriva pedepsirii sale. Inainte de a-si face rugaciunea, el face (wudu') (spalarea rituala - ceea ce inseamna sa-si spele fata, mainile si picioarele sau sa faca o baie, daca se afla in stare de impuritate rituala). In afara de rugaciunea de mai sus, trebuie sa te mai rogi de inca patru ori: la pranz - 4 Rak'at-uri, seara - 4 Rak'at-uri, la asfintit - 3 Rak'at-uri si la inceputul noptii - 4 Rak'at-uri. Acestea sunt ruga­ciunile obligatorii a caror indeplinire nu va lua mai mult decat o jumatate de ora sau o ora pe zi. Nu exista un loc anume sau o persoana necesara pentru a efec­tua aceste rugaciuni, nici nu este necesar nici un inter­mediar intre musulman si Allah. 2. Intr-o anumita luna a fiecarui an, musulmanii isi schimba ordinea obisnuita a meselor zilnice: micul-dejun este amanat pana seara tarziu, pranzul este amanat pana dupa asfintit, iar, in timpul zilei, ei se abtin de la apa, mancare si relatiile cu femeile. Este o luna de autopurificare pentru fiecare musulman. El isi purifica sufletul si trupul. Este, de ase­menea, o luna care reprezinta dorinta arzatoare a oame­nilor de a face bine, de a fi generosi si de a reflecta fratia oamenilor in viata materiala. 3. Un musulman trebuie sa predea 2,5% din avere, ca milos­te­nie pentru cei saraci si aflati in nevoi. El trebuie sa pla­teasca anual o anumita cantitate din banii economisiti, dupa acoperirea nevoilor personale si ale familiei sale. Acest ajutor financiar oferit voluntar de catre fiecare musulman apare ca o importanta sursa de sprijin pentru cei saraci si bolnavi, precum si pentru cei aflati in nevoi. Aceasta ajuta la alinarea saraciei si stabileste o secu­ritate sociala. 4. Islamul a stabilit anumite intruniri periodice ale musul­manilor: in fiecare zi ei se aduna de cinci ori pentru a inalta ruga­ciuni intr-o moschee. Aceasta adunare este similara unei intalniri pentru rugaciune ce se tine de cinci ori pe zi asa cum sunt orele de predare la scoala. Aceasta este ruga­ciunea la moschee prin interme­diul careia ei isi culeg rasplata virtutii lor. In acest mod, nu se face nici o intrerupere in programul de lucru, indiferent daca acesta este muncitor intr-o fabrica sau un comerciant in propriul magazin. Aceia care pierd intrunirea, se roaga acasa, dar aceasta ii priveaza de rasplata rugaciunii in colectiv. Urmeaza intalnirea saptamanala de vineri pentru ruga­ciunea Jumu’a. Este o rugaciune de mai putin de o ora si este obligatorie pentru toti barbatii. Pe langa cele de mai sus, mai sunt doua rugaciuni anuale ce au loc cu ocazia celor doua Eid-uri (sarbatori). Participarea la acestea nu este obligatorie, iar durata lor este de mai putin de o ora.

In sfarsit, exista o intrunire anuala internationala cunos­cuta sub numele de Hajj. Este un fel de intrunire publica generala. Are loc o data pe an intr-un loc anumit. Este, de fapt, o intrunire ce ofera indrumare in toate aspectele: spiritual, fizic si intelectual. Unui musulman i se cere sa ia parte la o astfel de intrunire cel putin o data in viata. Cele de mai sus sunt ‘Ibadat (indatoriri pre­scrise) impuse fiecarui musulman. In afara celor de mai sus, retinerea de la anumite fapte este, de asemenea, considerata ca facand parte din ‘Ibadat. Aceste actiuni sunt regretabile pentru orice per­soana cu bun simt si sunt con­dam­nate ca fapte rele. Acestea sunt fapte ca, de exemplu: uci­de­rea pe nedrept, atacarea si agresarea altora, toate formele de nedreptate, toate bauturile care afecteaza creierul, adulterul, deoa­rece distruge onoarea si dem­nitatea si contravine formelor con­sfin­tite ale rela­tiilor de sange, camata, rostirea de minciuni, tradarea si dezertarea din serviciul militar, care are ca scop glorificarea Cuvantului Divin; apoi, mai sunt si nesu­­punerea fata de parinti, rostirea unui juramant sau a unei marturii false. Sunt anumite fapte detestabile pe care orice persoana cu bun simt le condamna. Daca un musulman nu-si face unele dintre datoriile sale si comite acte ce nu sunt permise, iar apoi se caieste si cere iertare de la Allah, Allah il va ierta cu sigu­ranta. Dar daca nu se va cai, el va fi considerat in continuare un musulman - dar unul inclinat spre nesupunere, ce merita pedeapsa in lumea ce urmeaza. Pedeapsa va fi insa temporara si nu va fi egala cu cea a unui kafir (necredincios).  Dar daca un musulman refuza sa recunoasca unele dintre principii, cum ar fi credintele de baza, sau isi exprima indoieli refe­ritoare la acestea, sau refuza sa-si indeplineasca o sarcina impusa, fie comite un act interzis ori renunta chiar si numai la un singur cuvant din Sfantul Coran, el va fi considerat ca unul care s-a indepartat de religie - un apostat ce va fi privat de religia sa isla­mica, iar apostazia este cea mai mare crima din punctul de vedere al Islamului. Este ca o crima de inalta tradare in legea contem­porana. Iar pedeapsa este foarte aspra, daca persoana res­pec­tiva nu renunta la acest comportament si nu se caieste. Un musulman poate sa nu-si implineasca o parte din datoriile sale sau poate comite unele acte nepermise, dar daca este constient de indatoririle sale si de ceea ce nu ii este permis, el va continua sa ramana un musulman, dar unul inclinat spre nesupunere. In ceea ce priveste credinta, aceasta trebuie acceptata in totalitate, caci o negare a unei parti a acesteia echivaleaza cu negarea intregii religii. De aceea, o persoana care accepta 99% din credinta, dar neaga acel 1%, este considerata necredincioasa.

