E=mc2
Forum de discutii libere Subiecte din Stiinta - Filosofie-Religie Prezentari de subiecte tangentiale Paranormal - Astrologie - Minuni geografice Sfaturi practice Meditatii online pentru bacalaureat 		Lista Forumurilor Pe Tematici
E=mc2 | Inregistrare | Login

POZE E=MC2

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
morena28
Femeie
25 ani
Bistrita Nasaud
cauta Barbat
27 - 52 ani
E=mc2 / Referate pentru Bac / Referate pentru Bac  
Autor
Mesaj Pagini: 1
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Mediul
                  Muntiilor Banatului

   Limite
       Situat intre vestul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est si Dealurile Buziasului si Campia Lugojului la nord si intrand in contact cu Dealurile de Vest in vest, acest masiv muntos este bine delimitat de zonele joase ce-i dau un aspect de bloc montan unitar .
         Geneza
       Muntii Banatului s-au comportat in ultimul timp al fazelor orogenice ca un bloc rigid suferind numeroase modificari.Prezenta culoarului tectonic Timis-Cerna a facut ca acest masiv sa apara distinct,izolat de celelalte masive vecine.
        Relieful
       Inaltimile Muntiilor Banatului coboara in trepte spre vest.Partea centrala este ce mai inalta;ea corespunde Muntiilor Semenic,ce ating 1446m.Ei se invecineaza cu Muntii Almaj,de care sunt despartiti prin Depresiunea Almaj (Bozovia).Muntii Almajului sunt mai josi (1224m in Vf.Svinecea Mare) si mai fragmentati.In vestul lor ,ca o treapta joasa cu inaltimi ce abia trec peste 700m(alt.maxima fiind 727m),se afla Muntii Locvei.Muntii Semenic sunt marginiti la vest de Muntii Aninei(cu alt.de 800-1000m,culminand cu alt.de 1160m in Vf.Lordisu).La contactul cu Dealurile Vestice,se afla treapta joasa a Muntiilor Dognecea(617m).
       In general,Muntii Banatului prezinta un relief domol,zona cea mai inalta a lor nedepasind limita inferioara a ghetariilor  cuaternari si deci fiind fara aspecte alpestre, contrastand cu Carpatii Meridionali aflati dincolo de culoarul Timis-Cerna.
Varietatea relifului este datorata prezentei carstului,dezvoltat mai ales in Muntii Aninei unde este reprezentat printr-o gama larga de forme:doline ,uvale, lapiezuri,printre  care si pesteri cum ar fi:Pestera Comarnic sau Cheile Nerei.
Varietatea reliefului decurge si din extinderea depresiunilor,a vailor longitudinale si transversale,a culoarului tectonic, a pasurilor .
        Intre culmile Semenicului si Almajului se afla Depresiunea Almaj,denumita si Tara florilor de mar, ca urmare a extinderii livezilor.In Vestul Muntiilor Banatului se intinde Depresiunea Caras-Ezeris, ce se continua spre sud-vest cu depresiunea Oravitei.
        Dupa ce traverseaza Depresiunea Almaj ,Nera isi inscrie un traseu transversal intre Muntii Aninei si Muntii Locvei,formandu-si vestitele chei.Spre vest,ca un sant alungit pe directia nord-sud,se afla culoarul Timis-Cerna.In mijlocul acestui culoar ,pe cumpana apelor dintre Timis si Mehadia se gaseste trecatoarea Domasnea(poarta Orientala 540m).Intre Muntii Banatului si cei de pe teritoriul Iugoslaviei,Dunarea formeaza de la Bazias la Varciorova cel mai lung delileu din Europa(134km),a carei maretie e amplificata in urma crearii lacului de acumulare si a barajului Portile-De-Fier.
        Clima
       Din punct de vedere climatic,muntii Banatului  se inscriu in conditii generalre ale climatului de munti josi,cu temperaturi medii anuale 2-6C,precipitatii abundente(800-1200mm/an).
       Apar influente de nuanta submediteraneana,evidente mai ales pentru altitudinile mai joase.Aceste influente sunt concentrate prin valori ridicate a precipitatiilor,peste 1200mm annual,desi inaltimea acestor munti nu trece de 1400m.
        La nivelul depresiunilor,temperatura medie anuala depaseste 9C,iar precipitatiile sunt bogate(700-1000mm/an) ,Defileul Dunarii fiind adapostit de muntii a caror temperatura medie a lunii Ianuarie nu depaseste -1C,iar a lunii Iulie 21-22C.
        In culoarul  Timis-Cerna apar inversiuni de temperatura,specifice depresiunilor intramontane.
       

        Apele

       Reteaua hidrografica este reprezentata printr-o mare densitate de ape curgatoare.Ele sunt colectate de Dunare.Muntii Semenic constituie zona de obarsie a Timisului,a Barzavei ,a Nerei si a Mehadiei.
       Cerna dreneaza sudul culoarului tectonic.Din Muntii Aninei izvoraste Carasul  care traverseaza in continuare Depresiunea Caras-Ezeris.In sudul Muntiilor Banatului,Dunarea isi formeaza defileul ,care intre Bazias si Gura Vaii prezinta sector de val;e ingusta si de vale largita(La Moldova Veche si Orsova).De aceea,lacul de acumulare care se intinde in lungul defileului,e mai ingust in stramtori si mai lat in bazine.
        Apele statatoare  sunt reprezentate prin acumulari antropice de interes energetic si de alimentare industriala:pe Barzava lacul Valiug si Gozna,iar pe Dunare Portiile-De-Fier.
        Apele subterane cuprind apele freatice,discontinui ,influentate de precipitatii.In calcare exista uneori mari aglomerari.
      Vegetatia
     Asociatia vegetala predominanta este ce de padure.Cuvertura vegetala resimte influentele climatice,prin restrangerea etajului coiniferelor la cateva palcuri in Muntii Semenic si extinderea fagului si a padurilor de amestec de fag si stejar spre poale.
        Apar si elemente temofile,submediteraneene :mojdreanul,carpenul oriental,liliacul salbatic,alunul turcesc.Altitidinal ,etajele nu se delimiteaza strict,ele se interfereaza in zone de tranzitie,formand paduri de amestec.Pe alocuri,prin vai reci si umbrite si in depresiuni se produc inversiuni de vegetatie,esentele termofile urcand pe culmi,iar cele de clima rece ,coborand pe vaile umbrite.
       Fauna
Este variata :viezurele,usrsul brun,cerbul,caprioara,jderul etc.Se adauga o varitate de pasari :ciocanitoarea,cinteza,pitigoiul de munte.Fauna submediteraneeana este reprezentata prin scorpioni,vipera cu corn,broasca testoasa.Fauna acvatica cuprinde cleanul si mreana,iar la altitudini mari apar lipanul si nisipartia.
       Solurile
     Sunt strans corelate cu roca ,clima si vegetatia.Apar solurile brun-roscate de padure brune si brun-acide pe culmile inalte ,favorizate de climatul racoros si umed si de existente padurilor.La inaltimi mai mari,apar podsolurile.Se remarca prezenta rendzinelor,dezvoltate pe calcare,a lacovistelor si a solurilor aluvionare de lunca.
        Populatia
     Muntii Banatului sunt cuprinsi in aria de masare.Pana la 1000-1500 m inaltimile sunt populate cu asezari prmanente datorita resurselor solurilor in special cele metalifere si extrctiile de nisipuri si pietrisuri.In Muntii Semenic,unde altitudinile sunt mai mari,apar asezari sezoniere pentru fenomenul de pastirit sau exploatari forestre.La 1410m se afla complexul turistic cu acelasi nume ,Semenic.
       In decursul timpului s-au creat curenti de materii prime,produse industriale si fluxuri de forte de munca,generand o concentrare a populatiei.
Judetele care isi inscriu partial suprafata in aceasta unitate  montana Caras-Severin mai mult,Mehedinti mai putin,se remarca printr-un spor natural redus.
       In teritroriu,populatia este repartizata inegal.Densitatea mai mare se afla in zona Resitei a carei putere economica atrage forte de munca(75-100 loc/km2).Pe ansamblu judetul Caras-Severin are o densitate mai redusa,in jur de 50-60 loc/km2,valori specifice judetelor de munte.
In cadrul mobilitatii teritoriale,se deosebesc doua tipuri:deplasari definitive si deplasari temporare  penru lucru.
      Structura populatiei  pe viata corespunde cu media pe tara,cu o usoara predomonatie a populatiei tinere.
      Dupa nationalitati,poplatia cuprinde romani,iar dintre minoritatile etnice fac parte svabi,sarbi si croati.
      Dupa religie locuitori sunt in majoritate crestini ortodocsi; celelalte culte(romano-catolice,greco-catolice) sunt foarte reduse.
       

     Asezarile
      Dupa modul de distribuire a gospodariilor in teritoriu aici este caracteristic este tipul risipit,fiecare gospodarie avand spatiul de folosinta economica in imediata apropiere :faneata,pasunea,uneori padurea.Se adauga ca tipuri subsidiare :satul liniar ,cu risipiri pe vai(Culoarul Timis-Cerna),iar in depresiuni (Almaj,Caras-Ezeris),satul compact cu o densitate mai mare a gospodariilor cu case lipite perete de perete .
        Dupa nr de locuitori sunt sate mijlocii(500-1500loc) si mari(1500-4000loc).
        Dupa functiile economice,majoritatea activitatiilor se desfasoara in domeniul forestier si minier.
        L a poalele nordice ale Muntiilor  Aninei,in Depresiune Caras-Ezeris s-a dezvoltat orasul Resita(100000 loc),unul dinre cele mai importante centre ale matalurgiei romanesti si centru al industriei constructiilor de masini.Aici se produc motoare Diesel,pentru tractiune feroviara si navala,motoare electice,utilaje tehnologice,echipamente  pentru hidrocentrale.
        In jurul Resitei se concentreza centrul industrial Bocsa(<25000loc),situat la vest ,la contactul Muntilor Dognecea cu Dealurile de Vest,cu intreprinderi constructoare de masini:Anina,in categoria celor cu 25000loc,vechi centru carbonifer si cu mari zacaminte de sisturi bituminoase.
        In culoarul Timisului se afla orasul Caransebes(25000-50000loc) cu vechi traditii culturale si istorice.
        Oravita(<25000loc),situat in Depresiunea Oravitei, este tot un centru industrial,in trecut era centru de extractie a cuprului,apoi centru administrativ , orasul cu prima cale ferata din tara Bazias-Oravita,construita in 1854.
        Orsova(<25000loc),stramutat pe o vatra noua in urma constructiei sistemului hidroenergetic si de irigatii Portile-de-Fier,se mai gaseste o statiune de cercetari geografice.
         Industria energetica se remarca prin termocentralele de la Anina si Resita,prin hidrocentrala Valiug(pe Barzava) si Portile-de-Fier.
         Resita reprezinta un centru siderurgic,aici producandu-se fonta,otelul si altele.
         Industria chimica este reprezentata prin produsele rezultate din distilarea lemnului de la Resita.
         Industria lemnului se remarca prin furnire,placaje,placi,industria mobilei existenta in orasul Caransebes.
         In cadrul materialelor de constructie se produce ceramica la Resita.
         Omul joaca un rol important in dezvoltarea acestor industrii,dar pentru a le putea dezvolta are nevoie de materia prima ce sta la baza acestora si trebuie sa colaboreze si cu altii oameni,ce pot veni cu un nou punct de vedere asupra unui subiect discutat si pot ajuta la dezvoltare ei.Pentru realizarea acestor conditii este importanta existenta unor cai de acces si mentinere legaturilor interumane,ce se realizeaza pe mai multe cai:terestre(la Orsova soseaua nationala se intalneste cu cea din lungul Dunarii,de pe marginea lacului ce leaga localitatea Bazias cu cele din zona defileului Socol,Moldova Noua),fluviale(pe Dunare) si chiar aeriene(aeroport la Caransebes,in legatura cu  orasul Bucuresti).De asemenea,caile de acces au un important rol in dezvoltarea turismului,indeosebi cele fluviale si aeriene,deoarece in acest mod sosesc turisti straini.             
     Agricultura
      Muntii Banatului contribuie la productia agricola a tarii,desi relieful este accidentat,panza freatica la suprafata,solurile cu fertilitate slaba.
         In culoarul Timis-Cerna si Depresiunea Almaj se extinde bazinul pomical din Dealurile Banatului,in cadrul caruia marul si prunul predomina.
        Zootehnia se sprijina pe cultura plantelor de nutret(trifoiul,borgeagul),dar si pajistile de fanete naturala,ce se diferentiaza dupa locul in care se afla.
        In ceea ce priveste cresterea animalelor,speciile sunt variate:se cresc bovine pentru lapte si carne,ovine pentru piei,porcine si pasari.
        Efectele prezentei omului asupra mediului din Muntii Banatului
        In zona mai inalta a Muntilor Banatului,pentru ca aici nu se poate vorbi de zona alpina,prezenta omului s-a facut simtita in doua directii:pastoritul(pentru  obiceiuri de acest gen este cunoscuta Depresiune Almaj,unde pe de alta parte se gasesc numeroase elemente etnografice si folclorice)si circulatia turistica,prezenta in special in Muntii Aninei unde relieful carstic este bine dezvoltat,creand un pitoresc deosebit:Cheile Nerei,ale Minisului si Carasului,pestera Comarnic,dar si in Muntii Semenic,unde se afla complexul turistic cu acelasi nume,important in practicarea sporturilor de iarna,situat intre Vf.Semenic si Piatra Goznei.
         Presiunea antropica se manifesta in majoritatea lunilor anului,in special in anotimpul rece si determina:degradarea solurilor,cresterea gradului de fragmentare a suprafetelor de versant prin dezvoltarea de ravene,torenti si ogase,stimuleaza alunecariile si surupaturile.
         Omul a exploatat de asemenea si reteaua hidrografica creand hidrocentrale,cea mai importanta din acesi munti fiind Portile-de-Fier,o importanta sursa de energie,la nivel national,ci nu local,unde se concentreaza majoritatea locurilor de munca ale populatiei din Caras-Severin si din imprejurimi.
         Omul de altfel exploateaza resursele  de carbuni,sisturi bituminoase,nisip,ce sunt resurse neregenerabile,acesta neglijand astfel efectele negative ale activitatiilor sale.Astfel de exploatari au loc in:Anina si Resita,de altfel importante centre constuctoare de masini,exploatand astfel resursele metalifere,ce reprezinta o sursa de  resurse neregenerabile.
         Industria lemnului existenta in orasul Caransebes,pentru a fi mentinuta pe o pozitie cat mai sus plasata,trebuie exploatate cat mai mult resursele forestiere,producandu-se despaduririle ce duc la scurgerea rapida a apei pe versanti si producerea  unor inundatii puternice.
         Mediul Muntilor Banatului este totusi,in ciuda tuturor activitatiilor antropice un mediu in care se exista componente naturale partial nemodificate,precum cele din rezervatii,ocrotinu-se astfrl o serie de specii de plante si animale pe cale de disparitie, acestea reprezentand singurul efect pozitiv al  presiunii antropice.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".



