E=mc2
Forum de discutii libere
Subiecte din
Stiinta - Filosofie-Religie
Prezentari de subiecte tangentiale
Paranormal - Astrologie - Minuni geografice
Sfaturi practice
Meditatii online pentru bacalaureat
|
Lista Forumurilor Pe Tematici
|
E=mc2 | Inregistrare | Login
POZE E=MC2
Nu sunteti logat.
|
Nou pe simpatie:
sexy_andrea2006
 | Femeie
24 ani
Sibiu
cauta Barbat
27 - 53 ani |
|
mnovicov
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Foarte interesanti useri acestui site
Se inghesuie toti la astrologie, dar aici nu a prea venit nimeni
Sa inteleg ca isi dorec sa fie singuri in univers?
Sa inteleg ca asa isi doresc ?
Sa inteleg ca le este frica?
Oricum mai devreme sau mai tarziu vom constata ca nu suntem singuri, iar la centrul de inchiriat becuri galactice pe baza de supernove e cam coada !
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
O.Z.N
OZN, numite si farfurii zburatoare, orice obiect zburator sau fenomen optic care nu poate fi inca explicat. OZN-urile au devenit un subiect foarte interesant cu developarea rapida in astronautica si aeronautica dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In 1948 Fortele Aeriene al Statelor Unite a inceput indosariarea raportueilor de OZN-uri intr-un dosar numit Project Blue Book (Proiectul Cartea Albastra). O serie de detectii radar coincideau cu raporturile de OZN-uri de langa Aeroportul National din Washington D.C., in iulie 1952, a au facut ca guvernul Statelor Unite sa infiinteze o grupa de ingineri, meteorologi, fizicieni si un astronaut condusi de H.P.Roberson, un fizician din Universitatea de Tehnologie din California. Increderea oamenior ai a guvernului a fost castigata deoarece grupa a fost sustinuta de CIA (Central Intelligence Agency), si a fost clasificata ca secreta. Ultimul raport dat publicului arata ca 90% din rapoartele de OZN-uri pot fi clasificate ca si fenomene meteorologice, everimente astronomice sau un ca un avion, pasare, baloane sau cateodata unele fenomene meteorologice ciudate.
Publicitatea facuta primelor rapoarte de OZN-uri in presa a ajutat la simularea a urmatoarelor rapoarte de OZN-uri nu doar in Statele Unite ci si in vestul Europei, in Uniunea Sovietica si Australia .O a doua grupa care se ocupa cu
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
rapoartele de OZN-uri, a fost organizata in februarie 1966, a ajuns la aproximativ aceeasi concluzie ca si predecesoarea ei. Cu toate acestea unele rapoarte au ramas inexplicabile, In mijlocul anilor 60 o grupa formata din oameni de stiinta si ingineri, dintre care sa-au remarcat James E. McDonald, de la Universitatea din Arizona, meteorolog si J. Allen Hynek, de la Universitatea Northwestern, astronaut, au ajuns la concluzia ca un procenaj scazut din raporturile de OZN-uri credibile au indicat prezenta unor vizitatori extraterestrii.
Aceasta senzationala supozitie , care a ajuns in toate ziarele si in toate revistele, s-a confruntat de teoriile celorlalti oameni de stiinta. Aceasta controversa a condus, in 1968, la un studiu sponsorizat de Fortele Aeriene ale Statelor Unite, studiu care avea sediul la Universitatea din Colorado, si era sub conducerea lui E.U.Condon, un fizician cunoscut. Raporul Condon, un studiu despre OZN-uri, a fost elborat de catre un comitet special al Academiei Nationale al Oamenilor de Stiinta. 37 de oameni de stiinta au scris cate un capitol sau cate o parte dintr-un capitol, in acest raport s-au descris in detaliu 59 de raporturi de OZN-uri. Concluzia lui Condor a refuza supozitia existentei a extraterestrilor si a oprit orice alta investigatie a acestor cazuri.