Un musulman poate fi un necredincios ca de exemplu o persoana care se inroleaza intr-un partid sau intr-o societate si participa la intrunirile acestora, isi plateste la timp cotizatiile si face tot ceea ce i se cere unui membru, dar refuza sa-i accepte principiile si sa se lase convins de acestea. El a aderat doar in scopul spio­najului sau pentru a obstructiona sau a produce dezordine in acea organizatie. Un astfel de musulman este un ipocrit.1 El rosteste marturisirile de credinta si executa ‘Ibadat, dar in interiorul sau nu este convins in legatura cu acestea. O astfel de persoana nu are salvare in fata lui Allah, desi poate fi considerat un musulman. Aceasta se intampla din cauza ca lumea judeca ceea ce este aparent, in timp ce Allah Atot­puternicul stie ce este ascuns in inimile si in interiorul fiecaruia. Daca o persoana crede in principiile de baza ale Islamului, care sunt, pe scurt, urmatoarele: aprobarea unicitatii lui Allah Atotputer­nicul; neasocierea vreunui partener Acestuia; credinta in ingeri, profeti, Cartile Revelate si in Viata de Apoi: credinta in destin, exprimarea rugaciunilor de credinta; efectuarea rugaciunilor obligatorii; postul in luna Ramadanului; plata Zakat-ului; indeplinirea pelerinajului Hajj o data in viata, daca se poate, si renuntarea la orice este considerat a fi interzis prin consens, atunci el este un musulman credincios. Dar el nu va culege fructele Iman-ului si nu va fi binecuvantat cu darurile sale si nu va fi un musulman complet, decat daca adopta stilul de viata al unui musulman adevarat. Profetul nostru Muhammad - pacea fie cu el! - a insumat caracte­risticile unui musulman adevarat intr-o singura fraza. Aceasta afirma, esenta credintei si a actiunii : “TREBUIE SA-L PREAMA­RESTI PE ALLAH CA SI CUM TE PRIVESTE: DACA TU NU IL VEZI, EL TE VEDE�. Aceasta este esenta Islamului. El impune fiecarui musulman sa fie constient de Allah in toate actiunile sale, vazute sau nevazute, serioase sau mai putin serioase. Desigur, Allah il vegheaza tot timpul si este constient de fiecare miscare a omului. De aceea, orice persoana consti­enta de Allah nu se va angaja in nici un act dezaprobat si nici nu va fi disperat ca va realiza prezenta lui Allah alaturi de el. De aceea, o persoana intarita de o astfel de constiinta nu se va umili pentru a primi ajutor de la nimeni, deoarece ii va cere lui Allah ceea ce are nevoie. Si daca o persoana face un act de nesupunere fata de Allah - nesupunerea este in natura umana - ea va trebui sa se caiasca pentru actiunile sale si Allah o va ierta. Aceasta este, pe scurt, Religia Islamica. In capitolele urma­toare vom intra in detaliu in toate aspectele Credintei, cu vointa Domnului.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PREVIZIUNI STIINTIFICE MIRACULOASE IN CORAN
Partea  I

    Credinta cea dreapta fata de Allah care l-a calauzit, pe om prin intermediul trimisilor, nu se infaptuieste decat o data cu infaptuirea increderii oamenilor in trimisi si in adevarul mesajului lui Allah pe care acestia il transmit. Daca Allah nu ar fi creat aceasta incredere, nu ar exista nici adeptii. Increderea se realizeaza printr-un lucru pe care trimisul il aduce oamenilor si care poarta numele de Dovada [semn] si ea demonstreaza adevarul mesajului adus de trimis. Fara acest semn, orice persoana ar fi putut sa pretinda ca este trimis si ca este profet. Allah Preainaltul a grait in legatura cu aceasta: "Noi i-am trimis pe trimisii Nostri cu semnele cele limpezi" (57, Surat Al-Hadid: 25). Inainte de profetul Muhammad, dovezile s-au potrivit cu misiunea fiecarui trimis si cu timpul fiecarui mesaj: "Fiecare neam are un calauzitor" (13, Surat Ar-Ra. d: 7). Fiecare mesaj corespunde unei anumite perioade de timp, dupa care Allah trimite un alt mesager. Minunile anterioare profetului Muhammad s-au caracterizat prin faptul ca ele au fost perceptibile si se aratau neamurilor din vremea trimisului respectiv, fiind transmise verbal dupa ele, din generatie in generatie. Insa inraurirea acestor minuni a slabit cu trecerea timpului, si o data cu slabirea inrauririi minunii a slabit si credinta, iar oamenii s-au scindat in privinta religiei si s- mesager cu o noua minune, prin intermediul caruia a indreptat religia. De aceea, minunile s-au repetat la diferite intervale de timp.

Dar cand Allah a incheiat sirul mesajelor, o data cu mesajul profetului Muhammad, i-a daruit lui o minune care s-a potrivit cu mesajul sau permanent, pana in Ziua de Apoi, si care a fost vesnica si neintrerupta.

Daca-l vei intreba pe adeptul oricarei religii, in afara de Islam, despre minunea trimisului sau, va putea el oare sa ti-o arate? El nu va fi in stare sa ti-o arate, fiindca acest lucru s-a intamplat in trecut.

Profetul Moise a avut un toiag care s-a preschimbat intr-o vipera ce alerga, cu voia lui Allah, si avea o mana care se arata alba, fara sa fie lovita de nici o vatamare, de asemenea cu voia lui Allah. Tot cu voia lui Allah, Isus i-a inviat pe morti si i-a tamaduit pe orbi si pe leprosi. Si toate acestea au avut loc in trecut si au fost asemenea unui bat de chibrit care s-a aprins si dupa aceea s-a stins; cel care a fost de fata l-a vazut aprins, iar cel care a venit dupa aceea nu a mai vazut flacara lui.

Insa daca il vei intreba pe un dreptcredincios despre cea mai mare minune a profetului Muhammad, el iti va raspunde: Aceasta este Coranul! Allah Preainaltul a grait: "Spune: "Cine este cu cea mai mare marturie?" Spune: "Allah! El este Martor intre mine si intre voi si mie mi-a fost revelat acest Coran, pentru ca sa va previn cu el pe voi si pe aceia la care va ajunge" (6, Surat Al-An. am: 19). Minunea Coranului este o minune prezenta, vizibila, si care va dainui pana in Ziua de Apoi.