Liniste deplina într-o fractiune de secunda

Timp de cinci mii de ani, o mica comunitate a trait în deplina armonie cu extraordinarul ecosistem al Deltei, castigandu-si existenta din pescuit,
cresterea animalelor si din recoltarea stufului. Satele, unde singurele cai de acces sunt canalele care le strabat, par a fi neatinse de trecerea timpului. Ca vizitator, puteti explora cu barca acest uimitor refugiu natural de o liniste si un calm depline, aceasta experienta facandu-va sa va imaginati ca ati patruns într-adevar în paginile unui reportaj din revista National Geographic.



Explorarea Deltei

Punctul de plecare pentru o aventuraa în Delta este de obicei Tulcea, un oras aproape la fel de vechi ca si Roma, situat în apropiere de locul unde Dunarea se desparte în cele trei brate principale, deci unde începe lunca. In Tulcea veti gasi hoteluri moderne si muzee de Stiinte naturale ale Deltei. Orasul se afla la o distanta de 71 km (45 de mile) de Sulina, o asezare aproape la fel de veche, aflata la celalalt capat al bratului Sulina. Intre aceste doua puncte se pot face croaziere în timpul carora turistii pot admira, de pe confortabilele punti ale vaporaselor, flora, fauna si satele Deltei.


Rezervatiile naturale

Optsprezece rezervatii protejate si zone "tampon"
sunt raspandite pe tot cuprinsul Deltei. Puteti ajunge la ele strabatand canale înguste, trecand pe langa plauri acoperiti cu stuf si pe langa paduri, prin locurile în care pelicanii si cormoranii se aduna ca sa prinda peste. Daca doriti sa explorati acest tinut salbatic în liniste, închiriati o barca cu vasle si plimbati-va pe canalele cele mai mici. In acest scop veti avea nevoie de un permis eliberat de rezervatia Biosferei.


Minunile salbaticiei

Daca va opriti într-un sat de pe malul apei, veti descoperi pescarii gatindu-si propria versiune a borsului rusesc la foc în aer liber. Cei care au gusturi mai rafinate pot încerca heringul de Dunare, crochete de morun sau nisetru prajit, care pot fi însotite de savuroasele vinuri locale Aligote, Muscat sau Merlot în restaurantele din Tulcea sau Sulina. Acest tinut salbatic al apelor va face sa descoperiti multe lucruri uimitoare. O excursie în Delta va ramane o amintire de neuitat din toate punctele de vedere.


Minunile salbaticiei

"Intre fluviile care au renume si care sunt navigabile cand vii de la mare este si Istrul ..." - nota Herodot din halicarnas in Istorii (484-425 î.H.), cea mai ceche descriere a tinuturilor de la Dunarea de Jos; Publius Ovidius Naso (cca 10-15 d.H) remarca si el ca "...Danubiu-i cel mai mare,/Mai jos de Nil sa fie, el nu vrea nicidecum".

Al doilea fluviu al Europei si al douazeci si saselea din lume, cu aproape 2.900 de kilometri lungime, peste 800.000 de kilometri patrati dimensiunea bazinului populat de circa 80.000.000 de locuitori din opt tari - aceasta ar fi cartea de vizita a generoasei cai de apa ce-si indeplineste statornic de milenii rolul "drumului mare" cunoscut, apreciat si "batut" de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, seice cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. "Istros" in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, "Phisos" la fenicieni, "Danare" - "Donaris" traco-get, "Istrus" - "Histr" - "Danubius" pentru romani, "Rio Divino" de la curtea lui Carol Quintul si "Le roi des fleuves de l'Europe" in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul României ultimii 1.075 de kilometri incheindu-si calea prin Delta - cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume.


"Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Defileul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei" (Geo Bogza). Este un capat de lume original, unic in feelul sau: cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti al planetei (Macin, masiv hercinic, cca 400.000.000 de ani) - petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera: acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in cinci brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de grecul Polybiu (272-120 î.H.), contrazisa la inceputul mileniului I al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara sapte brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau sase, de egipteanul Claudiu Ptolemeu (cca 90-168 d.H.) revenit la sapte brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv "Gura sfanta"; hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo cinci-sase, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul englez Spratt intocmeste o harta mai apropiata de realitate; adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel: farurile instalate la malul marii in 1802 (Sulina) si 1865 (Sf. Gheorghe) se afla acum la doi-trei kilometri inapoia tarmului!

Vom intelege, daca tinem seama de varful "deltei" - triunghiul asemanator literei grecesti care ii-a fost nasa - acolo unde se produce prima bufurcatie a bratelor, debitul mediu al fluviului este de cca. 6.300 de metri cubi pe secunda, ceea ce inseamna ca in doua minute se scurge o catitate de apa suficienta consumului pentru o zi a unui oras de peste 1.000.000 de locuitori; apa ce transporta in fiecare secunda aproximativ doua tone de aluviuni in suspensie.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Rezervaţiile peisajistice     (landşafturile naturale)

Rezervaţiile peisajistic- reprezintă nişte compexe naturale de mare valoare ştiinţifică, ecologică, recreativă, estetică, instructivă, şi educaţională.

Ele sunt destinate menţinerii particularităţilor naturale ale acestor complexe şi unei activităţi economice reglementate, au o deosibită şi pot servi drept laboratoare în natură drept pentru savanţi.
         
ÃŽn prezent în Republica Moldova sunt luate sub protecţie 41 de peisaje cu o suprafaţă de 34200 ha.

                                      ,, La castel â€Â?

Această rezervaţie peisajistică ocupă sectorul văii rîului Racovăţ pe o lungime de 5 km între satele Horodineşti şi Brînzeni. Este un peisaj natural tipic de toltre. Stîncele toltrelor sunt crestate de forme carstice de relief ca peşterile şi pîlniile crastice. Sub acţiunea agregării, eroziunii, a proceselor eoliene si a celor carstice, pe alocuri în sînci au luat naştere forme mitice de relief care amintesc diferite figuri, animale, castele oameni. Din stînci izvorăsc multe izvoare cu apă rece potabilă. Acolo unde rîul Racovăţ întretaie şirul de toltre, el formează difileuri impresionante iar cursul lui rapid zgomotos crează impresia unui peisaj montan. Malurile stîncoase ale văii Racovăţ sunt acoperite pe alocuri de crînguri, grupr de arbori, stejar comun, cireş sălbatic, păr pădureţ; din arbuşti aici cresc verigarul, porumbarul, păducelul; ierburile sunt reprezentate prin pulmonaria-pufoasă, strigoae, crînceş, fragi, din plantele rare cresc popilnicul, straşnicul.


,, Suta de movile �

Suta de movile este situată pe terasele văii bazinului cursului de mijloc al rîului Prut, lîngă satele Avrameni şi Cubani. Despre Suta de movile pentru prima dată se pomeneşte în 1715 în lucrarea Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir. Cercetările savanţilor au arătat că aceste movile s-au format în urma unor mari alunecări de teren. Peisajul Suta de movile se întinde pe o lungime de 7,5 km şi are o laţime de 2 km. Aici se întîlnesc multe izvoare care formează – ÃŽn depresiunile dintre movile – băltoace, bălţi, mlaştini, în carese deyvoltă o faună deosebită unde se întîlnesc: rogozul, coada calului, pipirigul, rodul pământului, limba şarpelui. Din arbori – plopul alb, plopul tremurător. Pe movilele mai înalte şi mai drenete cresc stjarul comun, arţarul, teiul, frasinul, cireşul sălbatic, din arbuşti – salba moale, lemnul câinesc, alunul, cornul din liane, hameiul.

,, Saharna �

ÃŽn cursul de mijloc al bazinului rîului Nistru un deosebit interes prezintă peisajul Saharna, situat lîngă satul cu acelaşi nume. Obiectele lui principale sunt masivele rifogene calcaroase stîncoase străbătute de defileurile fermecătoare ale rîuleţelor Saharna şi Stahna. Cel mai frumos şi pitoresc este defileul Saharna, a cărui adîncime este de 175 m şi care îţi face impresia unei prăpastii fioroase. ÃŽn albia rîuleţului Saharna s-au format 22 de cascade care provoacă murmurul lui zgomotos. Una dintre aceste cascade are înălţimea de 4 m, lăţimea de 6 m care a săpat în pitră o adîncitură de circa 10 m. Versanţii verticali a defileului, sub acţiunea proceselor de dezagregare, carstice, eroziunii, vîntului, sunt marcţi de numeroase nişe şi peşteri care au servit pentru omul primitiv drept primele adăposturi naturale. ÃŽn prezent aici locuiesc, păsări răpitoare, jderul de piatră, vulpi, bursuci, care ziua şed în ascunzişuri, iar noaptea ies la vînat. ÃŽn multe locuri versanţii stîncoşi sunt acoperiţi de păduri: stejari seculari, arţar tătăresc, gorun, vişin turcesc, din arbuşti se întîlnesc scumpia, păducelul, alunul, cornul. ÃŽn aceste păduri vieţuesc căproare, cerbi, bursuci, vulpi, jderi.
Pe teritoriul acestui peisa s-au înregistrat o serie de vechi aşezări omeneşti din perioada antică şi medievală. ÃŽn stîncile landşaftului se observă si astăzi ruinele unor mănăstiri din secolele XII-XVII.

,, Trebujeni �

Trebujeni este situată în vale rîului Răut. Ra include sectorul văii Răutului în formă de canion al afluenţilor lui – Ivancea din dreapta şi Drăghiceni din stinga. Văile acestor rîuri se dezvoltă în calcare sarmaţiene cu versanţi abrupţi, stîncoşi, împiestriţaţi de numeroase peşteri, pâlnii carstice, iar în albiile lor lor s-au format vaduri şi cascade mic. Pe versanţii stîncoşi ai Răutului s-au păstrat unele mănăstiri medievale săpate în pitară. Versanţii văilor sunt acoperiţi de gorun, vişin turcesc, păr de pădure, carpen, frasin, arţar, cireş sălbatic, ulm. Din arbuşti aici cresc cornul, dîrmozul, sîngerul, scumpia. Pe stînci se încălzesc la sore şarpele lui Eculap, şarpele cu abdomenul galben, şarpele coronele, şopîrlr. Aici se află unul dintre cele mai preţiose monumente arhiologico-istrice: ruinele oraşului-cetatea medieval Orheiului Vechi.

,, Ţigăneşti â€Â?

Ţigăneşti este situat în apropierea satului cu acelaşi nume şi ocupă versanţii unui hîrtop care se deschide în vale rîului Ichel în formă de amfiteatru. ÃŽn partea inferioară a caestui hîrtop este o mănastire. Pe versanţi se întîlnesc multe izvoare ce formează un pîrîiaş. Versanţii hîrtopului sunt acoperiţi de păduri de gorun, stejar comun (unii arbori au vîrsta de 200-300 ani şi au o grosime în diametru de 1 m ), carpen, arţar, maceşul, cornul.

,, Ţipova â€Â?

Ţipova este situată în cursul de mijloc al rîului Nistru între satele Ţipova şi Horodişte. El includ terasele Nistrului şi valea rîuleţului Ţipova şi are formă de canion cu adîncimea de 150-200 m. ÃŽn albia rîuleţului  s-au format multe cascade. Pe versanţii canionului se găsesc forme de relief eulian, forme carstice: peşteri, pîlnii carstice. Aici s-au păstrat ruinele unei cetăţi getice, iar în apropiere de satul Ţipova – s-a păstrat o mănăstire. Vegetaţia scundă este reprezentată de comunităţi de bărboasă, mai creşte cimbrul, jugărelul, lapele cîinelui. S-au păstrat trei masive de pădure arţar tătăresc, arţar, jugastru, din arbuşti se întîlnesc cornul, alunul, scumpia, porumbarul.

In republică se planifică majorarea suprafeţei ocupate de rezervaţiile peisajistice naturale. Acesta va contribui la restabilirea parţială a echilibrului ecologic şi la ameliorarea protecţiei mediului înconjurător.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Carpatii  Meridionali

a)Limite si vecini
-se desfasoara intre valea prahovei(E)si culoarul Timis-Cernea(V).Pretutindeni ,muntii dominaregiunile vecine mai joase ,prin versanti cu panta mare si denivelari de peste 500 metri.
-mai sunt numiti Carpatii Sudici(datorita pozitiei lor geografice in sudul Carpatilor romanesti)si Alpii transilvaneni(denumire data de geograful francez Emmannuel de Martonne ,care a gasit multe asemanari cu Alpii in infatisarea reliefuluiacestor masive).

b)Caracteristici
-sunt cei mai inalti munti din Romania ,avand 11 varfuri cu altitudini ce depasesc 2500 m.(vf.Moldoveanu ,cu 2544 m. ,este cel mai important);
-alcatuiesc grupari de munti formati predominant din roci cristaline si din culmi calcaroase;
-infatisarea generala reflecta fie un aspect greoi ,masiv ,fie unul de creste abrupte;
-doar Oltul ii strabate in intregime ;in rest ,raurile mari au creat vai partial transversale ;
-culmile prezinta platouri netede intinse ,cu pajisti folosite vara ca pasiuni ;
-la peste 1800 m. altitudine ,au existat ghetari lungi care au creat circuri si vai glaciare in care exista lacuri ,praguri cu cascade etc.;
-pasurile si trecatorile sunt putine la numar ,dar au fost folosite inca din Antichitate de locuitorii aflati de-o parte si de alta a lor ;
Transalpina (Muntii Parang) si Transfagarasanul strabat muntii la peste 2000 m.

c)Diviziuni
Carpatii Meridionali sunt alcatuiti din patru grupe de munti ce se insira de la est la vest. Numele fiecareia este dat de masivul mai important din alcatuire .

Grupa Muntilor Bucegi :

Se afla la contactul cu Carpatii Curburii .
In est sunt Muntii Bucegi ,formati din conglomerate si calcare ,cu varfuri de peste 2000 m. dispuse in lungul unei creste cu desfasurare in forma de potcoava .La exterior ea este marginita de abrupturi de peste 1000 m. In interior se afla platouri netede la altitudini 1800 - 2000 m. In centru se afla valea Ialomitei ,care in cursul superior taie chei (Orzei ,Tatarului etc.) separate de mici depresiuni in care au fost amenajate lacuri pentru hidrocentralele de la Dobresti si Moroeni .
In Muntii Bucegi exista numeroase cabane turistice si amenajari pentru turism (telecabine ce pleaca din Sinaia si Busteni spre platou ,partii de schi etc.) .
Muntii Leaota se afla la sud-vest de Muntii Bucegi . Sunt formati in mare parte din roci cristaline si doar in nord din culmi calcaroase in care raurile au taiat chei .Din Leaota (2133 m.) se desprind radial mai multe culmi cu pajisti alpine si versanti bine impaduriti .
Muntii Piatra Craiului se desfasoara in nord-vestul grupei ,fiind alcatuiti dintr-o uriasa creasta calcaroasa cu versanti abrupti si mase de grohotis ;In est , raul Dambovicioara a sapat chei in versantii cu relief carstic ,unde se afla pestera Dambovicioara .
Intre aceste masive se afla culoarul Rucar-Bran ,o regiune mai joasa la 800 - 1300 m. ,alcatuita din culmi netede formate din roci cristaline si petice de calcar ,conglomerate ,gresii . Rayrile sunt adanci si curg spre sud catre Dambovita ,formand chei in jurul localitatilor Rucar si podul Dambovitei ,sau spre nord ,catre Depresiunea Brasov . In lungul culoarului trece un drum folosit inca din timpul dacilor si romanilor . Satele se afla fie grupate pe vai sau in depresiuni ,fie risipite pe podurile culmilor . Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt cresterea vitelor si exploatarile forestiere ,la care s-au adugat ,in ultimi ani ,agroturismul .