Aceasta declaratie a lasat o varietate de opinii despre OZN-uri. O mare fractiune a publicului american, cativa fizicieni si cativa oameni de stiinta au continuat investigarea acetsei supozitii. Un grup de oameni de stiinta au mai crezut in posibilitatea ca extraterestri sa ne fi vizitat, cu toate aceste sanse slabe, mai era un grup de oameni de stiinta investigau aceste cazuri sub pretextul cum ca OZN-urile sunt folositoare in studii sociopsihologice. In 1973 un grup de oameni de stiinta americani organizeaza Centru pentru Studii de OZN-uri in Northfield.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
RAPOARTE OFICIALE DE OZN-URI :
Pana in 1969 Proiectul Cartea Albastra adunase 12,618 de rapoarte, care au fost clasificate identificate fenomen astronomic, atmosferic, artificial sau neidentificate care includeau cazuri in care informatiile nu erau suficiente. Cu toate aceste proiectul s-a incheiat in Decembrie 1969 pe baza raportului lui Condor. Celelalte rapoarte cat de cat reale au fost facute in Canada unde au fost transferat in 1968 de la Departamentul National al Apararii la Consiliu National de Stiinta.Totalitatea raporturilor din Canada au fost in numar de 750, spre sfarsitul anilor 60. Unele dosare despre OZN-uri au mai fost intretinute in Marea Britanie, Suedia, Danemarca, Austria si Grecia .
11.5KB
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii Lactee . ÃŽn 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . ÃŽn secolul al XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul . Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod direct .
Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită . După mai multe ore de expunere se pot fotografia aştrii mai putin luminoşi . Dar placa sau pelicula degajată nu înregistrează decât o foarte mică parte din lumină degajată . Acesta este motivul pentru care astăzi sunt preferate aparate electronice mult mai sensibile . Imaginea apare pe un ecran în apropierea unui telescop sau la mii de km de acesta .
Ochiul şi instrumentele optice sunt sensibile la lumină . ÃŽnsă aştrii emit şi radiaţii invizibile : unde radio , infraroşii , ultraviolete , raze x , raze gama . Aştrii cei mai reci emit îndeosebi radiaţii infraroşii ; cei mai calzi sunt surse puternice de raze x şi ultraviolete . Undele radio sunt captate de la sol cu ajutorul radiotelescoapelor . Celelalte radiaţii sunt mai mult sau mai putin oprite de atmosferă .
ÃŽn medie , 77% din energia radiaţiei electromagnetice solare interceptate de sisemul Pământ-atmosfera reprezinta energia radiaţiei reflectate la niveleul superior al atmosferei iar restul receptionată la suprafaţa Pământului . La Pământ ajung numai radiaţiile care nu sunt absorbite sau reflectate de atmosfera Pământului . Radiatiile care ajung pe Pământ se situează în domeniile de frecvenţă care constitiue “ferestrele atmosfereiâ€Â? . Radiatiile electromagnetice cu lungimile de undă cuprinse între 300 şi 750 mm ( radiaţiile vizibile sau optice ) nu sunt absorbite în atmosferă şi ajung la suprafaţa Pământlui . Tot în acest domeniu pentru 2 , 3 , 5 , 10 şi 22 mm există încă 5 ferestre foarte înguste . Radiaţiile hertziene cu lungimea de undă cuprinsă între 1 cm şi 30 m constituie fereastra hertziană sau fereastra radio . Radiaţiile hertziene cu lungimea de undă mai mare de 30 m suferă reflexia pe ionosferă .
Cu excepia câtorva planete care au fost vizitate de sonde spaţiale , tot ceea ce ştim despre aştrii se datorează luminii şi celorlalte radiaţii emise de aştrii care ajung până la noi . Pentru aceasta astronomii au pus la punct instrumente specializate de studiere a luminii . Spectroscopul , de exemplu a permis studierea luminii emise de stele şi reflectate de planete . Când lumina trece printr-un spectroscop , se obţine o bandă în culorile curcubeului , strabatută de dungi strălucitoare numită spectrul corpului . De asemenea asronomii folosesc spectrografe pentru a fotografia direct spectrele aţtrilor pe care îi ţin sub observaţie . Fotometrul permite măsrarea intensităţii luminii primite de la aştrii şi deducerea temperaturilor .
Luneta şi telescopul au în componenşa lor un tub în care se află un sistem optic numit obiectiv , care este orientat spre cer . Obiectivul este diferit pentru fiecare obiect în parte : cel al lunetei este format dintr-o lentilă de sticlă iar cel al telescopului este o oglindă în care se reflectă razele luminoase . Punând ochiul în spatele unui fel de lupă , ocularul , observăm direct imaginea obţinută . ÃŽn plus o putem fotografia sau chiar înregistra şi analiza cu ajutorul aparatelor electronice .