Natura minunii Coranului se reinnoieste. Cu trecerea timpului, ea capata noi manifestari care demonstreaza natura miraculoasa a Coranului. Astazi traim in epoca descoperirilor stiintifice, insa oamenii nu ajung usor la aceste descoperiri, ci ele sunt rezultatul unui studiu istovitor si al unei meditatii indelungi, dupa care cercetatorul vine cu o particica dintr-o anumita ramura a stiintei. Dupa el vine un altul, adaugand inca o particica, si aceste particele sunt dupa aceea reunite, elaborandu-se pe baza lor o noua regula generala, astfel incat oamenii ajung la un adevar clar si dupa aceea la o lege generala. Cercetarea stiintifica s-a indreptat catre univers si componentele lui, dupa cum si Coranul cel sfant si Traditia cea curata contin o descriere ampla a acestui univers. Cercetarea stiintifica s-a intalnit cu textul revelatiei pe acelasi taram.





urmeaza:
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PREVIZIUNI STIINTIFICE MIRACULOASE IN CORAN
Partea  II

In continuare vom mentiona pe scurt cateva dovezi ale previziunilor stiintifice miraculoase in Coran.

1. Previziuni miraculoase ale Coranului in domeniul oceanografiei: Coranul mentioneaza una din legile referitoare la apa in doua sure. Allah a grait: "El este Cel care a lasat sa curga liber cele doua mari - aceasta placuta si dulce si aceasta sarata si amara - si a facut intre ele un perete si un baraj de netrecut" (25, Surat Al-Furqan: 53). Si a mai grait Allah: "El a slobozit cele doua mari ca sa se intalneasca, / Dar intre ele este o stavila pe care ele nu o pot trece" (55, Surat Ar-Rahman: 19-20).

Coranul vorbeste despre doua fenomene naturale: primul constand in neamestecarea fluviului cu apa marii, atunci cand cele doua se intalnesc, parand ca o stavila le separa, astfel incat apa dulce ramane intr-o parte, iar apa sarata in cealalta parte. Aceasta este situatia fluviilor in apropierea litoralului: in timpul fluxului apa marii inainteaza pe cursul fluviului, dar cele doua feluri de apa nu se amesteca: apa dulce ramane sub apa sarata si amara. Dar legea acestui fenomen natural nu a fost descoperita decat recent; aceasta este legea [surface tension], care explica faptul ca cele doua feluri de apa nu se amesteca intre ele din cauza proprietatilor diferite ale fiecareia. In ciuda fluxului si a refluxului, cele doua feluri de apa nu se amesteca.

Iar despre al doilea fenomen Allah Preainaltul a grait: "El a slobozit cele doua mari ca sa se intalneasca". Ar fi fost de asteptat ca, atunci cand se intalnesc doua mari, cele doua ape ale lor sa se amestece, dar Coranul ne previne sa nu ne gandim ca se va intampla asa ceva, caci "intre ele este o stavila pe care ele nu o pot trece".

Cand aceste doua versete coranice i-au fost infatisate capitanului Jacques Cousteau - unul din cei mai vestiti oceanografi francezi - acesta a zis: "Daca acest lucru este pomenit in Coran, marturisesc ca Muhammad este un trimis al lui Allah".

2. Referirea la intunericurile din marile adanci: Allah le da ca pilda acelora care nu cred si se zbat in aceasta lume, fara tinta, asemanatoare cu intunericurile marilor adanci, caci Allah a grait: "Sau [ele sunt] ca intunericurile dintr-o mare adanca, fara fund, pe care o invaluie valurile, iar peste ele alte valuri si deasupra lor norii, intunericuri unele deasupra altora. Daca [cineva] scoate mana, aproape ca nici nu o vede. Iar acela caruia Allah nu-i da lumina nu va avea nici o lumina" (24, Surat An-Nur: 40).

Stiinta despre lumina in mediul marin este de data recenta. Savantii au inceput sa acorde atentie acestei chestiuni dupa anul 1934. Cand lumina coboara in zonele adanci ale marilor, ea este impiedicata de norii densi, proveniti din evaporare, care absorb o parte a ei, dupa aceea intalneste fata ondulata a marii care reflecta o parte din ea, apoi urmeaza apa marii, care incepe sa absoarba treptat cele sapte culori ale spectrului solar: prima culoare absorbita este cea rosie, in primii metri de la suprafata marii, ceea ce are ca rezultat intunericul culorii rosii, dupa aceea se formeaza intunericul culorii portocalii, apoi al culorilor galben, verde, albastru, indigo, violet. Astfel, apare intuneric dupa intuneric, pana ce dispare lumina si dispare vizibilitatea la adancimea de aproximativ o mie de metri. Allah a creat pestii care traiesc la aceasta adancime orbi. Asadar, avem primul intuneric - intunericul norilor, al doilea intuneric - intunericul valurilor de la suprafata si al treilea intuneric - intunericul culorilor. Avem apoi marea de suprafata si marea adanca, separate de ceea ce se numeste valul interior. Acest fenomen a fost descoperit pentru prima oara de catre oceanografii scandinavi, in anul 1900.

Allah a dat toate aceste lucruri drept pilda necredinciosilor intr-un singur verset. Si a spus Allah Preainaltul "ca intunericurile dintr-o mare adanca", adica nu din orice mare, ci numai dintr-o mare adanca, "pe care o invaluie valurile", adica valul interior care acopera marea adanca si care este partea superioara a marii adanci si fundul marii de suprafata, "iar peste ele alte valuri", adica valurile de suprafata ale marii, "si deasupra lor norii", care impiedica o parte din lumina soarelui sa ajunga la suprafata apei. Ele sunt "intunericuri unele deasupra altora", incat "daca [cineva] scoate mana, aproape ca nici nu o vede. Iar acela caruia Allah nu-i da lumina nu va avea nici o lumina".

3. Referirea la focurile din fundul marilor si oceanelor: Chestiunea focului care iese din fundul marilor este un domeniu inca putin studiat de stiinta moderna. Aceste focuri ies din fundul Oceanului Pacific, apoi se intind la sud de Australia, intra in Oceanul Indian, ocolesc Africa prin partea de sud si se indreapta, prin Oceanul Atlantic, catre polul Oceanului Inghetat de Nord. Acestea sunt suprafetele de pe fundul oceanelor in care apar focuri, care uneori ies la suprafata apei. Este un adevar descoperit de stiinta recent. Inainte de aceasta, omul nu-si putea imaginea intalnirea intre apa si foc. Or aceasta realitate este mentionata in mai multe locuri din Coranul cel sfant. Allah Preainaltul a jurat pe aceste lucruri ca pedeapsa Lui se va abate asupra necredinciosilor. Si Allah Preainaltul a grait: "Pe At-Tur! / Si pe Cartea scrisa / Pe un pergament intins! / Si pe casa cea locuita! / Si pe bolta cea inalta / Si pe marea cea aprinsa! / Pedeapsa Domnului tau va veni! / Nimeni nu o va putea impiedica". (52, Surat At-Tur: 1-8).