Grupa Muntilor Fagaras :

Se desfasoara intre vaile Dambovitei ,la est ,si Oltului ,la vest ,fiind alcatuita din :
Munti Fagaras ,in nord ,formand cea mai lunga creasta montana carpatica (cca 60 km .) ,ce domina prin versanti povarniti (peste 1000 m.) Depresiunea Fagaras si valea Oltului ,au sase varfuri si inaltimi ce depasesc 2500 m. ,intre care se remarca Moldoveanu (2544 m.) si Negoiu (2535 m.) . In acesti munti se afla circuri si vai glaciare cu lacuri (Balea ,Podragu ,Capra ,Doamnele) ,precum si pajisti alpine .
In centru se gaseste Tara Lovistei ,o depresiune tehtonica alcatuita din culmi atingand 800-1100 m. ,cu paduri si sate de munte ,pe unde treceau drumurile vechi din Tara Romaneasca spre Transilvania . Pe raul Arges este amplasat lacul de acumulare Vidraru .
In sud-est ,intre vaile Dambovita si Raul Doamnei sunt Muntii Iezer ,cu varfuri ce depasesc 2000 m.(2462 in vf. Iezeru Mare ,2391 in vf. Papusa) ,circuri glaciare ,pajisti alpine . La vest de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu , Frunti , Cozia ,cu inaltimi de 1000-1600 m.
Valea Oltului ,pe parcursul a cca 50 km. ,formeaza un defileu cu doua sectoare inguste (Cozia in sud si Turnu Rosu in nord) ,cu lacuri de baraj hidroenergetic ,mai multe sate si manastiri ,precum Coziz , care dateaza din sec. al XIV-lea .

Grupa Muntilor Parang:

Se intinde intre vaile raurilor Olt( est) si Siret si Jiu(vest) ,fiind cea mai extinsa subunitate din Carpatii Meridionali . Sunt formati predominant din roci cristaline si numai in nord-vest si in sud sunt culmi calcaroase cu chei si pesteri .Raurile Jiu de est ,Sebes ,Sadu si Lotru il separa in mai multe masive .
In sud-vest se afla Muntii Parang ,cei mai importanti ,cu varfuri ce depasesc 2400 m. (Parangu Mare ,2519 m.) ,un relief glaciar la Obarsiile raurilor Jiet ,Lotru (circuri ,vai si lacuri ,intre care Galcescu) ,si intinse pajisti alpine . In sud-est Munti Capatanei ,cu cateva varfuri la peste 2100 m. cu chei Oltetu si psteri Polovragi ,Muierii ,iar in nord-vest Muntii Sureanu alcatuiti dintr-un sector central inalt cu roci cristaline ,varfuri de peste 2000 m. si circuri glaciare ,din care pornesc culmi ce coboara pana la 1000 m. ,unele alcatuite din calcare cu formatiuni carstice . Pe valea Orastie se afla cetatile dacice ,intre care Sarmizegetusa Regia .In nord-est sunt Muntii Cindrel ,avand o culme centrala din care se desprinde altele mai mici ce se termina brusc deasupra Depresiunii Sibiului . Intre vaile Sadu si Lotru sunt Muntii Lotrului (vf. Steflescu 2242 m.) ,unde se afla lacurile Vidraru si Malaia ,hidrocentralele ,statiune Balneocrimaterica Voineasa etc.

Grupa Muntilor Retezat:

Se intinde la vest de raurile Strei si Jiu si cuprinde sase masive separate de depresiunea Petrosani si culoarele vailor Raul Mare si Raul Rece . Acesti munti sunt alcatuiti in cea mai mare parte din Sisturi Cristaline si granite care le dau masivitate . Doar la margini se afla si culmi calcaroase in care exista chei si pesteri . In aceasta regiune exista multe circuri ,vai si lacuri glaciare ,o intinsa zona cu pajisti alpine ,paduri de conifere si foioase .
Muntii Godeanu au o pozitie aproape centrala .In jurul farfurilor de peste 2000 m. (Gugu ,2291 m.) ,se gasesc circuri si vai glaciare .
Muntii Retezat ,care se desfasoara in nord est se termina prin versanti cu panta mare deasupra depresiunilor Hateg si Petrosani . Au cel mai mare numar de vai si circuri glaciare . In acest masiv se afla cel mai intins lac glaciar(Bucura) ,si cel mai adanc (Zanoaga) ,din Carpatii romanesti ; o parte a masivului este declarata Parc National din 1935 ,cu zona stricta de ocrotire de 1840 ha.
Muntii Valcan ,situati in sud-est ,au inaltimi mai mici(vf. Straja cu 1868 m.) ,dar prezinta versanti abrupti ,chei si vf. calcaroase
In sud-vest sunt Muntii Tarcu ,cu o creasta principala cuprinzand vf. la peste 2100 m. si numeroase culmi netede impadurite si mai joase . Pe una dintre acestea -----Muntele Mare-----se afla o statiune climaterica .
Aceasta grupa cuprinde si cateva depresiuni . In Depresiunea Petrosani ,de origine tectonica strabatuta de Jiul de vest si Jiul de est se afla strate de carbuni (huila) ,exploatate in mai multe mine . In cuprinsul ei se afla patru orase ,intre care municipiul Petrosani . Depresiunea Hateg tot de origine tectonica ,are un relief variat ,cu terase pe care se afla sate ,artere rutiere si feroviare si orasul Hateg . Catre nord se continua pana la Mures cu Depresiunea Calan  .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Câmpia Romana
Partea  I
Relief si subdiviziuni

     Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
     Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
     Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
     Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi (proterozoice si paleozoice.
     Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.
     Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ continuu.
     La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri, pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea  lacului pontic in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.
     In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului Inferior, care se continua si in prezent.
     Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).
     Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile, precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.
     Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior, unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.
     Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.
     Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate prin tasare si sufoziune (crovuri).
     Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei, Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).
     Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre nord-vest.
     Totodata aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria este fasia cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).
     In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii intre vai).

     a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges, Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte continentale) cu aspect piemontan.
     Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia Ploiestilor si Campia Ramnicului).

     b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente (subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate, baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant (ratacitor).
     Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului, Campia Siretului Inferior.

     c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt, Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine) devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.
     Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si Campia Brailei.

     In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de actiunea directa a fluviului.
     Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei, sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Clima si hidrografia

     Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11 gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.
     Se constata o accentuare  a continentalismului climatic de la vest la est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad  de la 600 mm la mai putin de 500 mm in Baragan.
     Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta  dintre temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.
     Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente: submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si secete).
     Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in  campie (Desnatui, Calmatui).
     Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei Prahova.
     Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222 mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si Prutul (85 mc./sec).
     Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara (Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.
     In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca (mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale

     Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi, apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice (indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu); padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului, Ialomitei.
     Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si pastrata in cateva rezervatii.
     Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor, bogate in humus de mare fertilitate.
     Exista si soluri brun-roscate de padure.
     De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan, lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului si Buzaului.
     Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si Ciornuleasa.

Populatia si asezarile

     Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.
     In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta valoare.

Asezarile rurale

     Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.
     Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul drumurilor si vailor.
     Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie industriala (indeosebi legata de exploatarea petrolului si petrolului si gazelor naturale) sau mixta.
     Cele mai mari asezari rerale din Campia Romana sunt: Dabuleni (15.000 loc.), Poiana Mare (13.000 loc.), Pechea (10.000 loc.), Liesti (11.000 loc.), precum si localitatile rurrale din jurul Bucurestiului: Chitila (12.000 loc.), Jilava (13.000 loc.), Popesti-Leordeni (14.000 loc.), Pantelimon (14.00 loc.), Pantelimon (14.000 loc.) si indeosebi Voluntari (23.000 loc.), cea mai mare asezare rurala din tara.

Asezarile urbane.

     Cele mai vechi orase din Campia Romana dateaza din perioada daco-romana: Drobeta-Turnu Severin (Dobeta), Turnu Magurele (Turris).
Dintre orasele aparute in perioada feudala se remarca Bucuresti, Targoviste, Ploiesti, Craiova, Braila, Galati. In secolul al XIX-lea apar orase in zone agricole (Alexandria, Calarasi, Oltenita, Corabia, Slobozia).
        Orasele din Campia Romana se impart, dupa marime in urmatoarele categorii:

  * Orasul Bucuresti (2,1 mil. loc.)
  * orase cu o populatie cuprinsa intre 100.000 si 350.000 locuitori: Galati (326.000 loc.), Craiova (303.000 loc.), Ploiesti (252.000 loc.), Braila (234.000 loc.), Pitesti (179.000 loc.), Buzau (148.000 loc.) Focsani (101.000 loc.);
  * orase cu o populatie de 50.000-100.000 locuitori: Targoviste (98.000), Slatina (85.000), Calarasi (77.000), Giugiu (74.000), Alexandria (59.000), Slobozia (56.000);
  * orase cu o populatie cuprinsa intre 20.000 si 50.000 locuitori: Tecuci (47.000), Caracal (39.000), Ramnicu Sarat (41.000), Rosiorii de Vede (38.000), Turnu Magurele (37.000), Ftesti (35.000), Oltenita (32.000), Bals (24.000), Bailesti (22.000), Corabia (22.000, Calafat (20.000);
  * Celelalte orase au o populatie mai redusa: acestea sunt: Buftea, Urziceni, Zimnicea, Mizil, Gaiesti, Tandarei, Marasesti, Videle, Draganesti-Olt, Titu, Bolintin Vale, Costesti, Ianca, Budesti, Segarcea, Topoloveni, Vinju Mare, Pogoanele,Insuratei, Mihailesti, Lehliu-Gara, Piatra-Olt, Fundulea, Faurei.

     Dupa pozitie, orasele pot fi clasificate in prase situate pe Dunare (de la Calafat la Galati) si orase situate in interior.

     Orasele mici si mijlocii (intre 100.000 si 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), precum si cele foarte mici (sub 20.000 locuitori), au fiecare structuri urbane si functii specifice.
     Deoarece nu le putem caracteriza pe toate, dam in continuare cateva exemple:
    Alexandria, fost targ de campie, are in prezent functii industriale (rulmenti, textile, industria alimentara), administrative si culturale; Rosiorii de Vede s-a dezvoltat mult in ultimul timp datorita funcsiei de nod feroviar si a unor industrii (reparatii de material rulant, ulei tehnic); Giurgiu, fosta raia turceasca, dezvoltata economic si urban in secolul nostru, are, pe langa functii industriale (clorosodice, nave), un trafic industrial fluvial insemnat si activitati de trabzitir legate de punctul de frontiera rutier si feroviar; Fetesti, cu industrii mai modeste (consrve de legume) si activitati portuare reduse, tinde sa fie inviorat de noile poduri dunarene si perspectiva autostrazii Bucuresti-Constanta.
     Urziceni are ramuri ale industriei alimentare si este un important nod rutier.
     In mod similar si alte orase au structuri urbane si economice specifice.
     Orasele dunarene (de la Drobeta-Turnu Severin la Galati) sunt prezentate la capitolul consacrat Dunarii.

Agricultura

     Campia Romana este principala regiune agricola a tarii, fiind cea mai importanta zona crealiera.
     Este, de asemenea, principala zona de cultivare a unor plante tehnice si industriale.
     Legumuicultura este dezvoltata in principal in jurul marilor orase, in Campia Siretului Inferior si in Lunca Buzaului.
     Legumele timpurii sunt asigurate de marile sere din zona oraselor Bucuresti, Craiova si Ploiesti.
     Sunt, de asemenea, dezvoltate viticultura, indeosebi in sudul Olteniei, unde terenurile nisipoase favorizeaza cultura vitei de vie (Dabuleni, Sadova, Segarcea, Plenita).
     Dintre animale, se cresc ovine (merinos cu lana tigaie cu lana buna), indeosebi in estul Campiei Romane, precum si porcine, indeosebi pe baza de porumb.
     In Campia Romana exista unele dintre cele mai mari combinate avocile din tara (Crevedia si Buftea).

Caile de comunicatie, transporturile si turismul

     Campia Romana este strabatuta de principalele magistrale feroviare si rutiere.
     Acestea sunt atrase de orasul Bucuresti. De aici cele 8 magistrale feroviare, precum calea ferata internationala Bucuresti-Giurgiu.
     Noduri feroviare sunt: Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Rosiorii de Vede, Faurei, Fetesti, Ciulnita, Caracal, Marasesti.
     Drumurile internationale sunt, de asemenea, conectate la Bucuresti.
     Pe Dunare se dezvolta un important trafic fluvial, principalele porturi fiind Galati, Turnu Magurele, Calarasi, Fetesti, Corabia, Calafat si Zimnicea.
     Bucurestiul dispune, de asemenea, de doua aeroporturi care asigura traficul international si intern al tarii.
     Obiectivele turistice sunt concentrate in Bucuresti, imprejurimi (Snagov, Caldarusani etc.) si orasele mari (Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.) .
     In Baragan exita statiuni balneo-climaterice, care utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

Diferentieri regionale
  Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Baraganul
Sectorul estic
Lunca si Baltile Dunarii


Campia Olteniei

    Campia Olteniei este situata la vest de Olt si reprezinta cea mai veche parte a Campiei Romane, judecand dupa seria cea mai completa de terase fluviale intalnite pe Dunare si Jiu.
     Subdiviziunile Campiei Olteniei sunt: Campia Blahnitei, Campia Bailestilor si Campia Romanatilor, mai inalta (163 m) spre contactul cu Piemontul Getic.
     Toate sunt campii tabulare, in cea mai mare parte terasate, acoperite cu loess si nisip, acumularile de nisip (Calafat, Bailesti, Bechet), sugereaza transportul acestuia de un vant dinspre vest.
     Climatul are influente submediteraneene. Predomina vegetatia de silvostepa la care se aduaga portiuni forestiere de stejar.
     Campia Olteniei este strabatuta de Jiu, Olt, Oltet, Drincea si Desnatui. Pe Dunare a fost amenajat lacul de acumulare Ostrovu Mare (pentru hidrocentrala Portile de Fier II).
     Sporul natural al populatiei este foarte scazut (printre cele mai scazute din tara), dar aportul migratoriu contribuie la usoara crestere numerica a populatiei.
     Principalele orase Craiova, Vanju Mare, Calafat, Bailesti, Segarcea, Bals, Corabia.
     Zona industriala din nordul Craiovei (Isalnita) apartine mai mult Podisului Getic, dar cea din sud (Podari, Bucovat, Cernelele, Malu Mare) apartine campiei.
     Exista si asezari rurale foarte mari (Dabuleni, Poiana Mare, Gogosu). Centrele petroliere Ghercesti si Cosoveni se afla situate sn zona de campie.