Performanţele unui instrument astronomic depind de dimensiunile obiectivului : cu cât acesta este mai mare cu atat capteaza razele unor obiecte mai puţin luminoase ; în plus un obiectiv cu diametru mare înlesneşte separea unor puncte luminoase apropiate şi observarea mai multor detalii . Pentru aceasta astronomii folsesc telescoape dotate cu oglinzi imense . Acestea sunt instalate în locuri înalte cum este varful Mauna Kea , din Hawaii , aflat la o înalţime de peste 4000 m .
Undele radio sunt captate la sol cu ajutorul telescoapelor speciale nimite radiotelescoape . Oglinda acestora nu mai este o piesă optică ci o suprafaşă metalică de dimensiuni mult mai mari (în general cu un diametru intre 10 şi 25 m) . Intensitatea undelor radio este atât de slabă , încât este necesară amplificarea lor inainte de a fireceptate şi studiate . La fel ca în optică , instrumentele cele mai performante sunt cele care au cea mai mare suprfaţă de
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
captare . Desigur este imposibilă construirea unor radiotelescoape gigantice , cu dimensiuni de km pătraţi . Dar se pot obţine rezultate la fel de bune punând în funcţiune o serie de instrumente situate la distanţă . Este cazul telescoapelor VLA ( Very Large Array ) din Statele Unite , New Mexico . De asemenea se pot cupla mai multe antene cuplate la sute sau mii de km ; ele nu funcţionează toate în acelesi timp , dar înregistrează pe bandă semnalele pe care le-au captat şi le combină imediat . Aceasta este tehnica interferometriei cu bază foarte extinsă .
Cel mai important grup de radiaţii electromagnetice de origine extraterestră este acela al radiaţiilor termice provenite de la Soare provenite de la Soare .
Soarele emite radiaţii electromagnetice cel mai intens în domeniul vizibil . Aceasta radiaţie este emisă de fotosferă , strat cu o grosime de câteva sute de km ce delimitează globul solar . Temperatura ei este de 6000 grade Kelvin . ÃŽn cromosfera solară au loc erupţii solare care eliberează o enormă cantitate de energie . Materia este proiectată în coroană şi particule de atomi accelerate până la viteze foarte mari sunt expulzate în spaţiul interplanetar . Aceste fenomene sunt însoţite de o emisie de raze x , de unde radio , şi , în cazul erupţiilor mai puternice de lumină vizibilă . Când ajung în apropierea Pământului şi cad în atmosfera în special deasupra regiunilor polare creează aurorele polare . Deasemenea ele peturbă propagarea undelor radio în jurul globului . Uneori ele produc chiar defectarea reţelelor de distribuire a electricităţii . Undele radio emise de Soare au lungimi de undă care cresc cu înaltimea stratului emisiv . Astfel fotosfera emite lungimi milimetrice , cromosfera pe lungimi centimetrice iar coroana pe lungimi decametrice şi metrice . Coroana care are o temperatura de 1.000.000 grade Kelvin emite şi radiaţii X .
Alt grup de radiaţii electromagnetice de origne extraterestră este cel constituit din radiaţiile de sincrotron . Radiatia sincrotronă este emisă de electroni cu viteză apropiată de cea a luminii care descriu mişcări spirale în lungul liniilor de câmp ale unor câmpuri magnetice foarte intense , existente în unele formaţii stelare . Radiaţia sincrotronă a fost identificată prima oară în radiaţia optică şi radio a obiectului ceresc de strălucire slaba , numit nebuloasa Crab .
Electronii cu energii mari şi foarte mari care apar în formaţiile stelare şi care sunt frânaţi în câmpul nucleelor întâlnite în substanţa care compune galaxiile produc un alt tip de radiaţii numite radiaţii de frânare .
Progresul spectaculos al radioastronomiei se datorează radiotelescoapelor din ce în ce mai perfecţionate . Radiotelescopul receptează radiaţii cu lungimi de undă de la 1 mm până la 20 m . Are o antena cu sistem reflector care o almentează , un sistem radioreceptor şi un echipament de înregistrare .