Allah jura aici pe Tor - muntele lui Moise din Sinai, pe tablele pastrate, pe casa cea locuita din al saptelea cer, pe bolta cea ridicata si, dupa aceea, pe marea cea aprinsa. Expresia "cea aprinsa" din limba araba inseamna "care arde". Si pentru a lamuri acest lucru Allah Preainaltul spune despre necredinciosi ca in Ziua de Apoi "vor arde in Foc" (40, Surat Ghafir: 72), adica vor fi mistuiti de Foc. Asadar, "marea cea aprinsa" este aici o mare care arde, fiind expusa focului. Dar unde este ea? Acest lucru a fost descoperit recent de stiinta: este vorba de fundul marilor. Deci este vorba despre o realitate care a fost necunoscuta oamenilor si care ni s-a dezvaluit recent. Tot astfel si focul Gheenei ne este necunoscut, dar ne va fi aratat de catre Allah si-l vom vedea in Ziua de Apoi, la fel cum ni s-a aratat si acest foc ascuns in adancurile marilor, pe care l-am vazut, dupa cum ne vesteste Coranul: "Le vom arata semnele Noastre in [cele mai indepartate] zari [ale pamantului]". Versetele Coranului vorbesc, de asemenea, despre Rai si despre Focul pe care il vom vedea in Ziua de Apoi, cand necredinciosii se vor cai, pentru ca si-au pierdut viata lor, iar dreptcredinciosii se vor bucura si-i vor striga pe oamenii din Foc, dupa cum a grait Allah Preainaltul: "Si vor striga atunci oaspetii Raiului catre oaspetii Iadului: "Noi am gasit cu adevarat ceea ce Domnul nostru ne-a fagaduit. Dar voi ati gasit ceea ce Domnul vostru v-a fagaduit?" Vor raspunde ei: "Da!" Insa un crainic va vesti printre ei: "Blestemul lui Allah se abate asupra nelegiuitilor." (7, Surat Al-A. raf: 44). Si vor spune asa cum spunem noi acum ca l-am vazut. "Fiecare profetie are un timp al sau" (Surat Al-An. am: 67). Timpul acestor profetii este acum, iar vremea profetiilor despre Ziua Invierii va fi maine. "Fiecare profetie are un timp al sau si [in curand] le veti cunoaste!" (6, Surat Al-An. am: 67). In Ziua aceea, vor zice necredinciosii, asa cum a grait Allah despre ei: "Si de i-ai vedea tu pe nelegiuiti atunci cu capetele plecate inaintea Domnului lor, zicand: "Doamne, noi am vazut si am auzit. Lasa-ne pe noi sa ne intoarcem ca sa savarsim fapte bune, caci noi credem acum cu tarie!" (32, Surat As-Sajda: 12). Dar li se va raspunde lor: Dar ce ati facut mai inainte? Nu v-au venit voua trimisii? Nu v-au venit voua dovezile? Nu v-am oferit voua o sansa care v-a fost de ajuns? Nu aveti nici o scuza! Si Allah Preainaltul a grait: "Dar oare nu v-am lasat Noi sa aveti parte de viata lunga pentru ca cel care a vrut sa chibzuiasca sa poata chibzui? Si a venit la voi Prevenitorul. Deci gustati [pedeapsa voastra]! Iar pentru cei nelegiuiti nu este ajutor!" (35, Surat Fatir: 37).

4. Referirea la apa, plante, biosfera si muntii care s-au ivit din pamant: Profesorul Franck Brice, consilier pentru problemele stiintei al fostului presedinte american Carter, vorbeste in cartea sa Pamantul, considerata o sursa bibliografica importanta in numeroase universitati, despre faptul ca interiorul pamantului a fost si este o incandescenta vulcanica fierbinte, iar vulcanii ies la suprafata sub forma de lava, aruncata din interiorul pamantului la inaltime, si toti muntii primari de pe pamant sunt munti de origine vulcanica. De asemenea, toata apa a iesit tot din interiorul pamantului. Savantii s-au pronuntat de-abia pe la mijlocul acestui veac in legatura cu faptul ca apele oceanelor si marilor au iesit din interiorul pamantului, ca si bioxidul de carbon necesar pentru aparitia vegetatiei.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PREVIZIUNI STIINTIFICE MIRACULOASE IN CORAN
Partea  III


5. Referirea la faptul ca muntii sunt neclintiti si ca au forma unor tarusi: In secolul al XIX-lea, savantii geologi britanici au mers in Muntii Himalaya pentru a studia gravitatia pamantului si au citit pe aparatele lor cifre care i-au descumpanit. Au emis atunci ipoteza "misterelor Indiei", dar au fost la fel de descumpaniti cand au ajuns la aceleasi rezultate si in alte zone muntoase. Atunci au conchis ca "acesta este fenomenul muntilor".

Concluzia la care au ajuns a fost ca muntele nu este numai un bloc de pamant care se inalta, ci el are o prelungire in interiorul pamantului, care este chiar mai mare decat partea care iese la suprafata pamantului, avand aproximativ forma unui tarus, iar acest tarus muntos impiedica miscarea stratului lunecos al pamantului. Or Allah a grait, descriind muntii: "Si muntii ca tarusi" (78, Surat An-Naba. : 7). Si a mai grait Allah: "Si a intarit muntii lui" (79, Surat An-Nazi. at: 32), adica i-a facut sa fie ca niste ancore. Si tot Allah a grait: "Noi am facut pe pamant munti neclintiti pentru ca el sa nu se clatine cu ei" (21, Surat Al-Anbiya. : 31), adica pentru ca sa nu se miste sub picioarele voastre: "Nu este El cel care a facut pamantul loc de repausa pus in mijlocul lui rauri, i-a facut munti neclatinatori, si a pus o stavila intre cele doua mari? Este un alt dumnezeu alaturi de Allah? Nu, insa cei mai multi dintre ei nu stiu!" (27, Surat An-Naml: 61).

6. Referirea la faptul ca Peninsula Araba se va transforma din nou in gradini si rauri: Profesorul german Alfred Croner - unul din cei mai de seama savanti in domeniul geologiei - afirma ca in Peninsula Araba au fost gradini si rauri. Acesta este un adevar stiintific. Dovada sta faptul ca, daca se indeparteaza nisipul din desertul Peninsulei Arabe, se descopera sub el un pamant bun pentru agricultura, resturi de animale si de plante, precum si albii ale unor cursuri de apa. Fiind intrebat daca Peninsula Araba s-ar putea transforma din nou in gradini cu rauri, Croner a raspuns afirmativ si a spus ca acesta este un adevar stiintific. Dovada sta faptul ca o noua epoca glaciala a inceput deja.