Sectorul Olt_Arges

     Este cuprins intre Podisul Getic (in nord), Olt (in vest), Dunare in sud) si Arges (in nord-est si est).
     Are o campie piemontana inalta, Campi Pitstilor, si campii tabulare: Boianu, Gavanu-Burdea, Burnaz.
     Climatul este submediteranean si de tranzitie.
     In afara raurilor situate pe margini (Olt, Arges) exista si rauri mici ce traverseaza campia: Calmatui, Vedea cu Teleormanul, Calnistea (care se varsa in Neajlov. Pe Olt au fost amenajate lacuri hidroenergetice.
     Are resurse energetice importante: petrol (Videle, Visina, Glavacioc, Cartojani, Roata, Blejesti, Corbii Mari) si gaze asociate (Videle, Valea Plopilor); este in prezent principala regiune de exploatare a petrolului (Videle si imprejurimi).
     Pentru dezvoltarea productiei agricole au fost construite sistemele de irigatii Vitomirsti-Slatina, Olt-Calmatui (cu apa din Olt) si Giurgiu-Razmiresti (cu apa din Dunare).
     Orasele principale sunt: Ploiesti, Slatina, Coststi, Draganesti-Olt, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Videle, Rosiorii de Vede, Mihailesti.

Campia Bucurestilor

     Campia Bucurestilor situata in partea centrala a Campiei Romane, cu limite relativ ezitante spre est, cuprinde: Campia Targovistei, Campia Ploiestilor, campia de subsidenta Titu-Gheorghita si Campia Vlasiei cu Campul Calnaului.
     Are un climat de tranzitie, vegetatie de silvostepa in alternanta cu stejar (Codrii Vlasiei).
     Exista resurse de petrol (Titu, Gura Sutei, Jilava) si mai ales gaze naturale (Peris, Fierbinti Targ).
     Orasele din acest sector sunt: Bucursti, Ploiesti, Targoviste, Urlati, Mizil (pe margine), Titu, Gaiesti, Topoloveni, Bolintin Vale, Buftea, Urziceni.

Baraganul

     Baraganul contine Baraganul Calmatuiului (intre Calmatui si Ialomita), la care se poate adauga Campia Mostistei.
     Exista resurse de petrol si gaze naturale sn partea nordica (Urziceni, Jugureanu).
Orasele principale sunt: Oltemita, Calarasi, Fetesti, Tandarei, Slobozia, Urziceni, Fundulea, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara, Budesti.
     Au fost amenajate sistemele de irigatii Mostistea, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Sefan cel Mare si Ialomita-Calmatui (toate cu apa din Dunare).
     Specificul Baraganului este dat de o serie de caracteristici geografice: intinderi netede, acoperite cu loess, cu un microrelief de crovuri, clima mai arida (cu precipitatii putine, zile tropicale, geruri iarna), vegetatie de stepa, un peisaj de neconfundat (descris de Al. Odobescu in Pseudokynegeticos), agricultura relativ recenta (de 150 ani), dar foarte dezvoltata intensiv si extensiv, populatia relativ rara, concentrata pe vai.

Sectorul estic

     Sectorul estic al Campiei Romane cuprinde: Campia Ramnicului, Campia Buzaului, Campia Brailei, Campia Siretului Inferior, Campia Tecuciului si Campia Covurlui.
     Dintre acestea Campia Brailei are mari afinitati cu Campia Baraganului, careia aparent, ii apartine.
     Principala resursa de petrol se extrage la Faurei, Ianca, Oprisanesti, Liscoteanca si se prelucreaza la Borzesti si Ramnicu Sarat.
     Orasele sunt: Buzau, Ramnicu Sarat, Focsani, Tecuci, Braila, Galati, Faurei, Ianca.
    Fiecare oras are un profil economic, urban si teritorial propriu.

Lunca si Baltile Dunarii

     Lunca si Baltile Dunarii reprezinta tot o subdiviziune a Campiei Romane, dar situata sub influenta directa a fluviului, unde componenta hidrografica este determinanta.
Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei (Balta Brailei) , in trecut zone de iernat ale ovinelor din Carpati (datorita climatului de adapost, cu temperaturi in ianuarie doar de -1 gr.C), teritorii cu stuf, pasuni, lacuri, balti, paduri de lunca si inundatii, au fost indiguite, desecate si transformate in terenuri agricole.


Informatii selective (pastile) despre Campia Romana

Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
Raurile care strabat Campia Romana sunt:
Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt:
Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
Orasele din Campia Romana sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
Orasele din Campia Olteniei sunt:
Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
Componenta Campiei Romane
Forme de relief din Campia Olteniei
Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Forme de relief sectorul Olt-Arges
Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Forme de relief -Campia Bucurestilor
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Baraganului
Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Forme de relief -Campia Estica
Ape curgatoare -Campia Estica
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Câmpia Romana
Partea  II


Principalele diviziuni ale Campiei Romane sunt:
a) Campia Olteniei;
b) Sectorul Olt-Arges;
c) Campia Bucurestilor;
d) Baraganul;
e) Campia Estica.

Sectoarele din Campia Romana in care se gasesc toate tipurile genetice de campii sunt:
a) Campia Bucurestilor, cu:
- campii piemontane - Campia Targovistei si Campia Ploiestilor;
- campii de subsidenta - Campia Titu si Campia Gherghitei;
- campii tabulare - Campia Vlasiei, Campia Mostistei, Campu Calnaului.
b) Campia Estica, cu:
- campii piemontane - Campia Ramnicului;
- campii de subsidenta - Campia Siretului Inferior, Campia Buzaului;
- campii tabulare - Campia Brailei, Campia Tecuciului.

Cea mai joasa altitudine din aceasta unitate geografica se afla in:
- Campia Pitestilor - 300 m;
- Campia Siretului Inferior - 10-20 m.

In anumite campii tabulare s-a dezvoltat relieful de dune:
- Campia Blahnitei;
- Campia Bailestulor;
- Campia Romanatilor;
- Baraganul Ialomitei;
- Baraganul Calmatuiului;
- Campia Brailei;
- Campia Tecuciului.

Raurile care strabat Campia Romana sunt:
- Drance;
- Desnatuiul;
- Jiul;
- Oltul;
- Oltetul;
- Calmatui;
- Vedea;
- Teleorman;
- Neajlov;
- Calnistea;
- Arges;
- Sabar;
- Dambovita;
- Ialomita;
- Prahova;
- Teleajen;
- Cricovul Sarat;
- Cricovul Dulce;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiuil;
- Buzaul;
- Putna;
- Ramnicul Sarat;
- Barladul;
- Siretul.

Raurile cu izvoare in dealurile de la nord sau in interiorul Campiei Romane sunt:
- Drincea;
- Desnatuiul;
- Calmatuiul;
- Vedea;
- Teleormanul;
- Calnistea;
- Neajlovul;
- Sabarul;
- Cricovul Dulce;
- Cricovul Sarat;
- Sarata;
- Mostistea;
- Calmatuiul.

Gruparea lacurilor din Campia Romana dupa geneza arata astfel:
a) limanuri fluviatile:
- L. Mostistea (la Dunare);
- L. Snagov, L. Caldarusani, L. Fundata, L. Strachina (in bazinul Ialomitei);
- L. Balta Alba (in bazinul Buzaului);
b) lacuri sarate si dulci:
- L. Amara ( langa Slobozia);
- L. Sarat ( langa Braila);
- L. Plascu,;
- L. Ianca ;
- L. Movila Miresii;
c) lacuri de lunca (balti): L.Brates.

Orasele dunarene din aval spre amonte, existente in Campia Romana sunt
- Galati;
- Braila;
- Fetesti;
- Calarasi;
- Oltenita;
- Giurgiu;
- Zimnicea;
- Turnu Magurele;
- Corabia;
- Calafat;
- Drobeta - Turnu Severin.

Nuantarile climatice din Campia Romana determinate de influentele sistemelor barice sunt:
a) influente submediteranene, in sud-vest, cu ploi de toamna, cu veri secetoase si ierni blanda;
b) influente de tranzitie ( de la cele submediteraneene la cele de ariditate), cu precipitatii ce scad spre est, in centru;
c) influente de ariditate, cu secete, cu ploi rare, cu regim torential, in est.

Elementele ocrotite si rezervatiile din Campia Romana sunt:
fauna:
- Izvoru;
- Dunele Hanu Conachi.
flora si fauna:
- Comana;
- Snagov;
- Lacul Sarat.
forestiera: Padurea Ciornuleasa.
paleontologica si geologica: Tiglina.

Orasele din Campia Romana sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.

Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.

Principalele sisteme moderne de irigatii de aici sunt:
- Terasa Brailei;
- Ialomita-Calmatui (mai recent);
- Pietroiu-Stefan cel mare;
- Galatui-Calarasi;
- Mostiste;
- Giurgiu-Razmiresti;
- Olt-Calmatui;
- Vitomiresti-Slatina (efectuat mai recent);
- Sadova-Corabia (pe nisipuri)

Navigatia fluviala se practica pe Dunare, unde circula vase cu tonaj mai mic, pana la 2 metri pescaj. Porturile mai importante sunt urmatoarele:
porturi fluvio-marittme:
- Galati;
- Braila.
- porturi fluviale:
- Giurgiu;
- Drobeta - Turnu-Severin;
- Oltenita;
- Calarasi;
- Turnu-Magurele.

Pentru fixarea dunelor de nisip s-au efectuat impaduriri cu salcam, constituind adevarate perdele de protectie. Aceste impaduriri s-au efectuat in:
- Campia Bailestilor;
- Campia Romanatilor;
- Baragan;
- Campia Tecuciului

Orasele din Campia Olteniei sunt:
- Craiova;
- Vaju Mare;
- Calafat;
- Segarcea;
- Bailesti;
- Caracal;
- Corabia;
- Piatra-Olt;
- Bals;
- Slatina.

Unele localitati din Campia Romana au fost declarate recent centre urbane:
- Piatra-Olt;
- Bolintin-Vale;
- Mihailesti;
- Budesti;
- Fundulea;
- Lehliu-Gara;
- Pogoanele;
- Insuratei;
- Ianea.

Componenta Campiei Romane
Campia Olteniei
Sectorul Olt-Arges
Campia Bucurestilor
Campia Baraganului
Campia Estica

Forme de relief din Campia Olteniei
Campii tabulare
Blahnitei
Bailestilor
Romanatilor

Ape curgatoaredin Campia Olteniei
Dunare
Drincea
Desnatui
Jiu
Amaradia
Oltet
Olt

Forme de relief sectorul Olt-Arges
Campii piemontane
Pitestilor
Campii tabulare
Boianului
Gavanu-Burdea
Burnazului

Ape curgatoare - sectorul Olt-Arges
Vedea
Cotmeana
Teleorman
Arges
Calnistea
Neajlov

Forme de relief -Campia Bucurestilor
Campii piemontane
Targovistei
Ploiestilor
Campii de subsidenta
Titu
Gherghitei
Campii tabulare
Vlasiei
Mostistei
Campul Calnaului

Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Dambovita
Colentina
Arges
Sabar
Ialomita
Cricovul Dulce
Prahova
Teleajen
Cricovul Sarat
Sarata
Mostistea

Forme de relief -Campia Baraganului
Campii tabulare
Baraganul Ialomitei
Baraganul Calmatuiului

Ape curgatoare -Campia Bucurestilor
Ialomita
Calmatui
Forme de relief -Campia Estica
Campii piemontane
Ramnicului
Campii de subsidenta
Buzaului
Siretului Inferior
Campii tabulare
Tecuciului
Brailei

Ape curgatoare -Campia Estica
Siret
Putna
Milcov
Ramna
Rm. Sarat
Buzau
Barlad
Covurlui
Prut
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Referatele  de  acum  in  colo  se  vor  referii  numai  la  Geografia  fizica  si  Geografia   Romaniei. Materia  de  bac  Daca  veti  dori  alte  informatii,  pune-ti  intrebarile    si  veiti  primi  raspunsul
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Amenajari hidroelectrice
DIN ROMANIA

1.Sursele de apă şi importanţa lor

Apa înseamnă viaţă nu numai pentru fiinţele vii, dar şi pentru economia tuturor ţinuturilor, din toate timpurile, fiind un element de neînlocuit pentru agricultură, industrie şi transport.
Din suprafaţa întregii planete de circa 510 milioane de kilometri pătraţi, peste două treimi,respectiv 360 milioane kilometri pătraţi reprezintă întinderea apelor.Numai o treime din suprafaţa continentelor este bogată în apă,restul reprezentând ţinuturi sărace şi aride .Pentru a corecta factorii care condiţionează prezenţa apei este necesar să se recurgă la un ansamblu de măsuri pentru folosirea raţională a surselor de apă ,cum ar fi: captarea, înmagazinarea,tratarea apei,etc.
Apa mai poate fi folosită şi pentru producerea de energie electrică ,prin amenajarea potenţialului energetic al cursurilor de apă, a mareelor , a  valurilor, etc.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
2.Folosinţele amenajărilor hidroenergetice

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie,alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă  sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului,agrement, etc.
Exemple de folosinţă complexă a apelor îl constituie: Amenajarea hidrenergetică a râului Ageş, Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz, Amenajarea Porţile de Fier (pe Dunăre), etc.
De exemplu, la  Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz ,datorită lacului de acumulare dela Izvorul Muntelui ,în afara efectului energetic se satisfac şi alte necesităţi ale economiei naţionale, cum ar fi:irigarea a 300 000 hectare  teren agricol în câmpia Bărăganului,atenuarea cu 60% a debitelor catastrofale ce se produceau pe valea Bistriţei şi Siretului, alimentarea cu apă a centrelor industriale din aval de hidrocentrala Bicaz (Roznov, Săvineşti,etc).
La Amenajarea porţile de Fier ,se asigură prin barajul creat pe Dunăre , posibilitatea  realizării unei producţii de energie de 10 miliarde kilowaţioră (kWh), îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie şi sporirea traficului fluvial pe acest sector.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
3.Mărimi fizice importante la dimensionarea amenajărilor hidoenergetice