Unele dintre cele mai importante descoperiri astronomice din ulimul timp ( quasarii , pulsarii , moleculele interstelare ) se datorează radiotelescoapelor .
Quasarii
Din 1963 astronomii au identificat nişte obiecte care păreau a fi nucleul foarte luminos al unor galaxii active îndepărtate . Cum ele semănau cu nişte stele , iar primele care au fost descoperite emiteau numeroase unde radio , ele au fost numite quasari . Acest nume este o abreviere a expresiei englezesti “ quasi stellar astronomical radio sources â€Â? ceea ce semnifică radiosurse astronomice cvasistelare . Astronomii au căutat motivul pentru care quasarii emit atâta energie . Se crede ca aceştia au în centrul lor o gaură neagră cu o masă de ordinul a milioane de ori mai mare decât cea a Soarelui . ÃŽnainte de a fi înghiţit de gaura neagră , gazul din jur formează un turbion şi devine foarte cald . ÃŽn consecinţă el emite o radiaţie foarte intensă care corespunde energiei fantastice degajate de quasari . Astronomii cred ca quasarii sunt cei mai îndepărtaţi aştrii care sunt cunoscuţi astăzi . ÃŽntradevăr razele spectrului lor sunt mereu puternic decalate spre rosu. Acest lucru ne face să credem ca ei sunt situaţi extrem de departe . Ţinând cont de strălucirea lor aparentă deducem ca sunt de la 100 până la 1000 de ori mai strălucitori decat galaxiile , avand totodată un diametru de 100 de ori mai mic ! Datorită distanţei la care se presupune ca se află quasarii oferă informaţii despre trecutul Universului . Lumina lor a călătorit miliarde de ani în spaţiu înainte de a ajunge la noi ; ea ne vorbeste deci despre univers asa cum arata el acum miliarde de ani .
Pulsarii
O supragigantă roşie ( adică o stea cu diametru de 1000 de ori mai mare decat Soarele ) explodează dar nu este distrusă complet de explozie . Aceasta îi dezveleşte doar miezul care este format din fier . El suferă o compresie fantastică şi se reduce la început la dimensiunea unei mici sfere cu un diametru de numai 20 km care cântareşte însă până la 500 milioane de tone pe centimetru cub . Pentru a transforma Pământul intr-un astru cu o densitate asemănătoare , ar trebui , fără a-i modifica masa să îl reducem la un diametru de 30 m . ÃŽn ceea ce a mai rămas din stea materia devine atât de comprimată încât , atomii sunt striviţi . Ea se reduce la un amestec de particule atomice numite neutroni . Stelele de neutroni sunt atât de mici şi de puţtin luminoase încât pot trece neobservate . Cu toate acestea astronomii au identificat câteva , pulsarii fiindcă acestia emit radiaţii care ajung la noi sub forma unor impulusuri periodice . Pulsarii sunt deci stele de neutroni care se învârtesc foarte repede în jurul propriilor axe emiţând un fascicul de unde radio sau alte radiaţii intr-o anumită direcţie . Acest fascicul baleiază
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
când steaua a făcut un tur complet , peste o fracţiune de secundă sau câteva secunde mai tarziu . Sute de stele neutronice au fost reperate în acest fel . Acestea se numesc pulsari ( din engleza pulsating stars ) fiindca radiaţiile lor ne parvin la intervale foarte regulate , ca şi cum aceste stele ar pulsa . Primii pulsari au fost descoperiţi în 1967 , la observatorul radioastronomic de la Cambridge .
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Fenomenul Tunguska
Œn zorii zilei de 30 iunie 1908 , marinarii de cart de pe c‚teva nave care pluteau pe Oceanul Indian observara un obiect urias care descria o larga traiectorie pe bolta cereasca , "ndrept‚ndu-se catre Asia .
Caravanele care strabateau desertul Gobi si regiunile de nord-vest ale Chinei s-au oprit o clipa din drumul lor ; oamenii si-au ridicat privirile , surprinsi si "nfricosati , la trecerea globului de foc , care (dupa calculele stabilite ulterior) probabil ca dezvoltase la suprafata sa o caldura de aproximativ 3000 ∞C .Å’n satele si micile t‚rguri din centrul Siberiei , oamenii au fost "ngroziti de suieratul asurzitor al ciudatului obiect ceresc . La ora 7,17 , platoul siberian central , situat "n apropiere de r‚ul Tunguska Pietroasa s-a cutremurat sub impactul unei explozii at‚t de puternice , "nc‚t centrul seismografic din Irkutsk situat la aproape 900 km la sud , a "nregistrat oscilatii de proportiile unui cutremur de grad "nalt (4-5 Richter) .