Profetul Muhammad a spus intr-un hadis consemnat de Muslim: "Nu va sosi Ceasul si pamantul arabilor se va preschimba din nou in pajisti", adica in gradini cu rauri.

Cand i s-a spus ca profetul Muhammad a prezis ca tara arabilor se va preschimba in pasuni cu rauri, a raspuns ca aceasta nu poate sa fie decat o revelatie venita din cer. Iar Allah a grait: "Nu rosteste nimic dupa pofta lui. / El [Coranul] nu este decat o revelatie trimisa" (53, Surat An-Najm: 3-4). Si a mai grait Allah: "Noi le vom arata semnele Noastre in [cele mai indepartate] zari [ale pamantului] si in sufletele lor insisi, astfel incat sa le fie limpede ca el [Coranul] este Adevarul" (41, Surat Fussilat: 53).

7. Referirea la faptul ca cerul si stelele au fost un fum: Cercetatorii au admis recent ca toate stelele au fost create din fum, aducand o dovada categorica in acest sens in urma lansarii navei cosmice americane in anul 1967 si au constatat ca distanta dintre un capat si celalalt al nebuloasei (fumului) este de milioane de ani lumina. Stelele au fost fum si asemenea si cerul a fost fum. Or Allah a afirmat aceasta inca de la inceputul creatiei, graind: "Apoi s-a intors catre cer - care era un fum - si i-a zis lui si pamantului: "Veniti amandoua, de voie sau fara de voie!" Si au raspuns ele: "Venim, supunandu-ne de buna voie" (41, Surat Fussilat: 11).

Coranul cel sfant vorbeste despre inceputul si despre sfarsitul universului material. Aceasta idee nu i-a fost cunoscuta omului modern, cu un veac in urma, iar in ceea ce il priveste pe omul din vechime, cu atat mai putin se poate presupune ca el ar fi putut avea astfel de idei. Dar a venit stiinta moderna pentru a vorbi despre lucruri pe care Coranul le-a pomenit inca din secolul VII e.n.

Coranul exprima inceputul universului astfel dupa cum a grait Allah Preainaltul: "Oare nu vad cei care nu cred ca cerurile si pamantul au fost impreuna si ca Noi le-am despartit...?" (21, Surat Al-Anbiya. : 30). Iar in privinta sfarsitului universului, Allah a glasuit: "In ziua aceea vom inchide Noi cerul, asa cum se inchid sulurile cu scripturi" (21, Surat Al-Anbiya. : 104). In conformitate cu explicarea acestor versete inseamna ca universul a fost compact si ca ulterior a inceput sa se intinda in cosmos, dar in pofida acestei intinderi este posibil ca el sa fie din nou adunat intr-o sfera mica. Savantii considera ca cercul materiei a avut dimensiunile de o mie de milioane de ani lumina la inceput, iar in momentul de fata acest cerc a crescut - in opinia cercetatorilor astronomi - de zece ori si acest proces continua sa se amplifice fara intrerupere, stelele si constelatiile parand ca niste desene imprimate pe suprafata unui balon de cauciuc care se umfla fara incetare. Astfel, toate globurile cosmice se indeparteaza unele de altele printr-o miscare proprie, in cadrul procesului de expansiune cosmica. Allah Preainaltul a grait: "Iar cerul l-am inaltat cu puterea Noastra si Noi [il] largim" (51, Surat Adh-Dhariyat: 47).

Astronomii apreciaza ca, daca am strange toate corpurile din cosmos, fara sa lasam distanta intre particulele lor, volumul intregului univers ar fi de treizeci de ori mai mare decat volumul Soarelui. Allah Preainaltul a grait, descriind universul: "In ziua aceea, vom inchide Noi cerul asa cum se inchid sulurile cu scripturi. Asa cum am facut Noi prima creatura, o vom face din nou. Aceasta este o promisiune pe care Noi am facut-o si pe care o indeplinim" (21, Surat Al-Anbiya. : 104).

8. Referirea la faptul ca fierul a coborat din cer: Profesorul Armstrong - unul din primii patru de la Agentia Americana pentru Spatiul Cosmic (NASA) - a afirmat, raspunzand la o intrebare in legatura cu fierul: "Am studiat toate elementele existente in univers. Am studiat materialele si am aflat energia necesara pentru constituirea fiecarui material. Am constatat, in felul acesta, ca fierul este elementul care are nevoie de cea mai mare cantitate de energie. Energia necesara pentru constituirea atomului de fier este egala cu energia sistemului solar de patru ori". Apoi profesorul a fost intrebat: "Atunci cum s-a format fierul pe pamant?" Iar el a raspuns: "Nu se poate ca fierul sa se fi format pe pamant. El trebuie sa se fi format intr-o alta parte a cerului si sa fi coborat ulterior pe pamant". Allah Preainaltul a grait: "Si am facut sa pogoare fierul, in care se afla putere mare si foloase pentru oameni" (57, Surat Al-Hadid: 25). Fierul este singurul element despre care se pomeneste in Coran ca ar fi fost coborat, iar coborarea nu poate fi facuta decat de sus in jos, partea de sus fiind cerul, iar partea de jos fiind pamantul, iar in el se afla putere mare si foloase pentru oameni. Allah a dat numele fierului uneia dintre surele Coranului cel sfant.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PREVIZIUNI STIINTIFICE MIRACULOASE IN CORAN
Partea  IV
9. Previziuni stiintifice miraculoase ale Coranului in domeniul stiintei despre embrioni: In secolul al XVI-lea, savantii din domeniul medicinei isi inchipuiau ca omul este creat din sangele menstruatiei. In secolul al XVII-lea, isi inchipuiau ca omul este format in intregime in capul spermatozoidului. In secolul al XVIII-lea, au respins opinia anterioara si au afirmat ca omul este creat in intregime in ovulul femeii. In secolul al XIX-lea, de-abia, au afirmat ca embrionul este creat din asocierea unei componente venite de la barbat si a alteia venite de la femeie, in faze succesive si nu dintr-o data, in intregime.