ÃŽn natură, cantităţile însemnate de apă evaporată cad înapoi sub formă de precipitaţii şi se infiltreză în straturile superioare ale scoarţei pământului sau în albiile cursurilor de apă.
Aceste mase tind să coboare apoi spre nivelul mărilor şi oceanelor,producând ăn drumul lor un lucru mecanic necesar pentru învingerea rezistenţelor care se opun mişcării apei în albiile naturale ale acesteia.
Orice cantitate de apă care este situată la un anumit nivel terestru reprezintă o sursă de energie hidraulică.Energia hidraulică din natură este formată din energie potenţială şi enregie cinetică.
Această enrgie poate fi transformată  ÃƒÆ’Ã‚Â®n cea mai mare parte în  energie electrică cu ajutorul maşinilor hidraulice amplasate în uzinele hidroelectrice
Cele mai importante  mărimi hidraulice la dimensionarea unei amenajări hidroenergetice sunt: debitul, căderea şi randamentul.
Debitul este o mărime fizică caracterizată prin volumul de apă raportat la unitatea de timp ,de aceea se măsoară în metri cubi pe secundă (m3/s).
Debitul este o mărime foarte importantă la determinarea puterii hidraulice şi deci la dimensionarea amenajării hidrenergetice
Căderea reprezintă înălţimea la care se găseşte volumul de apă deasupra nivelului dat .Căderea este direct proporţională cu energia potenţială a cursului de apă, deci valoarea ei influenţează direct puterea hidraulică
Randamentul unei uzine hidroenergetice este compus din produsul randamentelor diverselor instalaţii care produc transformarea energiei hidraulice în energie electrică.ÃŽntotdeauna ,randamentul are o valoare subunitară (<1), deoarece pe traseu există pierderi de sarcină.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
4. Schema unei amenajări hidroelectrice

ÃŽn fig.1, este prezentată schema unei amenajări hidroelectrice de mare cădere.
Schema este compusă din :
4.1.Lacul de acumulare
Este lacul artificial creat în spatele barajului în scopul stocării (înmagazinării) volumelor mari de apă care vor folosi la producerea energiei electrice
ÃŽn afara de folosinţa energetică, lacul de acumulare poate folosi la irigaţii, alimentări cu apă, agrement,etc.
4.2.Barajul
Barajul reprezintă obstacolul artificial construit pe albia naturală a cursului de apă în scopul obţinerii lacului de acumulare. El poate fi de mai multe feluri:de beton,de anrocamente,de pământ ecranat cu beton,etc.
4.3. Aducţiunea

Aducţiunea reprezintă galeria situată sub nivelul minim din lacul de acumulare prin care se preia apa din lac îi se transportă spre centrala electrică
Aducţiunea conţine galeria forţată şi conducta forţată.
Galeria forţată poate fi din beton sau din beton blindat cu blindaj metalic
Conducta forţată poate fi din beton ,sau  conductă metalică .Conducta metalică se amplasează deobicei după nodul de presiune,din considerente de siguranţă.Ea se termină la peretele centralei cu un distribuitor cu un număr de ieşiri egal cu numărul turbinelor(minim două ieşiri)
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
4.4. Nodul de presiune
Nodul de presiune este compus din castelul de exchilibru şi casa de vane.
Castelul de echilibru este o construcţie de siguranţă a amenajării şi are rolul de a prelua fluctuaţiile majore de nivel din sistem şi de a le atenua atfel încât să nu ajungă să producă catastrofe sau pierderi ireparabile în instalaţiile amenajării.
Casa de vane are rol de siguranţă, reglaj şi întreţinere a aducţiunii şi este compusă dintr-o construcţie care conţine cel puţin două vane amplasate pe conducta de aducţiune.

4.5.Centrala propriu-zisă
Centrala cuprinde următoarele:cladirea centralei,sala maşinilor, instalaţiile din centrală,maşinile de ridicat,camera de comandă.
Turbinele şi generatorul sunt amplasate în sala maşinilor.
Instalaţiile din centrală furnizează agenîi necesari bunei fucncţionări a agregatelor :apă de răcire, ulei sub presiune,aer comprimat, sau asigură epuismentul (eliminarea apei),stingerea incendiilor,aer condiţionat.
Maşinile de ridicat sunt deobicei podul rulant şi diverse trolii de manevră.
Camera de comandă conţine panouri electrice şi automatizate pentru comenzile de la distanţă a închiderii-deschiderii diverselor echipamente , ridicarea-coborârea stavilelor segment pentru deversare controlată,închiderea-deschiderea vanelor sferice,etc.

5.Avantajele amenajărilor hidroelectrice
Faţă de energia obţinută prin arderea combustibililor clasici( petrol, cărbune, şisturi bituminoase) sau reacţiile metalelor  radioactive(uraniu îmbogăţit, plutoniu),  energia electrică obţinută prin amenajarea cursului râurilor sau fluviilor este în primul rând "curată", fără a elibera în mediul înconjurător nici un fel de noxe.
Amenajările hidroelectrice permit ,pe lângă folosinţele energetice şi alte folosinţe, aşa cum am arătat: în agricultură,piscicultură,gospodărirea apelor, turism.
Amortizarea cheltuielilor construcţiilor executate se face relativ rapid, astfel încât investiţiile ulterioare sunt minime,numai pentru întreţinere, ceea ce conduce la un cost ieftin al kilowatt-ului (adică apa este gratuită) , în comparaţie cu centralele termice la care combustibilul are costuri din ce în ce mai ridicate.
Dezavantajele constau în modificarea biotopului înconjurător,necesitatea exproprierilor terenului din calea construcţiilor,anii secetoşi care pot scădea dramatic nivelul în lac.
ÃŽn România  zilelor de azi este mult mai avantajoasă obţinerea energiei electrice din hidrocentrale, deoarece acestea sunt existente, nu necesită import de combustibili şi sistemul hidrotehnic este foarte bine organizat.           -Cea mai buna inspiratie…
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Surse de poluare cu praf, cenuşă şi fum


Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

    a)Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.
    Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:
a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.

a.10.    ÃŽn tabelul 1 se prezintă unele surse industriale de poluare cu praf, fum şi cenuşă iar în tabelul 2, producţia specifică de fum şi praf pe industrii.


Surse industriale de poluare cu praf, fum şi cenuşă

Industria    Sursa de poluare    Produsul poluant
Oţelării.    Furnale, maşini de sintetizare.    Oxizi de fier, fier, fum.
Turnătorii de fontă.    Furnale, instalaţii de dezbatere.    Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.
Metalurgia neferoasă.    Furnale şi topitorii.    Fum, fumuri de ulei şi metale.
Rafinării de petrol.    Regeneratori de catalizatori, incineratori de nămoluri.    Praf de catalizator, cenuşă de nămol.
Fabrici de hârtie.    Cuptoare de recuperare a chimicalelor şi de calcar.    Prafuri de chimicale.
Sticlă şi fibre de sticlă.    Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticlă, tragerea firelor.    Praf de materii prime, ceaţă de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de răşini.
Tabel 1



Producţia de fum şi praf în industrii

Industria    Emisia de fum şi praf
Siderurgie    10 kg / tonă metal
Fonterii    15-25 kg / tonă metal
Procesarea aluminiului    450 kg / tonă metal
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Topitorii de bronz şi alamă    12 kg / tonă metal
Tabel 2

O importantă sursă industrială, în special de praf, o reprezintă industria materialelor de construcţie, care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construcţii se detaşează, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de bază, care intra în fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecată cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute şi aplicate doua procedee de fabricare:

-    procedeul uscat, în care materiile prime sunt deshidratate, fărâmiţate în mori speciale şi trecute apoi în cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi înalte;

-     procedeul umed, în care materiile prime se amesteci cu apă, apoi în stare umedă se macină în mori speciale, după care, partea rezultată este trecută la rândul ei în cuptoare rotative, unde procesul este acelaşi ca la procedeul uscat;

    Temperaturile din cuptoare determină mai întâi fărâmiţarea materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin măcinare, se obţin particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantităţi mari de praf, în toate verigile lanţului tehnologic: uscătoare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din uscătoare se elimina în atmosferă aproximativ 10% din cantitatea introdusă, în mori, 1-3% din cantitatea prelucrată, în cuptoarele rotative, 10%, iar în procesele intermediare, intre 2 şi 4%. ÃŽn total se pierde intre 20 şi 25% din materia primă prelucrată la procedeul uscat şi 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este împrăştiat până la distanţa de peste 3 km faţă de sursă, concentraţia acestuia în apropierea surselor, variind intre 500 şi 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substanţelor ce se elimină prin coşurile întreprinderilor industriale şi este constituit din vapori de apă, gaze, produşi incomplet arşi (cărbune, hidrocarburi, gudroane etc.) şi alte impurit4i înglobate şi eliberate cu ocazia arderii.
    Fumul are o culoare albicioasa dacă arderea este completa. Culoarea neagra indica o ardere incompleta, datorita lipsei de aer, precum şi prezentei în cantitate mare a cărbunelui şi a funinginii. Culoarea fumului rar poate fi roşcată, cenuşie sau bruna, după cum cărbunele conţine fler, aluminiu sau mangan.
Particulele de fum au dimensiuni submicronice (< 0,075m). Cenuşa rezultată în exclusivitate din combustibili solizi. Proporţia sa variază intre 5-15% la antracit (cărbune superior, deci cu ardere mai completă) şi 40-50% la cărbunii inferiori (lignit, turbă, etc.). Cenuşa se compune din:

-    compuşi minerali puternic înglobaţi în masa cărbunelui. ÃŽn această categorie sunt cuprinşi compuşii de Si, Al, Fe, Ca, Mg şi/sau S;

-    impurităţi (cenuşă mecanică) provenite din roca în care se afla înglobat zăcământul.

Cenuşa rămâne în cea mai mare parte în focar şi este îndepărtată prin procedee mecanice sau hidraulice. Restul este antrenat spre coş de către puternicul curent de aer format în
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
camera de ardere. în marile centrale termoelectrice, la trecerea prin cos, cenuşa este captata aproape în totalitate.

a.20.    O altă sursă importantă generatoare, în special, de fum şi cenuşă, este arderea combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi în scop domestic. Astăzi, în  multe ţări în curs de dezvoltare, lemnul de foc este la fel de vital ca alimentele, iar ca preţ, în unele locuri, înregistrează un ritm de creştere mult mai mare decât la alimente. Cauza creşterii zi de zi a preţului este restrângerea suprafeţelor de pădure. Multe ţări care fuseseră cândva exportatoare de produse forestiere au devenit importatoare, în măsura în care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. ÃŽn SUA şi India se ard anual circa 130 milioane de tone de lemn de foc; în SUA această cantitate asigură doar 3% din consumul de energie, în timp ce în India, aceeaşi cantitate asigură circă 25% din consum. Deci, pentru ţările în curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru ţările în curs de dezvoltare consumul de lemn este o necesitate; ţări ca Suedia Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, în politica lor economică, reducerea consumului de petrol şi, în compensaţie, creşterea contribuţiei energetice a lemnului de foc. Chiar în SUA, acolo unde preţul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasă către folosirea lemnelor de foc. Se apreciază, de exemplu, că în SUA după 1973, folosirea energiei obţinute din lemn, în sectorul casnic, a sporit de două ori. Vânzările anuale de sobe, intre 1972 şi 1979, au sporit de noua ori, jar în 1981 s-au vândut pe teritoriul SUA circa 2 milioane de sobe pentru încălzirea locuinţelor cu lemne. Fumul emis din sobele cu lemne are o culoare albastră-fumurie şi conţine o cantitate însemnata de materii organice, care se apreciază că pot fi toxice şi cancerigene. Tot în scop domestic se ard astăzi, în lume, cantităţi enorme de cărbuni, petrol şi gaze naturale. De exemplu, numai în S.U.A., în 1966, s-au utilizat în scop domestic peste 2.1011 m3 gaze şi 1.1011 litri produse petroliere lichide, ambele cu un echivalent caloric de 2,54015 Kcal.

b) Exista, practic, trei principale surse naturale generatoare de praf, cenuşa şi/sau fum în atmosfera:
    1 - erupţiile vulcanice;
2 - furtunile de praf;
3 - incendiile naturale ale pădurilor.

    b.10. Fruptule vulcanice generează produşi gazoşi, lichizi şi solizi care, schimba local nu numai micro şi mezorelieful zonei în care se manifesta, dar exercita influente negative şi asupra purităţii atmosferice. Cenuşile vulcanice, împreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic şi alte numeroase gaze, sunt suflate în atmosfera, unde formează nori groşi, care pot pluti pana la mari distante fată de locul de emitere. Timpul de remanenţă în atmosferă a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetători apreciază ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra, provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au şi influente asupra bilanţului termic al atmosferei împiedicând dispersia energiei radiate de pământ către univers şi contribuind, în acest fel, la accentuarea fenomenului de ,,efect de sera", produs de creşterea concentraţiei de C02 în atmosfera.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
b.20.  Furtunile de praf. Terenurile afinate din regiunile de stepa, în perioadele lipsite de precipitaţii, pierd partea aeriana a vegetaţiei şi rămân expuse acţiunii de eroziune a vântului. Vânturile continue, de durata, ridică de pe sol parte din particulele ce formează scheletul mineral şi le transforma în suspensii subaeriene, care sunt reţinute în atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a proceselor de sedimentare sau a efectului de spălare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetări recente, din satelit, au arătat Ca eroziunea eoliană numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. în acest context, se pare Ca deşertul Sahara înaintează în fiecare an cu 1,5 pana la 10 km.
Furtuni de praf se produc şi în alte zone ale globului. Astfel, în mai 1934, numai intr-o singuri zi, un vânt de o violenţă neobişnuită a produs un intens proces de eroziune eoliană pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma şi Colorado. Norii negri, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, după ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au întunecat Washington-ul şi New York-ul şi s-au deplasat mai departe către Atlantic. ÃŽn 1928, la 26 şi 27 aprilie, o furtună eoliană a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime intre 12 şi 25 mm de pe o suprafaţă de circa 400 000 km2, situată în zona precaspică. Evaluările făcute cu acel prilej au arătat că, numai pe teritoriul tini noastre, s-au depus circa 148 milioane m3 praf, din cantitatea totală ridicată.

b.30. Incendiile naturale. Căderea naturali a climatului sub pragul critic de umiditate poate cauza profunde dezastre ecologice. Unul din cele mai grave îl reprezintă incendiile naturale. Fenomenul este deosebit de răspândit, mai ales în zona tropicali deşi, în general, gradul de umiditate al pădurilor din această zonă nu este de naturi sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfârşitul anului 1982 şi începutul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei şi Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3,5 milioane hectare păduri tropicale. ÃŽn Coasta de Fildeş, în 1983, focul a distrus circa 450 000 ha iar în Ghana, în timpul aceleaşi secete, a fost distrusă prin foc o mare suprafaţă de păduri şi circa 10% din plantaţiile de cacao.
    ÃŽn anii deosebit de secetoşi, chiar şi în zonele temperate, se produc dese incendii ale pădurilor. Astfel, în 1992, pe fondul unei succesiuni de ani secetoşi, au izbucnit incendii devastatoare chiar şi în pădurile Franţei şi ale Poloniei. Se pare ci situaţia climatici din deceniul 80 a extins mult suprafeţele de păduri vulnerabile la incendii pe întregul glob.