La impactul ciudatului obiect cosmic cu pam‚ntul , t‚sneste o uriasa jerba de foc apoi o unda de soc se propaga "n aerul "nconjurator, p‚na la distante de 700-800 km. Œn acelasi timp , un suvoi fierbinte matura dealurile "mpadurite ale taigalei , arz‚nd v‚rfurile "nalte ale coniferelor si produc‚nd incendii care au durat zilz "n sir . Mii de copaci sunt
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
dobor‚ti , colibe ale nomazilor sunt maturate pur si simplu de pe suprafata pam‚ntului , se "nregistreaza victime "n r‚ndul oamenilor si animalelor din "mprejurimi . Rafalele de v‚nt care au zguduit usile si ferestrele locuintelor s-au resimtit si "n localitati situate p‚na la o distanta de 600 km.Mase "ntunecate de nori grosi s-au ridicat p‚na la 20 de kilometri deasupra regiunii Tunguska , d‚nd apoi nastere unei ciudate ploi negre .Vreme de ore "n sir , undele provocate de explozie s-au propagat "n toate directiile , fiind "nregistrate la distante foarte mari , ca de pilda "n Anglia , la Greenwich . La mari altitudini a fost de asemenea observat un fenomen neobisnuit , nori de argint , masivi , radiind o luminiscenta ciudata .Din Peninsula Scandinava si p‚na "n Siberia , lumina a fost at‚t de intensa "n perioada imediat urmatoare "nc‚t a fost posibil sa se faca fotografii "n miez de noapte . Vreme de c‚teva saptam‚ni , pe cerul Europei au fost observati nori de praf si o neobisnuita luminozitate nocturna care se manifesta p‚na la latitudini cum ar fi cele ale Spaniei.
Fireste ca astazi , dupa at‚tia ani , puterea exploziei din regiunea Tunguska este greu de calculat , dar oamenii de stiinta sunt de acord ca unicul criteriu de comparatie "l; constituie exploziile din era noastra atomica . Œn ciuda acestor elemente spectaculoase care prin "nsasi natura lor ciudata pareau menite sa trezeasca interesul oamenilor de stiinta , vreme de peste 12 ani nu s-a intreprins nimic pentru cercetarea la fata locului a marii explozii si pentru cautare
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
unei explicatii stiintifice a acestui fenomen probabil unic "n istoria Terrei . Asa se face ca p‚na la sf‚rsitul deceniului al treilea al veacului nostru , singurii care s-au "ncumetat sa se aventureze p‚na la locul exploziei au fost crescatorii de reni tungusi si v‚natorii . Primul care este interesat "ntradevar de acest fenomen si "ncearca sa organizeze o expeditie de documentare este cercetatorl rus Leonid Kulik , pe atunci "n v‚rsta de 38 de ani . Kulik era intrigat mai ales de acea forma de tub prin care satenii descriau obiectul cosmic deoarece nu prea corespundea aspectului pe care "l putea avea un meteorit "n traiectoria sa .De asemenea nici norii de fum si nici flacara ca o limba bifurcata nu aveau ce cauta "n descrierea unui meteorit , "n afara de cazul ca impactul provocase un incendiu de mari proportii in taiga , ceea ce iarasi era greu de presupus , av‚nd "n vedere ca "n acea perioada a anului solul mustea de apa si , practic , mare parte a regiunii se transformase "ntr-o mlastina .
Fac‚nd cercetari "n colectiile de ziare vechi , Kulik reusi sa schiteze un fel de portret al obiectului , desi majoritatea martorilor oculari se contraziceau sau chiar "nflorisera declaratiile . Un lucru era sigur : daca fusese un meteorit , atunci acesta trebuie ca avusese proportii gigantice , era fara "ndoiala cel mai mare meteorit cazut vreodata "n Rusia si poate pe "ntregul Pam‚nt , caci altfel nu se pot explica puternicele cutremure "nregistrate la acea data.