La cel de-al VII-lea congres de medicina care a avut loc in orasul Ad-Dammam au fost invitati si savantii profesor Marshal Johnston, profesor Keath Moor si profesor T.V.N. Bursan. Congresul a discutat problema previziunilor miraculoase ale Coranului cel sfant din punct de vedere stiintific. Cand s-au prezentat relatarile din Coran despre crearea omului in faze succesive, profesorul Marshal Johnston s-a ridicat in picioare si a intrebat cand a fost revelat Coranul? I s-a raspuns ca a fost revelat in secolul al VII-lea. Atunci el a afirmat: Nu cred! Imposibil! Cum se poate? In secolul al VII-lea spuneti ca omul este creat in faze succesive, in vreme ce acest lucru nu a devenit cunoscut decat in secolul al XIX-lea?

Allah Preainaltul a grait: "Ce este cu voi ca nu va rugati lui Allah, asa cum se cuvine, / Dupa ce El v-a creat pe voi in [mai multe] faze?" (71, Surat Nuh: 13-14). Si a mai grait Allah Preainaltul: "El va creaza in pantecele mamelor voastre, faptura dupa faptura, in trei intunericuri" (39, Surat Az-Zumar: 6).

Coranul nu s-a limitat la indicarea faptului ca omul a fost creat in faze, ci a dat si nume acestor faze, pe care le-a descris, fiecare faza intr-un text. I s-au prezentat profesorului Marshal Johnston douazeci si sase de texte din Coran care vorbesc despre aceste faze. La sfarsit, profesorul a zis: "Mi-ati vorbit despre niste lucruri pe care eu nu le-am aflat decat cu o jumatate de luna inainte de a veni la dumneavoastra". Apoi a adaugat profesorul Johnston: "Nu ne ramane decat sa recunoastem adevarul, adica faptul ca Muhammad este profetul lui Allah".

Profesorul Keath Moor, la randul sau, cu ocazia unei conferinte despre previziunile miraculoase ale Coranului din punct de vedere stiintific, el fiind cel mai vestit savant din Canada in acest domeniu, i s-a adresat urmatoarea intrebare: Reiese din prelegerea dumneavoastra ca sunteti convins ca Coranul este cuvantul lui Allah? La care el a raspuns: Nu mi-a fost deloc greu sa accept acest lucru. Atunci i s-a replicat: Dar cum puteti sa credeti in Muhammad, cand dumneavoastra credeti in Isus Christos? Profesorul Keath Moor a raspuns atunci: Eu cred ca amandoi fac parte dintr-o singura scoala.

In secolele trecute, savantii musulmani au respins ipotezele celor care afirmau ca omul ar fi creat din sangele menstruatiei sau numai dintr-un singur strop de sperma sau numai dintr-un ovul cu cuvintele mentionate in Coranul cel sfant si in Traditia despre profetul Muhammad, caci Allah Preainaltul a grait, vorbind despre crearea omului: "Oare nu a fost el o picatura din samanta varsata?" (75, Surat Al-Qiyama: 37), iar profetul Muhammad a zis: "Nu din orice apa este creat copilul".

Unii spermatozoizi mor, iar altii isi continua mersul. Coranul l-a numit pe acela dintre ei care isi continua mersul sulala. Allah Preainaltul a grait: "Care a desavarsit tot ceea ce a creat. El a scos faptura omului din lut. Apoi i-a facut pe descendentii sai dintr-o apa aleasa la inceput - sulala - dintr-o apa demna de dispret" (32, Surat As-Sajda: 7-8).

Cuvantul sulala din limba araba inseamna "care este ales", sau "anume", dar inseamna si "peste lung". Coranul a vrut, asadar, sa ne spuna ca omul a fost facut dintr-o esenta care are forma unui peste lung care se numeste sulala.

Numarul spermatozoizilor in drumul lor catre ovul scade treptat. Ei sunt eliminati unul cate unul, pana ce nu mai ramane decat unul singur, ales, care patrunde in ovul. Tot la fel si ovulul care participa la aceasta operatiune este unul din foarte multele ovule care au fost eliminate inainte de a fi scos din apa femeii.

Allah Preainaltul a grait: "Oare nu a fost el o picatura din samanta varsata?" (75, Surat Al-Qiyama: 37), adica nu a fost creat din tot lichidul seminal varsat, ci dintr-o singura picatura. Si a mai grait Allah: "Dintr-o picatura de amestecuri" (76, Surat Al-Insan: 2). Exegetii Coranului au reflectat indelung la acest ultim verset, caci cuvantul "picatura" este un singular feminin, iar cuvantul "amestecuri" este un plural. Este, oare, corect sa spui "masina frumoase"? In nici un caz, pentru ca adjectivul se acorda cu substantivul in numar. Apoi, au afirmat in comentariu ca imbinarea de cuvinte a fost astfel alcatuita incat "picatura" este tratata ca un plural, deoarece ea reuneste mai multe lucruri.

Si intr-adevar, ea inglobeaza trasaturile si calitatile acestui om, ea contine programul si harta genetica a omului si de aceea Coranul a calificat-o astfel.

Referirea Coranului la faptul ca omul este ursit din faza picaturii sa devina barbat sau femeie: Coranul arata ca inca in faza "picaturii" (nutfa), destinul omului este stabilit, inainte ca el sa fie creat. Allah Preainaltul a grait: "Din ce l-a creat pe el? / Dintr-o picatura l-a creat si i-a hotarat [soarta]!" (80, Surat . Abasa: 18-19).

Prin stabilirea destinului se are in vedere hotararea sexului sau, faptul daca el va fi barbat sau femeie. Allah Preainaltul a grait in aceasta privinta: "Si ca El i-a creat pe cei doi soti - barbatusul si femeiusa - , / Dintr-o picatura, cand ea este varsata" (53, Surat An-Najm: 45-46). Exegetii au afirmat ca prin "cei doi soti" se are in vedere sexul celor doi soti la animal si la om. Coranul aplica aceasta lege la sexul tuturor fiintelor.

Profetul Muhammad a mai dat si unele relatari in legatura cu purtatorii genetici, care pot sa transmita o calitate a bunicilor, care sa apara la generatiile viitoare. La un embrion pot sa apara calitati de la strabunicul sau de gradul al saptelea sau al optulea.