Bibliografie:

Brown L., “Probleme globale ale omenirii. Starea lumiiâ€Â?, Editura Tehnică, Bucureşti, 1992
Ursu P., “Protejarea aerului atmosfericâ€Â?,Editura Tehnică, 1978
-Cea mai buna inspiratie…
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Amenajari hidroelectrice
DIN ROMANIA

1.Sursele de apă şi importanţa lor

Apa înseamnă viaţă nu numai pentru fiinţele vii, dar şi pentru economia tuturor ţinuturilor, din toate timpurile, fiind un element de neînlocuit pentru agricultură, industrie şi transport.
Din suprafaţa întregii planete de circa 510 milioane de kilometri pătraţi, peste două treimi,respectiv 360 milioane kilometri pătraţi reprezintă întinderea apelor.Numai o treime din suprafaţa continentelor este bogată în apă,restul reprezentând ţinuturi sărace şi aride .Pentru a corecta factorii care condiţionează prezenţa apei este necesar să se recurgă la un ansamblu de măsuri pentru folosirea raţională a surselor de apă ,cum ar fi: captarea, înmagazinarea,tratarea apei,etc.
Apa mai poate fi folosită şi pentru producerea de energie electrică ,prin amenajarea potenţialului energetic al cursurilor de apă, a mareelor , a  valurilor, etc.

2.Folosinţele amenajărilor hidroenergetice

Amenajările hidroenergetice constituie un exemplu de folosinţă complexă, deoarece apa acumulată într-un lac artificial poate fi folosită în acelaşi timp pentru producerea de energie,alimentarea cu apă a zonelor agricole (irigaţii) , alimentarea cu apă potabilă  sau industrială a centrelor apropiate, piscicultură, combaterea eroziunii solului,agrement, etc.
Exemple de folosinţă complexă a apelor îl constituie: Amenajarea hidrenergetică a râului Ageş, Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz, Amenajarea Porţile de Fier (pe Dunăre), etc.
De exemplu, la  Amenajarea Bistriţei în sectorul Bicaz ,datorită lacului de acumulare dela Izvorul Muntelui ,în afara efectului energetic se satisfac şi alte necesităţi ale economiei naţionale, cum ar fi:irigarea a
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Zona calcaroasa este cuprinsa intre culmile Albele , Dragasan , Scocul Mare . In acest perimetru se intalnesc si fenomene carstice – vai seci , doline, avenul Piule , pesterile Dalma cu Brazi , Piatra Iorgovanului .
     In parc sunt 1200 de specii vegetale . La poale se intind paduri de fag , carpen si mesteacan ; in vai creste arinul negru . Mojdreanul si teiul pot fi gasite pe Valea Raului Mare . La peste 1000 m gasim molid , scorus , artar , mesteacan , mai intai treptat in padurile de amestec , apoi rasinoasele formeaza un etaj propriu-zis pana la 1800 – 1900 m .
     In vegetatia subalpina se mai remarca alaturi de iuniperete si jnepenisuri , smirdarul . In zonele calcaroase se remarca argintica , orhideele – papucul doamnei , sangele voinicului , crinul , vulturica ( 34 de specii ) .
     Fauna este reprezentata de cerb , caprioara , capra neagra , marmota , mistretul , ursul , jderul , pisica salbatica , cocosul de munte , ierunca , vulturul sur , acvila de munte .
     In arealele calcaroase se intalneste vipera . Pastravii populeaza lacurile si raurile .
     In parc se fac cercetari de flora , vegetatie , fauna , agropastorale si cinegetice .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Chicago

     
      Al  treilea   oras   ca   marime   din   Statele Unite  ale  Americii, Chicago se  afla în  nordul  teritoriului  american , pe tarmul  sud - vestic   al   Lacului  Michigan  , la  176  metri  altitudine  absoluta, intr-o  zona  de  câmpie   strabatuta   de  râurile  Chicago  si  Calumet. Cu  o populatie  de  peste  8314000  locuitori  si  o  suprafata  de  circa  9595 km 2 , Chicago  este  considerat  o  metropola  americana  ( densitatea  : 866,4 locuitori / km 2  ) .
      Marea  metropola  americana  are  o  istorie  relativ  recenta . Tinutul apartinea  triburilor  de  indieni. Primii  europeni  care  ajung   aici , în 1673 sunt  exploratorii   francezi  Louis  Jolliet   si  Jacques Marquette. Primii  colonisti  sositi pe  aceste  meleaguri  gasesc  un   pamânt   neprimitor, mlastions, cu   lacuri mici  si  numeroase, râuri  sovaitoare  si  vecinatatea unei  mari  cu  apa  dulce <-> Lacul  Michigan (  57016 km 2 , 256 m  adâncimea  maxima  ). In  ciuda  acestor  realitati  aparent  neprimitoare ei  construiesc  în  1803  fortul  Dearbon , cu  scopul  principal  de a-i  apara  împotriva  indienilor, dar  acestia  reusesc sa-l  distruga  în  1812 ;  fortul  este  reconstiuit   ÃƒÆ’®n  1816  si  va  fi  permanent  locuit  pâna  în  1830 . Tânara  asezare  prindea  contur  destul  de  lent, putinele case  din  lemn  care  s-au  ridicat  în  jurul  fortului  erau  destinate  locuirii, dar  mai  ales  comertului. Dupa  1818 , când Illinois  este  cunoscut  ca  stat, noua asezare  continua  sa  lâncezeasca. Comertul  a  fost  pârgia  ce  a  propulsat  viitoarea  metropola, portul  de la  tarmul  Lacului  Michigan  devenind  din  ce în  ce  mai  activ. Un  eveniment  de  mare  însemnatate  pentru  viitorul  micii asezari  se  leaga  de  deschiderea  canalului  Erie, în 1825, prin  care  Oceanul   Atlantic  a  început  sa  comunice   cu   Marile  Lacuri, deci  inclusiv  Lacul Michigan,  statele  cu  iesire  la  ocean  din  estul   Statelor  Unite   ale  Americii fiind  astfel  puse  în  legatura  cu  zona  lacurilor   nord – americane . Mai mult , acest  canal  modifica  directia  de  deplasare  a  emigrantilor  de  pe  axa  ce o  forma  valea  râului  Ohio  catre  nord  , Chicago  devenind   principalul   loc de  popas  pe  drumul  lung   al  cuceririi  „ Vestului Salbatic „ .
      In  1837  Chicago  este  declarat  oras , având  4200  locuitori . La început orasele  au  aparut  în  jurul  unui  element   favorizant   al   unei   regiuni geografice : o  intersectie , un  loc  fortificat , un  nucleu  administrativ,o resursa naturala , un port (  Chicago , Moscova , Roma , Johannesburg , Rotherdam  ). Ele erau  produsul organic   al  mediului  înconjurator , reprezentau  o  concentrare  de  oameni cu  o  anumita  capacitate  de  munca , de  productie  ,  dar si  cu  anumite  nevoi  de  exigente  ,  pentru   a  caror  satisfacere  trebuiau  sa se  organizeze  si  sa  efectueze  schimburi . Comertul  creste  vertiginos  , solicitând  o  intensificare  a  transporturilor . Traficul  naval  de  pe   Lacul  Michigan devine  insuficient , desi  sporeste  foarte  mult .  Apar  noi  cai  de  comunicatii:  se  construiesc  canalele  Chicago  si   Illinois   ÃƒÆ’®n  1848   care   fac  legatura  cu sistemul  navigabil  al  fluviului  Mississippi ; liniile  de cale  ferata  se  înmultesc în asa  masura  încât  în  1856  orasul  devine  principalul  nod  de  cale   ferata  al S.U.A. ; în 1869  este  deja  deservit  de  linii  transcontinentale  feroviare  si  rutiere . Aceasta  dezvoltare  a  transporturilor  si  comertului  are  urmari  imediate asupra   aspectului
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
urbanistic  .  Numarul   populatiei  creste  rapid  ,  ceea  ce  declanseaza  o  crestere  a  spatiului  construit   pentru  care  este  caracteristic lemnul. Aceasta   este  si  cauza   care  amplifica  dezastruosul   incendiu   din 
                                               


ANUL    Numar  de  locuitori  specific anului   
1850    30.000  locuitori   
1880    500.000  locuitori   
1950    4.945.000  locuitori   
1980    8.314.000  locuitori   

8/9  octombrie 1871, ale  carui  urmari  nefaste  au  însemnat  distrugerea completa  a  unui  perimetru  de  11,3  km 2  ce  cuprindea  peste  5000  de  cladiri  si  unde  locuiau  circa  100.000  de  oameni  . Acest  incendiu  a  avut  si  alte urmari :  populatia  ramasa  fara  locuinte  a format  noi  comunitati  in  apropierea  orasului  sporind  numarul  suburbiilor , al   oraselor  satelit  : Evanston  ,  Winnetka , Lake  Forest  etc. Pe de  alta  parte , edilii  au  declansat  reconstructia orasului  pe   baza  unui   plan  riguros  de   sistematizare . Arhitecti  ca  : Jenny ,
Root , Burnham , Sullivan , Alder  si-au  legat  numele  de  marile  edificii  ale  orasului . In  1890  sunt  anexate  numeroase  suburbii  ce  dubleaza  suprafata si numarul  populatiei  ( 1.100.000  locuitori  ) . Efercenta  construirii  de  noi  cladiri  culmineaza  cu   aparitia   primilor  zgârie - nori , premiera  mondiala  absoluta , ce  schimba  aspectul  oraselor  lumii , înaltându-le  pe  verticala  , atribuind acesti   uriasi  de  otel  si  sticla  stilului  american  , indiferent  de  meridianele  pe  care  sunt  construiti . Compania  Home Insurance  Building  , construita  în 1895 , construieste  în  urmatorii  21 de cladiri  cu 12  si 16  etaje . Tot  acum  se  contureaza   principalele  zone  functionale  ale  orasului  : Loop  ( numita  asa  din 1890 ) , zona  centrala , situata  la  sud  de varsarea  râului  Chicago , concentreaza  comertul , finantele  si  o  parte  a  locuintelor  celor  avuti , care  se stabilesc  în  cea  mai  mare  masura  pe  Gold  Coast ( Coasta  de  Aur ) , o zona de parcuri   ÃƒÆ’®ntinse , vile  ultraelegante presarate  pe  tarmul  Lacului  Michigan.
         Legatura  între  zonele  Loop  si   Gold  Coast  se  face  printr-un  frumos  bulevard , Michigan  Avenue  , amenajat  în  1920  . Zonele  industriale  se  concentreaza  în  jurul   râului   Chicago , în  zona  Calumet  , in  lungul   liniilor  de  cale   ferata , formând  areale   bine  delimitate  în  sud  si sud-est .  Zonele  muncitoresti  înconjoara  pe  cele  industriale , fiind  masate  si  în  nord  si  vest , în suburbii  dar  si  în  zona  complexului  portuar  de  la  tarmul  Lacului  Michigan  . E drept  ca  simplitatea  configuratiei   oferea  numeroase   avantaje , intre  care si  posibilitatea  sistematizarii  anticipate  dar, în  acelasi  timp , a dus la o  mare  monotonie  urbanistica  , tiparul  respectiv  fiind  multiplicat  de  mai  multe  ori . De  fapt ,  acest  tipar  sub  forma  de  patrulater  taiat  în  lung  si  lat  de  strazi perpendiculare  - quadrate – este  cel  al  Romei  Antice .El  a  fost  adoptat de multe  tari  europene , dar  mai  ales  în  America  de  marile  orase , printre care  este si  Chicago ( New  York , Buenos  Aires , Havana , Philadelphia , Ciudad de  México ) . Dupa  1950  se  construieste  foarte  mult , zona  comerciala este extinsa  la  vest  de  Loop , iar  dupa  1970  spre  Near  West  Side . Cladirile ridicate  în  Chicago  sfideaza  înaltimile : John  Hancock  Center  cu  100  de etaje (  construit  dupa  1960  ) ,  The
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Sears  Tower  cu  110  etaje  la  vest  de  Loop ( începuta  în  1970 ) – cea  mai  înalta  cladire  din  lume  443 m  - un  alt complex  de  zgârie - nori  la  NE  de  Loop  care  include  Standard  Oil  cu 80  etaje , Water  Tower  Place  cu  74  etaje .
           Aceasta   aglomeratie   urbana   se  confrunta  cu  o  multitudine  de probleme . Evident ,  cea  mai  acuta  a fost  si ramâne concentrarea excesiva de  oameni, mozaicul  de populatii  originare  din tarile  celor  sase  continente. Dezavantajul  cel  mai  evident al  marilor  concentrari  urbane  este congestionarea traficului  urban ( Chicago, New York , Tokio , Paris , Ciudad de Mexico ). Ca  urmare, deplasare  în  metropole  devine foarte  anevoioasa, cu nume -roase puncte  de  strangulare  a  circulatiei, iar  ziua  de  lucru  a  salariatilor  se lungeste  cu  orele  pierdute  pentru  a  ajunge de la locul  de  munca  acasa. S-au  adoptat  câteva  soluti  cu  eficienta partiala : construirea  unor  noi autostrazi  pentru  usurarea  transportului celor  ce  lociesc  în  afara  metropolei ;noi zone  industriale  au  fost  amplasate  direct  in  suburbiile  celor  mai îndeparta-te ; s-au  construit  complexe  comerciale  uriase  în  afara  orasului . Un rol deosebit  a  revenit   si  construirii   aeroportului  O'Hare , printre  cele  mai  mari  din Statele Unite ale Americii ,  care  a  angrenat  amenajarea   a foarte  multe  anexe  în jurul  sau  creând  locuri  de  munca  pentru  zeci  de  mii  de  oameni ;
amplasarea  complexelor  de cercetari  nucleare  la  Argonne  National Laboratory   si  lânga   Batavia. Spatiul  urban  a  înghitit   suprafete  uriase  :  orasul propriu - zis  are  590,8  km 2 , iar  Chicago  Standard  Metropolitan  Statistical Area  -  S.M.S.A. – ocupa  9595 km 2 ; de la  suburbia  Evanston , în nord  ( care nu este  ultima ) si pâna  la  Gary ( care nici  el  nu  încheie  lantul  suburbiilor ) sunt peste 70  km . Dar  metropola  detinea  si  recorduri  dintre  cele  mai detestabile : crima  organizata , gangsterii  lui  Capone  e.t.c. Astazi , alte  triste recorduri  se  adauga  celor  enumerate : crimele si  jafurile  în  plina  zi , consumul  ridicat de  droguri , conflictele  rasiale ,mii  de  oameni  morti  sub  rotile  celor 1500 de autoturisme  ce  se  scurg  într-un  minut  pe  cele  mai  multe strazi  ale  orasului ,  aerul  poluat .
                  Pozitia  geografica  a  avantajat   foarte   mult  dezvoltarea  economica  a  orasului   :  pe  Lacul  Michigan  se  aduceau   cu  navele  minereu  de
fier  si  carbune ; pe  caile  ferate  era  adus  cocsul  din  Appalachi ; pe canale , cai  ferate  si  sosele  se  aduceau  din  sud  grânele  si vitele  preriei .  Aceasta a  încurajat  de  timpuriu  dezvoltarea  industriei : prima  otelarie  apare  în 1880 , construita  la varsarea  râului   Calumet   ÃƒÆ’®n  Lacul  Michigan  , urmata  în  1900 de  altele  în  Indiana  Harbor  si ,  în 1906 ,  de  otelariile  de  la   Gary . Chicago a  devenit  o renumita  piata  de  grâne  si  de  vite  -  abatoarele  au  dominat viata  economica  pâna  dupa  anii  1960 ; paienjenisul  cailor  de  comunicatii  pe care nu  îl  egaleaza  nici  o  alta  metropola  a  lumii .
                  Chicago , situat   ÃƒÆ’®n  zona   agricola  Middle  West  si   ÃƒÆ’®n  cea  urban - industriala  Northeast , cu cele  15.000  de intreprinderi  pe  care  le  detine , da 6 % din  productia  industriala  a  S.U.A. . Printre  principalele  ramuri  si  produse  industriale se numara : siderurgia ( uzine la Gary si Calumet ) , aparatajul  electrotehnic  si  utilajul  electronic  ( trustul  Zenith ) ,  automobile ,  masini  agricole ( Mc. Cormick , una  din  marile  uzine  de  tractoare  din  S.U.A. ), vagoanele si locomotivele  electrice ( trustul Pullman ) , utilaje  grele  (  concernul International  Harvester ), complexele petrochimice , rafinariile ( instalate la Whiting , East Chicago , Gary  ,  Calumet  cu  o capacitate  totala  de  55,4  milioane tone ) ,
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
aparatele electrocasnice (principalul producator al Statelor Unite ale Americii ) ,  industria  carnii (  mari  abatoare  în  sud  ) , prelucrarea  lemnului  ,  moraritul , confectiile , încaltamintea , tipariturile . Orasul  este  o  renumita  piata  a grâului , a  comertului  cu  vite ( comercializare  de  celebra  Chicago  Union  Stock Yards )  ,  ca  si  un   mare  centru  financiar  si  comercial , sediul  marilor banci (  Continental  Illinois , First  National  Bank  ) , al  burselor   de  marfuri   si   valori     ( Midwest  Stock  Exchange  , Chicago Mercantile  Exchange ) , al unor puternice  corporatii  comerciale (  Sears  Roeleuck ,  Marcor , Jewel  Companies  ) . Ca nod  al  cailor  de  comunicatii se  remarca prin : 39  de linii  de cale ferata, 9 aeroporturi ( O'Hare , Midway , Harlem , Northerly Island e.t.c. ); cel mai mare coplex portuar  pe  ape  interioare din  S.U.A. cu  un  trafic  de  40.000.000  tone pe  an ; metroul  inaugurat  în  1892 , cu  o retea  de  143  km , din care 17 subteran ; numeroase autostrazi  .
                  Chicago  este un mare  cetru  de  cultura  si  arta :  universitati  ( University  of  Illinois  – 1897 , University  of  Chicago , Chicago State University , Loyola University , Northwestern University ) , muzee ( Muzeul  de arta  contemporana , Muzeul  stiintei  si  al  industriei  , Muzeul de istorie naturala ) , teatre , edituri . Orasul  are  o  gradina botanica  ,  acvariu  , planetarium  ,  parcuri  întinse  ( Grant , Milton Lee , Olive , Buruham , Lincoln , Garfield ) . Prin aceste caracteristici , Chicago  este  considerat de specialisti  o  mare  metropola americana .
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Norvegia