Å’n anii care au urmat , dosarul Tunguska s-a "ngrosat cu numeroase file noi . S-a stabilit ca
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
, undeva "n bazinul r‚ului Tunguska Pietroasa , desi aceste "ncercari s-au lovit de rezistenta unor localnici superstitiosi . Œn ochii tungusilor meteoritul era un obiect sacru si de aceea ei au ascuns cu grija , mult timp , locul "n care a cazut .
Cercetarile efectuate au dus la concluzia ca efectele exploziei au fost vazute sau auzit pe o arie cuprinz‚nd aproape un milion de kilometri patrati . A.Voznesenki credea ca explozia nu a fost produsa de un singur meteorit , ci mai degraba de un grup care pe masura ce "nainta se desfacea din manunchi .
Œn februarie 1927 , Kulik porneste a doua expeditie si calatoreste p‚na la 13 aprilie c‚nd observa primele semne ale exploziei de la 1908: de-a lungul vaii Makirta , c‚t vedeai cu ochii , malurile erau acoperite cu trunchiuri rasturnate de mesteceni si de pini dobor‚ti de explozie . Pe masura ce grupul "nainta spre nord-vest , numarul copacilor smulsi din radacini crestea , toti cu v‚rfurile "ndreptate spre sud sau sud-est. Radacinile smulse din sol se "naltau monstruase , ramurile erau dezgolite de frunze . Œn general urmele aratau ca focul pornise subit , cu mare intensitate si pe o arie foarte larga . Cu c‚t se apropia mai mult de centrul exploziei , Kulik vazu cu uimire ca "ncep treptat sa apara , printre trunchiurile dobor‚te , copaci care ramasesera "n picioare . Iar acolo unde, dupa calculele lui , trebuia sa se afle epicentrul impactului , nimeri "ntr-o padure obisnuita pentru acea regiune , cu copaci av‚nd radacinile ad‚nc "nfipte "n sol , numai
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
ramurile fusesera smulse si scoarta jupuita de pe trunchiuri de parca era o padure de st‚lpi de telegraf . Iata deci cum marele crater prezis de Kulik si alti cercetatori , pur si simplu nu exista . De asemenea si "ncercarea de a gasi unele fragmente meteorice s-a soldat tot cu un esec .
Prima parere diferita de a lui Kulik a venit "n 1930 de la doi specialisti de prestigiu care au emis ipoteza ca obiectul cazut "n taiga nu era meteorit ci o cometa alcatuita din corpuri gazoase , ceea ce ar explica de ce n-ar lasa urme metalice dupa caderea ei . Å’n privinta fortei dezvoltate de explozie s-a opinat pentru 10-30 megatone TNT . Totusi , ipoteza cometei nu explica satisfacator toate fenomenele care au "nsotit marea explozie .
Peste aproape un deceniu , un prieten al lui Kulik emite o alta ipoteza , si anume ca meteoritul nu a explodat pe suprafata solului , ci "n aer , deasupra oceanului .
Predecesorul lui Kulik , Aleksandr Kazantev , viziteaza Hirosima la scurt timp dupa iesirea Japoniei din razboi. Aici el descopera numeroase si uimitoare similitudini cu fenomenul Tunguska : padurea de st‚lpi de telegraf( bomba explodase la 550 m deasupra solului) , norul negru , ploaia neagra , forta uriasa. Asadar explozia unei bombe nucleare "n 1908 ??
Mai recent , oamenii de stiinta din numeroase tari au cautat o explicatie "n domeniul fizicii teoretice . S-au conturat "n aceasta privinta doua directii: marea explozie din taiga a fost provocata fie de un mic corp de antimaterie , fie de o asa-zisa gaura neagra .
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Conform datelor fizicii teoretice , antimateria singura e stabila , dar "n contact cu materia se anihileaza , degaj‚nd cantitati imense de energie si dispar‚nd fara a lasa nici o urma , ceea ce ar explica absenta craterului si materialului meteoric. Ce nu explica ipoteza este luminozitatea sau aspectul tubular si de ce nu a explodat antimateria chiar la intrarea "n atmosfera .