Un barbat din tribul Fazara a venit la profetul Muhammad, cand sotia i-a daruit un prunc negru, si l-a intrebat cum de pruncul este negru, in vreme ce sotia lui nu este neagra? Cum de i-a adus un astfel de prunc? Atunci profetul Muhammad l-a intrebat: Tu ai camile? Iar el a raspuns: Da! L-a mai intrebat profetul Muhammad: Si ce culoare au ele? El i-a raspuns: Sunt roscate! Si l-a intrebat din nou: Printre ele sunt si unele care bat spre negru sau cenusiu? El i--a raspuns: Da! Sunt si unele care bat spre negru si spre cenusiu! Si l-a intrebat profetul Muhammad: Si cum vezi tu asta? Atunci el i-a raspuns: S-ar putea sa fie o mostenire de la stramosi! Si i-a raspuns profetul Muhammad: Pai si in cazul pruncului tau s-ar putea sa fie o mostenire de la stramosi.

Profetul Muhammad ofera aici o lectie de zoologie, aratandu-i ca oranduiala lui Allah in privinta animalelor comporta similitudini cu oranduielile Lui in privinta omului. El a ales o situatie in care omul se aseamana cu animalul, facand din aceasta o lectie pentru intreaga omenire. Si aceasta este ceea ce se numeste astazi stiinta comparata.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PREVIZIUNI STIINTIFICE MIRACULOASE IN CORAN
Partea  V


Denumirile fazelor crearii omului, asa cum apar ele in Coran: Picatura parcurge canalul uterin pana ajunge in uter si acolo se implanteaza in peretele lui. Uterul este asemenea pamantului cultivat in care se implanteaza samanta. Savantii numesc aceasta faza prin expresia "faza implantatiei", iar Allah a grait, descriind acest proces: "Sotiile voastre sunt ogor pentru voi. Veniti la ogorul vostru oricand voiti! (2, Surat Al-Baqara: 223).

Dupa aceea, embrionul ia o forma alungita si absoarbe sange din placenta, semanand cu lipitorile care traiesc in apa si cand oile si vacile vin sa se adape patrund in gura si in narile lor pentru a le suge sangele.

Profesorul Keith Moor a venit cu imaginea lipitorilor si cu imaginea embrionului in faza cheagului de sange, a facut o comparatie intre cele doua si apoi a zis: Cea mai veridica descriere a acestei faze este descrierea pe care i-o face Coranul si anume lipitoarea asemenea unui cheag de sange (. alaqa), caci Allah Preainaltul a grait: "Apoi am facut din picatura un cheag" (23, Surat Al-Mu. minun: 14). Insa in Coran este folosit cuvantul "'alaqa", ce se poate traduce ca "o lipitoare" sau "un cheag de sange".

Coranul vorbeste apoi despre faze care urmeaza celei a cheagului, cand Allah Preainaltul a grait: "Si am facut din cheag o bucata de carne" (Surat Al-Mu. minun: 14). Embrionul este asemanator in privinta formei, in aceasta faza, cu o bucata de carne mestecata, pe care se vad urmele dintilor, suprafata ondulata si forma rotunda. In aceasta faza, (mudgha), cuvantul [mudgha] folosit in Coran pentru des-crierea acestei faze inseamna [o bucata de carne mestecata partial], constatam din punct de vedere anatomic ca toate organele si aparatele principale s-au constituit, cu exceptia unei parti din primele celule embrionare. Ne referim aici la embrionul care are o lungime de un centimetru. Allah Preainaltul a grait: "Apoi dintr-o bucata de carne, cu forma dupa ce a fost fara forma" (22, Surat Al-Hajj: 5). (Adica diferentiata si nediferentiata).

Dupa aceea se formeaza oasele: "Si am facut din bucata de carne oase" (Surat Al-Mu. minun: 14). In aceeasi ordine, se intinde carnea pentru a imbraca oasele, caci Allah Preainaltul a grait: "Am imbracat oasele cu carne. Apoi l-am scos la iveala ca o alta faptura. Binecuvantat fie Allah, Facatorul Cel mai Bun ! (23, Surat Al-Mu. minun: 14). Explicand faza "o alta faptura", exegetii spun ca este vorba de insufletirea embrionului, astfel incat devine o alta fiinta.

Asadar, Coranul cel sfant mentioneaza sase faze ale embrionului: picatura, cheag de sange, bucata de carne, oase, imbracarea oaselor, apoi crearea unei alte fapturi. Aceste sase faze pe care le mentioneaza Coranul au fost lucruri necunoscute in trecut, insa in zilele noastre oamenii le-au vazut. Dar versetul nu se opreste la aceasta limita, ci trece mai departe pentru a vorbi despre alte doua faze care urmeaza, caci Allah Preainaltul a grait: "Dupa aceasta veti fi voi morti, / Iar in Ziua Invierii veti fi voi readusi la viata" (23, Surat Al-Mu. minun: 15-16). Asa dupa cum am vazut, este vorba de sase faze si ne va cuprinde pe noi ceea ce urmeaza dupa ele si vom sti ca acesta este adevarul. Allah Preainaltul a grait: "Si se va sufla in trambita si iata-i pe ei grabindu-se din gropi catre Domnul lor, / Si zicand: "Vai noua! Cine ne-a sculat pe noi din culcusul nostru? Aceasta este ceea ce a fagaduit Cel Milostiv, iar trimisii au spus adevarul. / Nu va fi decat un singur strigat si iata ca ei toti vor fi adusi la Noi. Si in ziua aceea nu va fi nici un suflet nedreptatit intru nimic si nu veti fi rasplatiti decat pentru ceea ce ati facut" (36, Surat Ya-Sin: 51-54). Iar profetul Muhammad a zis: "Cand vor trece patruzeci si doua de nopti de la sosirea picaturii, Allah va trimite la ea un inger care-i va da ei chip si va crea auzul ei, vazul ei, pielea ei, carnea ei si oasele ei".

Coranul mai vorbeste si despre un alt lucru; Allah Preainaltul a grait: "El va creeaza in pantecele mamelor voastre faptura dupa faptura, in trei intunericuri" (39, Surat Az-Zumar: 6). Savantii din domeniul medicinei nu au cunoscut decat recent insemnatatea intunericului, respectiv cand si-au dat seama ca in urma fecundarii artificiale facute la lumina, embrionul iese cu malformatii si au inteles ca fecundarea trebuie facuta in intuneric. Coranul ar fi putut sa spuna, de pilda, in trei pereti sau in trei invelitori, dar Allah a ales cu grija Lui expresia "trei intunericuri". Si in acest punct, slava Celui care a trimis Coranul cu stiinta lui Allah Preainaltul, a grait: "Allah va fi martor pentru ceea ce ti-a pogorat, caci l-a pogorat [Coranul] in deplina cunostinta. Si ingerii vor face marturie. Insa Allah este indeajuns ca Martor" (4, Surat An-Nisa. : 166).