Introducere
Europa Nordică
In cadrul Europei Nordice sunt cuprinse următoarele ţari:
                ☼ Danemarca-Copenhaga
                ☼ Suedia-Stockholm
                ☼ Finlanda-Helsinki
                ☼ Islanda-Reykjavik
                ☼ Letonia-Riga
                ☼ Lituania-Vilnius
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
☼ Estonia-Tallinn
                ☼ Norvegia……….

Norvegia

Suprafaţa: 324220 km2
Aşezare geografică: între latitudinea nordică 57°57’ -71°10’  respectiv longitudinea estica
43°0’-31°10’.
Populaţie: 4299231 locuitori
Densitatea populatţei: 14 locuitori/km2
Capitala şi oraşul cel mai mare: Oslo (473344 locuitori)
Limba oficială: Bokmal  (este limba literară, numită şi “limba cărţiiâ€Â?) şi Nynorsk (norvegiana nouă) introdusă la sfârşitul secolului XIX.
Produse importate: produse din industria de maşini, vapoare, vehicule, metale neferoase, fier, oţel, combustibili, textile.
Produse exportate: produse din industria de maşini, metale neferoase mai ales aluminiul, tiţei şi derivatele ei, gaze naturale, vapoare, produse din industria hârtiei, peşte, produse de fier şi oţel.
Moneda oficială: coroana norvegiană (1 coroana=100 lire).
Produs intern brut (PIB): 110400 milioane dolari SUA.
Formă de stat: monarhie.

     Aşezare geografică
       Ţară muntoasă, câmpiile mai mari se gasesc doar în apropierea capitalei şi a tărmului sudic. Continuitatea tărmului vestic este întreruptă de aşa numitele fiorduri, golfuri săpate de ghetari.. Cel mai lung este fiorul Sogne, de 203 km.
   
     Clima   
       Pe litoral predomină influenţa oceanică, iar datorită curenţilor din golfuri, porturile rămân dezgheţate şi în nordul îndepartat. Temperatura medie a oraşului Bergen în ianuarie este 1°C, iar vara de 15°C. Oslo, faţă de acesta, are iarna mai rece şi vara mai caldă. Masele de aer cu presiunea atmosferică scăzută din Oceanul Atlantic aduc precipitaţii de 2000 de mm în partea
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
vestică a ţarii. In apropierea capitalei cantitatea de precipitaţii este de numai 800 mm, zona montană este bogată în precipitaţii.
     
     Agricultura
        Din suprafaţa totală a ţării, pentru agricultură poate fi folosită, doar 3,5 %, mai ales pentru păşunat. Terenurile arabile se gasesc doar în număr mic pe câmpiile din sud-est şi în apropierea oraşului Trondheim. ÃŽn apropierea fiordurilor sunt cultivate plante furajere. Principalele ramuri ale agriculturii sunt: creşterea porcinelor şi a bovinelor, industria laptelui, exploatarea lemnului şi producţia de uoă.

     Industria şi materiile prime
        Ramurile industriilor  bazate pe energie electrică, industria electronică şi metalurgia, s-au dezvoltat paralel cu valorificarea energiei produse de hidrocentrale. Astăzi, energia electrică este deja prezentă în producţia interprinderilor în proporţie de 99 %. ÃŽncepând din 1966, componente de baza al economiei norvegiene sunt şi zăcămintele de petrol şi gaze naturale  din adâncurile Mării Nordului. Este însemnat mineritul de cupru, nichel şi pirita.
     
     Populaţia
        Pe marea majoritate a suprafeţei  ţării populaţia este rară. Populaţia s-a concentrat mai ales in apropierea tărmului sudic; 74 % a populaţiei trăieşte în mediu urban. Oslo se gaseşte în fiordul cu acelaşi nume. Este un port şi centru comercial important. Cele mai bune terenuri agricole şi silvicole se gasesc în împrejurimile acestuia. Al doilea oraş ca marime este Bergen (219884 locuitori), iar al treilea este Trondheim (142188 locuitori).

     Transportul
        Accesul în zonele înalte ale munţilor este greoi din cauza precipitaţiilor abundente. Din linia ferată cu lungimea totală de 4027 km, 67% este electrificată. Legatura dintre zonele ţării este realizată prin intermediul reţelei de drumuri cu o lungime de 89737 km. In zonele din vecinatatea litoralului circulaţia se realizează prin intermediul vapoarelor. Norvegia se poate mândri cu flota ei comercială, una dintre cele mai mari din lume.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Norvegia  Harta

referate pentru bac harta

13.4KB
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
PADUREA AMAZONICA



    Daca explorarea Antarctidei nu mai uimeste pe nimeni azi prin noutatlie pe care le scoate la iveala , in schimb nu toti stiu ca numeroase alte teritotii ofera si vor oferi inca multa vreme date noi cunoasterii geografice. Iar dintre cele mai reprezentative asemenea teritorii fac parte cele acoperite cu paduri ecuatoriale.
    Padurea ocupa pe glob o treime din intinderea terenurilor forestiere se afla in Rusia si America de Sud. Cea mai mare suprafata impadurita din lume se afla in  N Rusiei, intre 55º lat. Nordica si cercul arctic. Padurile de rasinoase ocupa pe glob 1216 milioane hectare, concentrate in emisfera nordica mai ales, in tarile puternic industrializate. Mai mult de doua treimi din intinderea totala a padurilor e ocupata de arborete de foioase. Padurile tropicale ocupa aproape jumatate din suprafata fondului forestier mondial.
    Haina forestiera a terrei hraneste pe om la fel ca marea si campul. Fructele de padure , ciupercile comestibile, stuparitul pastoral, vanatoare au constituit intotdeauna o importanta categorie de surse pentru alimentarea omului, iar aceste surse sunt cu atat mai variate si mai bogate cu cat padurile sunt mai apropiate de Ecuator. Se adauga faptul ca " in arsenalul mijloacelor pentru mentinerea echilibrului ecologic , pentru protectia si ameliorarea mediului inconjurator, padurea constituie cel mai important factor natural, foarte eficient, stabil si inepuizabil " (P. Cioclu).
    Rolul protector al padurii e foarte divers. Doua treimi din oxigenul planetei, consumat de industrie, autovehicule, animale si microorganisme este furnizat atmosferei de arbori si arbusti. De asemenea s-a calculat ca un arbore matur de fag produce 1,7 kg oxigen in fiecare ora si prelucreaza 2,35 kg bioxid de carbon emanat din tevile de esapament ale masinilor. Astfel se purifica 4800 metri cubi de aer pe ora, asigurandu-se nevoile zilnice de oxigen ale unui numar de 64 de oameni. Totodata, padurea alcatuieste un exigent filtru natural, retinand in coroanele arborilor particule fine de praf, cenusa etc. Asemenea calitati justifica pe deplin grija care se poata in multe locuri pastrarii si chiar extinderii suprafetelor impadurite. Exista insa, dupa cum se stie, si reversul medaliei. Astfel, intr-un studiu efectuat in Italia se preciza ca apele fluviului Arno transporta in fiecare am 2,67 milioane t de sol, ceea ce corespunde cu reducerea anuala a staturilor de sol cu 2,5 cm. Cauza acestei forte erozive o reprezinta marile defrisari din trecut. Distrugand padurea, omul a deschis calea ariditatii , a secetei si a favorizat instalarea
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
dezolantelor peisaje desertice pe vastele intinderi ale Africii, ale Orientului Apropiat si ale altor parti ale suprafetei globului.
    Padurea trebuie deci protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolul ei protector. Si in multe tari s-au luat masuri de aceasta natura. Romania a fost in 1955 printre promele tari din lume cu fondul forestier integral amenajat pe baze stiintifice. Iar Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioada 1976-2010, adoptat in 1976 raspunde pe deplin cerintelor unei gospodarii multifunctionale si profund stiintifice a acestei importante avutii nationale.
    Reluand firul intrerupt, se cuvine a arata ca dintre toate tipurile de padure, cel mai greu de izbit a fost padurea ecuatoriala si cea tropicala umeda. Chiar azi sunt inca tinuturi intregi de paduri tropicale umede in care omul nu a putut patrunde si care-i ascund inca detaliile. Pentru ca padurile tropicale sunt deseori de nepatruns nu numai datorita vastitatii lor, dar mai ales datorita paienjenisului plantelor care le formeaza. Daca ar fi sa luam ca etalon de densitate vegetala padurea tropicala, atunci padurile noastre cele mai dense sunt asemenea unui parau fata de un fluviu. In padurea tropicala umeda, dar mai ales in cea ecuatoriala, omul se scufunda ca scafandrul in apa si cati nu s-au inecatin astfel de mari vegetale! Elementul verde il cuprinde pe om din toate partile, ii acopera vederea si orizontul. Aici totul pare o adevarata inclestare, o lupta surda pentru existenta care se da intre cele mai diferite plante.Zeita care provoaca aceasta disputa e lumina.Spre ea se avinta palmierii,ficusii,lianele. Copacii mai puternici razbat paienjenisul vegetal, slobozindu-si coroanele la 35-40 m inaltime, alteori chiar pana la 60 m si chiar mai sus, alcatuind o bolta de verdeata atat de deasa incat razele soarelui isi fac loc de rare ori si cu greutate. In atmosfera apasatoare de sub aceasta masa vegetala, rareori intrerupta de timide luminisuri, in semiintuneric, o multime de copaci, apartinand  adesea unor specii de talie mare, raman chirciti pana mor, fara sa infloreasca vreodata. Alteori insa cand in bolta padurii se deschide in urma caderii unui arbore, semenii lui, adesea destul de batrani dar ramasi pitici, reiau disputa si intr-o furibunda inclestare, isi arunca crengile spre lumina soarelui cu o uimitoare repeziciune si neasteptata vigoare.
    Chiar acolo unde omul si-a facut cu greu loc, padurea nu cedeaza lupta.Bunaoara, in zonele  de unde padurea s-a retras fiind taiata sau arsa vegetatia revine, fiind scurta, dar densa, putand fi descrisa prin termenul de jungla.
    Din toate padurile tropicale si ecuatoriale, cea amazoniana sau mai simplu, Amazinia, e cea mai profunda, mai variata dar si cea mai putin cunoscuta in detaliile ei geografice. Ea isi dezvaluie inca greu misterele, desi dincolo de marginile acestei paduri virgine, care pastreaza nealterate vestigii ale preistoricului, orase mari ca Rio de Janeiro, Brasilia, Sao Paulo,
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
la Paz, Bogota, etaleaza viata trepidanta a acestui ultim sfert din secolul marilor explozii, revolutii si crize.
Dar cu toata opulenta sa, Amazonia isi dezvaluie treptat misterele, pentru ca omul n-a abandonat niciodata lupta. Mai mult, in inima < infernului verde>  a fost implantat orasul Manaus, oaza a civilizatiei, capitala a statului brazilian Amazonas, asezare urbana impunatoare , cu aspect european, inconjurata de inevitabila tesatura vegetala si de imensa albie a amazonului, la confluenta cu Rio Negro, la 2000 km de Atlantic. De aici pornesc cateva drumuri taiate cu multa sudoare in paienjenisul vegetatiei salbatice, cum e soseaua Manaus- Itacoatiera, lunga de 250 km. Cea mai importanta amenajare e insa magistrala transamazoniana; alta sosea a fost inaugurata in 1976 intre orasul Cuiaba di Mata grisso si portul Santarem de pe Amazon, avand o lungime de 1777 km . Alte amenajari sunt in proiect. Dar acestea reprezinta inca putin fate de intinderean milioanelor de km patrati cat cuprinde faimoasa padure amazoniana.
Singur uriasul sistem hidrografic al Amazonului reuseste sa intrerupa, prin puternice artere lichide, lumea vegetala care i-a imprumutat numele. Primul fluviu al lumii, dipa marimea bazinului hidrografic, Amazonul, isi trage izvoarele din Anzii Peruvieni , unde si-a sapat printre munti o vale  intortocheata , putand acolo numele  de Vilcanota si apoi Ucayali pana patrunde in Brazilia, unde capata numele de Solimoes, pentru ca abia de la confluenta cu apele limpezi, dar intunecate, ale principalului, ale principalului sau afluent Rio Negro, sa capete numele de rio de las amazonas. Din cei 6280 km cat masoara in lungime, 2 treimi revin braziliei, alcatuind sectorul navogabil pentru nave de mare tonaj, ceea ce explica prezenta la cheiurile orasului Manaus a navelor transoceanice.
Estimarile specialistilor arata ca daca din fiecare 4 arbori ce cresc pe scaorta terestra unul se afla in Amazonia, unul din fiecare 5 l de apa dulce curge in matca Amazonului, uriasul cu 1100 de afluenti, ce varsa in medie in Atlantic 4 miliarde l de apa pe minut, debit fara rival in lumea  apelor curgatoare. In sezonul ploios , Amazonul si afluentii sai isi ridica nivelul cu peste 10 m, asaltand locuintele fragile si rae ale bastinasilor si smulgand insule plutitoare din maluri, cu animale si uneori cu oameni  cu tot.  In aceste intervale de timp, dar si in rest, Amazonul varsa in ocean odata cu apele, enorme cantitati de aluviuni, totalizand intr-un an circa 1 miliard tone.
Intre ramurile uriasului sistem  hidrografic al Amazonului, padurea luxurianta inalta o bolta pestrita, sprijinita in tilpinile puternice si dese ale copacilor, aidoma coloanelor care sustin edificiile antice. In nici un alt continent padurea ecuatoriala nu se extinde pe suprafete atat de mari ca in america de Sud, unde cuprinde in
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
intregime bazinul Amazonului si al fluviului Orinico. Vazuta de sus si de departe, bolta padurii impresioneaza prin varietatea culorilor frunzisului, prin multitudinea de nuante verzi care alterneaza pe suprafete imense, in largul carora arborii, apartinand celor mai felurite familii de plante (mirtacee, leguminoase, lauracee, palmieri, moracee, graminee etc) isi etaleaza in tot timpul anului flori albe, galbene, rosii sau frunzele tinere adesea de un rosu viu ori galben- portocaliu. Sub bolta aceasta mai sunt inca 2-3 straturi de arbori mai scunzi, legati si prin liane, iar la cativa m deasupra solului arbustii si lianele ierbacee formeaza pe alocuri un ultim strat vegetal. Pe solul afanat si gol datorita actiunii foarte active a termitelor, ciupercilor si microorganismelor de tot felul care descompun resturile vegetale, copacii isi latesc radacinile pentru a-si asigura o rezistenta temeinica. Palmierul  se distinge prin trunchiul sau cu slefuirea si culoarea  unei coloane de beton. Pe solul umed, ferigi mari, arborescente, dau impresia unor uriase evantaie, in timp ce sus de tio , pe ramurile care razbesc spre lumina, alte epifite isi deschid florile bizare si crude fie sub mangaierea razelor fierbinti de soare, fie sub stropii mari ai frecventelor ploi torentiale. Epifitele, acele plante care se ataseaza de trunchiul, ramurile si frunzisul arborilor si lianelor, folosindu-si gazdele doar ca mijloc de sustinere fizica, apartin unui mare numar de clase vegetale si includ ferigi, orhidee, muschi si licheni. Din loc in loc, cate un exemplar de nuc de Para, viguros produs al padurii tropicale braziliene, cu seminte bogate in substante hranitoare, inalta bolta pana la 60 m.
O extrem de variata lume animala completeaza peisajul biogeografic al padurii ecuatoriale sud- americane, fiecarui etaj forestier corepunzandu-i o anumita fauna. Unele animale detin diferite recorduri, asa cum e cazul cu lenesul (cel mai lent mamifer), anaconda(cel mai lung si greu sarpe:10,25 m) etc.
Bogatia arborilor roditori, a faunei din padure si a pestilor ofera celor ce nu-si pot cuceri o palma de pamant pentru a cultiva porumb sau orez minimul alimentar necesar vietii, insa un minim inca dupa standardul preistoric.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Si cu toate ca de la spaniolul Francisco Orellana, primul european care, in 1540-41, a strabatut continentul sud-american ca de la un ocean la altul, navigand pe Amazon si pe Rio Negro, cunostintele despre Amazonia s-au inmultit enorm, in zilele noastre cercetatorii dezleaga inca tainele ale uriasului <ocean verde> cu a sa lume magica, combinatie de intuneric si lumina, plina de vraji, cu cararile semanate de capcane naturale si incadrate de o vegetatie extraordinar de exuberant. In anii din urma, o atentie speciala se acorda studiilor hidrologice ale puternicelor artere hidrografice ce strabat imensa padure. Hidrologii americani si brazilieni au masurat adancimea albiei si viteza de scurgere si debitul apei pe Amazon si pe cativa dintre afluentii lui. Cecetari hidrologice s-au efectuat in 2 statii principale situate in orasele Obidos (la 800 km de varsare) si  Manaus. In 1967 flora si fauna unor zone din Amazonia au fost studiate in cele mai profunde detalii de o expeditie de internationala  la care au luat parte 40 de specialisti din S.U.A , Brazilia, Franta, Marea Britanie, Germania si Norvegia, imbarcati pe vasul <Alfa Erico> al Universitatii din California.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Vorbind depre mediul in care traim ne referim la biosfera, un invelis atat de subtire a carui grosime este mai mica decat o sutime din raza Pamantului.
Biosfera contine toate organismele vii si constiutie mediul in care ele traiesc. In urma unei evolutii de milioane de ani biosfera a ajuns sa cuprinda un imens mecanism de viata care intercepteaza energia chimica prin fotosinteza si o distribuie prin diverse moduri.
Biosfera cuprinde padurile, muntii, lacurile, fluviile si oceanele cu toata viata vegatala ce o contin.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Apa, componenta esentiala a biosferei, reprezinta circa 1,4 miliarde km3 , din care circa 97% este apa marilor si a oceanelor. Astfel omul dispune de o cantitate limitata din apele ce curg la suprafata continentelor, continuu reciclata de precipitatii, de apoximativ 30.000 de km3 .
Astfel resursele de apa sunt limitate in timp ce in lume necesarul de apa creste in continuu.
Daca in Africa, in zonele aride consumul de apa al unui om este de circa 3 L pe zi , in Europa este de circa 500 L iar in America de peste 1000 L pe zi. Materialale sau energia introduse in mediul ambiant sunt numite poluanti atunci cand sunt folosite in concentratii ce depasesc anumite limite si care au efecte daunatoare asupra sanatatii omului sau produc dezechilibre ecologice.
Astfel, poloarea apei reprezinta alterarea calitatilor ei fizice, chimice si biologice si este produsa direct sau indirect in modul natural sau artificaial, devenind improprie utilizarii.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Poluarea apelor este deteminata de uramatoarele grupe de agenti :
a) poluarea apelor datorata agentilor biologici (microorganismele) .Apa a fost dinotdeaunam un purtator potential de agenti patogeni, care de multe ori au provocat epidemii catarstofale. In evul mediu in urma epidemii de holera a murit aproape jumatate din populatia Europei.
Apa transporta microorganisme ce pot transmite hepatita, ganstroenterite,etc..
Industriile alimentare, industria hartiei sunt factori de poluare din acesta categorie. De exemplu o fabrica de hartie de dimensiune medie produce aceasi poluare ca un oras de 500.000 de locuitori.
b) poluarea chimica prin deversarea in apa a diferite produse : azotati, fosfati, insecticide, reziduri ce contin plumb, cupru, zinc, crom, nichel, mercur ; cauza majora de poluare o reprezinta hidrocarburile prezente in toate fluviile lumii.
De exemplu pe Dunare se transporta zilnic aproximativ 10.000 de tone de produse petroliere ; cel mai mic accident naval poate deveni o sursa majora de poluare.
c)Poluarea apei cu substante organice de sinteza datorita industrilor detergentilor, insecticidelor si pesticidelor.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
) agenti fizici de poluare :
-substante solide care infecteaza apele prin deversarea materialalor minerale insolubile provenite de la carierele sau minele unde se extrag anumite substante
-poluarea termica a apei datorita centralelor electrice construite in apropierea apelor, si a deversarii apelor industriale calde. Ridicarea temperaturii apei aduce daune intolerabile florei si faunei acvatice, scade continutul de oxigen dizolvat si implicit scade capacitatea apei de autoepurare.
-poluarea radioactiva care apare in prezenta unor materiale sau a unei atmosfere radioactive legate de industruiile ce folosesc energia atomica.;
e) Substantele organice care polueaza apele sunt :
De origine naturala: titei, hidrati de carbon, biotoxine marine;
De origine artificiala din industria chimica organica sau petriochimica : hidrocarburi (benzen, eteri din petrol, acetona , cloroform, esteri, benzina), hidrocarburi halogenate (pesticide) ,detergenti, substante aromatice (vopsele de anilina)
Detergentii au devenit substante aproape indispensabile vietii oamenilor si totusi 75% dintre acestia sunt poluanti.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Bineinteles ca pe termen scurt cel mai mult au de suferit fauna si flora acvatica Poluarea râurilor si lacurilor, daca este suficient de toxica, poate distruge fauna si flora instantaneu, sau de-a lungul timpului. De exemplu, fluoridul se acumuleaza in oase si dinti, prea mult fluorid in apa putând cauza probleme ale oaselor si dintilor. Compusi precum diclordifeniltricloretanul (DDT-ul), PCB-urile si dioxinele sunt mai solubili in grasimi decât in apa. Astfel, aceste substante se gasesc in concentratii mici in apa, insa in concentratii mai mari in insecte si alge si in concentratii si mai mari in pesti, pasarile si oamenii care se hranesc cu peste fiind foarte expusi unor concentratii mari de substante periculoase.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Grupa muntilor bucegi


Asezare si limite. Aceasta grupa montana se afla în extremitatea estica a sectorului Carpatilor Meridionali. La est sunt delimitati de Valea Prahovei, la vest de Valea Dîmbovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud de Subcarpatii Curburii.

Relief. Grupa Muntilor Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si al întregului lant carpatic, în timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat în timpul Erei Neozoice, în urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost înaltati în bloc, cu cca 1000 m, la sfârsitul Neogenului si începutul Cuaternarului.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Calcarele si conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu, cu pajisti alpine folosite vara pentru pasunatul oilor; platforma Râu este, mai neregulata ca nivelare; platforma Gornovita sau a Predealului, cu fânete si asezari omenesti permanente si sezoniere.

Grupa acestor munti cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine în Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m în vârful cu acelasi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 în Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcatuita predominant din calcare; Magura Codlei (1292 m), în extremitatea vestica a Depresiunii Brasov. Din aceasta grupa fac parte si zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran, unde se afla pasul Giuvala (1240 m), situat între Piatra Craiului si M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaza limita estica a grupei.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Clima. Este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm, si chiar peste, la marile altitudini, cu vânturi puternice. Climatul alpin apare îndeosebi în Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitatii cu valori foarte mici si vânturi extrem de puternice.

Apele. Reteaua hidrografica este alcatuita în principal din râurile Prahova, Ialomita, Dîmbovita si Bârsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate în scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dîmbovitei.

Vegetatia. Este dominata de paduri, care la rândul lor cuprind etajul fagului, care urca pâna la 1200 m, si etajul coniferelor, care urca pâna la limita superioara a paduri. Zona paduri este urmata de zona alpina, numita si "stepa rece", dominata de pajisti, împestritate la partea inferioara cu tufisuri de enupar si jneapan sau alti arbusti pitici.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Fauna. În padurile de foioase fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, pisica salbatica, alaturi de specii patrunse fie din silvostepa, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (caprioara, veverita). Padurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, râs, apoi cocosul de munte si gainusa de alun, dintre pasari. În zona alpina apar capra neagra si acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pastrav, iar catre altitudini mijlocii apar cleanul si mreana.

Solurile. Sunt corelate cu roca si clima, precum si cu vegetatia. Solurile argiloiluviale (cenusii si brun-roscate), numite argiluvisoluri, apar în muntii nu prea înalti. În climatul racoros si umed apar solurile brune si brune acide, iar sub padurile de fag si rasinoase sunt solurile podzolice, sarace în humus. Etajarea se încheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitatii abundente si vegetatie de pajiste.

Rezervatiile. Cuprind: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.

Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaza padurile de foioase si rasinoase, valorificate în industria de prelucrare a lemnului; pasunile si fânetele naturale favorizeaza cresterea bovinelor si a ovinelor. Potentialul hidroenergetic al Ialomitei si Dîmbovitei este valorificat în hidrocentrale.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Populatia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusa au influentat instalarea asezarilor stabile în culoarele de vale si în zona depresionara a culoarului Rucar-Bran. Fenomenele demografice influenteaza evolutia demografica a populatiei. Astfel natalitatea înregistreaza valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe tara, iar sporul natural este de -0,6% . Densitatea populatiei are valori mari în zonele depresionale si în culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) si sub 25 locuitori pe km2 în celelalte zone.

Asezarile urbane. Orasele regiunii fac parte din categoria oraselor mici (sub 25000 locuitori), cum sunt: Busteni, Sinaia, Azuga si Predeal, acesta din urma fiind orasul aflat la cea mai mare altitudine din tara 1220 m .

Asezarile rurale. Satele, de marime mica (sub 500 locuitori) si mijlocie (între 500-1500 locuitori), sunt de tip risipit sau împrastiat, cu gospodariile despartite prin fânete si pasuni, cum sunt cele din platforma Banului, sau de tip adunat în bazinele depresionare.
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Agricultura. Terenurile arabile sunt reduse si solurile au fertilitate redusa. Culturile sunt restrânse, mai ales pe versantii însoriti si în depresiuni; predomina cele de cartofi si porumb. Pasunile si fânetele au favorizat dezvoltarea cresteri bovinelor mai ales în arealele apartinând judetelor Arges si Brasov. Cresterea ovinelor, mai ales a celor din rasa turcana, are vechi traditii în satele branene si pe cursul superior al Prahovei. La Azuga este o unitate industriala de prelucrare a lânii si o fabrica de bere.

Industria. Industria energiei electrice este prezenta prin valorificarea potentialului hidroenergetic al Ialomitei si al Dîmbovitei. La Sinaia functioneaza o întreprindere de mecanica fina, la Busteni una din domeniul industriei celulozei si hârtiei, iar la Azuga o întreprindere pentru sticlarie.

Transporturile. Sunt prezente îndeosebi pe Valea Prahovei, pe care se afla instalate magistrala feroviara Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Arad-Curtici si artera rutiera europeana E60 (Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Târgu Mures-Cluj-Napoca-Oradea-Bors).
pus acum 20 ani
   
mnovicov
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
Turismul. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la