10. Previziuni miraculoase ale Coranului cel sfant in privinta amprentelor si caracterul singular al personalitatii omului.

Cand profetul Muhammad le-a vestit politeistilor de la Mekka faptul ca dupa moarte vor veni din nou la viata si ca Allah ii readuce la viata pe oameni in Ziua Invierii, politeistii nu au crezut acest lucru si unul dintre ei a venit la profetul Muhammad cu un os vechi in mana, pe care l-a sfaramat si l-a risipit in fata lui, zicandu-i: O, Muhammad! Cand voi fi ca aceste oase stricate, ma va mai readuce Allah pe mine la viata, dupa ce am fost mort? Si a revelat Allah Preainaltul atunci aceste versete: "Oare socoteste omul ca Noi nu vom aduna din nou oasele sale?/ Ba da! Noi suntem in stare sa potrivim la loc si varfurile degetelor sale!" (75, Surat Al-Qiyama: 3-4). Allah se refera aici la un lucru mult mai important decat oasele; el arata ca este in stare sa refaca amprentele omului, intocmai asa cum au fost ele in aceasta lume. Si stim acum ca personalitatea omului este in mare masura data de amprente. Inaltimea poate sa fie apropiata ca si tonalitatea vocii, temperamentul sau configuratia fetei, insa amprentele difera chiar si in cazul gemenilor proveniti dintr-un singur ovul si ele raman toata viata neschimbate, caracterizandu-se printr-o stabilitate si individualitate cvasiabsoluta.

Inainte de a incheia acest capitol, dorim sa reamintim ca au fost consacrate tomuri intregi caraterului nelimitat al Coranului in ceea ce priveste domeniul stiintific. A aparut o stiinta independenta pentru acest domeniu. In aceasta expunere foarte sumara, n-am facut decat sa alegem cateva exemple pentru a atrage cu ele atentia cititorului asupra acestei laturi a caracterului inimitabil al Coranului.

Am considerat potrivit sa mentionam la finele acestui capitol marturiile catorva personalitati care s-au convertit la Islam:

1. Doctorul francez Grenier, fost membru al Camerei Deputatilor din Franta, a afirmat: "Eu am urmarit toate versetele coranice care au legatura cu stiintele medicale, sanitare si naturale pe care le-am studiat din copilarie si pe care le cunosc destul de bine si am constatat ca aceste versete corespund perfect cu cunostintele noastre moderne. Am imbratisat Islamul fiindca am fost convins ca Muhammad a spus adevarul cel limpede cu mai bine de o mie de ani in urma. Daca fiecare cunoscator al unui domeniu sau altuia al stiintei ar compara versetele coranice cu ceea ce a invatat si cunoaste foarte bine, asa cum am procedat eu, va adopta indubitabil Islamul, daca este un om rezonabil, lipsit de prejudecati".

2. Dr. Abd al-Karim Satio, profesor japonez de economie la una din universitatile japoneze a spus: "Islamul este religia care confirma cu cea mai mare limpezime existenta lui Allah Preainaltul. Si acesta este adevarul fiindca Allah este adevarat, iar acest adevar, care este obiectul cautarii de catre intreaga omenire, se afla la dispozitia musulmanilor. Daca el ar putea fi infatisat, toti oamenii ar adopta in grupuri religia lui Allah".

3. Artistul francez Alfons Ettienne Degnier (1861-1929), care s-a convertit la Islam si si-a luat numele de Nasr ad-Din, a declarat: Religia lui Allah este unica. Islamul a venit pentru a confirma religiile divine anterioare lui si pentru a indrepta mistificarea lor. Coranul cel sfant este in epoca prezenta singura scriptura divina care nu a fost afectata de nici o deformare sau modificare. Allah a fagaduit sa-l apere, caci a grait: "Noi am pogorat Coranul si Noi ii vom fi pazitorii". (15, Surat Al-Hijr: 9).

4. Marele scriitor si ziarist austriac Leopold Weiss (Muhammad Asad) a spus: "Nu pot sa spun astazi care dintre aspecte m-au atras mai mult decat altele. Islamul imi apare ca fiind un edificiu intocmit perfect, toate partile lui fiind durate pentru a se completa una pe alta. Nu exista nimic de prisos si nu lipseste nimic. Si din toate acestea a rezultat o imbinare echilibrata si trainica. Probabil ca acest sentiment ca toate invataturile si preceptele sunt puse la locul lor a avut cea mai puternica inraurire asupra sufletului meu".

5. Profesorul Harun Mustafa Leon, secretarul general al Asociatiei Internationale a stiintei despre originile limbilor, a stiintelor si artelor frumoase, redactor sef al revistei "Philomat", care apare la Londra, a afirmat: "Unul din motivele de mandrie ale Islamului este faptul ca el se intemeiaza pe ratiune si nu cere celor care-l imbratiseaza sa-si ingradeasca energiile in domeniul gandirii, pe cand alte dogme le impun aderentilor lor credinta oarba in anumite doctrine si opinii, fara sa reflecteze asupra lor".

6. Omul de litere si ganditorul englez vestit Marmadok Pakthool (1875-1936) s-a convertit la Islam, luandu-si numele de Muhammad. Traducerea de catre el a sensurilor Coranului reprezinta unul din cele mai importante eforturi stiintifice ale sale. El a afirmat: "Nu exista nici o placere in aceasta lume, cu care omul sa se delecteze, mai mare decat aceea cand Allah ii deschide pieptul pentru a accepta Islamul, iar el se calauzeste dupa lumina Islamului, astfel incat vede atat realitatea acestei vieti, cat si realitatea din Viata de Apoi, reusind sa discearna adevarul de minciuna si calea fericirii de nefericire. Ma prosternez dinaintea lui Allah in semn de multumire pentru aceasta placere deosebita pe care mi-a daruit-o, care mi-a umplut sufletul cu fericirea cea adevarata si mi-a dat posibilitatea sa ma bucur la umbra acestui arbore urias, umbros, cu felurite fructe, care este arborele familiei islamice si al fratiei intru Islam".

7. Profesorul Roger Garaudy, literat, ganditor si filozof francez de seama, fost sef al Consiliului National Francez intre anii 1956-1958, s-a convertit la Islam. Convertirea lui a starnit mare zarva in Occident. El marturisea: "Izbavirea lumii de criza ei consta in urmarea caii Islamului. Islamul poseda cheia reformei, pentru ca el se caracterizeaza prin doua virtuti: inaltarea si spiritul de colectivitate".
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la