Œn ceea ce priveste gaura neagra , se presupune ca aceasta a strabatut planeta ca un proiectil , iesind pe partea cealalta si pierz‚ndu-se "n cosmos . Gaurile negre exista peste tot "n univers , pot avea greutati de miliarde de tone si mase atomice ceea ce ar explica de asemenea absenta craterului. Totusi o gaura neagra ar fi lasat "n urma o radioactivitate ridicata , nedescoperita "nsa de nimeni si nici ea nu explica forma obiectului .
Œn ultimii ani unii autori au reluat ipoteze mai vechi , presupun‚nd ca a fost vorba chiar de o nava cosmica cu o grava avarie la motoare ce s-ar fi prabusit "n acel loc .
Fiecare dintre aceste ipoteze are argumente pro si contra , asa ca iata-ne la sf‚rsitul deceniului al 9-lea ajunsi acolo de unde plecasem. Œn ciuda faptului ca s-a bucurat de atentia unora dintre cei mai prestigiosi oameni de stiinta , marea explozie din regiunea Tunguska ram‚ne totusi o enigma.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
AnnMar
Avansat
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 239
|
|
Stonehenge
Stonehenge este un monument neolitic aflat în Anglia, în comitatul Wiltshire.
Ansamblul Stonehenge este format din patru cercuri concentrice construite din pietre. Cercul exterior (cercul Sarsen), de 33 de metri în diametru, este construit din treizeci de blocuri imense de gresie (megaliţi), aşezate vertical; astăzi doar 17 dintre aceste blocuri mai sunt în picioare. Deasupra acestor blocuri de piatră au fost aşezate ca nişte praguri (buiandrugi) alte blocuri curbate (în formă de arc de cerc). ÃŽn interiorul acestui lanţ exterior se află un alt cerc de blocuri mai mici din piatră vânătă. Acestea împrejmuiesc un aranjament în formă de potcoavă, construit tot din piatră vânătă, în interiorul căreia se află o placă din gresie mecacee, denumită Piatra de Altar. Toată construcţia este înconjurată de un lanţ circular care măsoară 104 m în diametru. ÃŽn interior, se ridică un banc de nisip care cuprinde 56 de morminte cunoscute sub numele de "găurile lui Aubrey" (după numele celui care le-a descoperit John Aubrey). Terasamentul şi lanţul sunt intersectate de un Bulevard, o cale procesională lată de 23 m şi lungă de aproape 3 km. Aproape de intrare în Bulevard se află Piatra Sacrificiului. Pe partea opusă se află Piatra Călcâi.
Construcţia ansamblului Stonehenge a început în anul 3.000 î.Hr. Este construit din pietre cu înalţime de 6 metri şi greutate de până la 50, aduse aici probabil de la o distanţă de 322 de km din Câmpia Salisbury din sudul Angliei. Deşi nu se ştie exact rolul ansamblului, se crede că cei care au construit-o aveau cunoştinţe în astronomie, şi că ziua de 21 iunie (Solstiţiul de vară) avea o semnificaţie deosebită, probabil religioasă.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Rotatia galaxiei
Miscarile din cadrul Galaxiei sunt tot atat de complexeca si structura ei.
Miscarea proprie a Soarelui antreneaza intreg sistemul nostru planetar si se desfasoara cu o viteza apreciata la 19,4 km/s, in directia pexului, situat in constelatia Hercule. Datorita acestei miscari, o serie de stele apropiate au o miscare aparenta spre punctul opus, denumit antiapex; aceste miscari aparente sunt, in mare, similare celor pe care le observam cand mergem cu masina pe o sosea; arborii de pe cele doua parti par sa "fuga" inapoi.
Bineinteles ca si alte stele au astfel de miscari proprii.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
O vedere oarecare !
23.2KB
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Un interes deosebit prezinta comportarea neobisnuita a unor stele la care s-au observat viteze extrem de mari, precum si orbite iesite din comun. Sunt stele cu o repartizare anumita pe bolta cereasca si care se deplaseaza in general paralel cu planul galactic. Se crede in general ca este vorba de astri cu o orbita eliptica de o excentricitate foarte accentuata. Ar proveni fie, dupa o ipoteza, din zona centrala a Galaxiei, cand vitezele lor radiale sunt indreptate in sensul general al rotatiei galactice, fie, dimpotriva, ar proveni din regiunile marginase ale Galaxiei, cand vitezele lor radiale sunt indreptate in sensul invers rotatiei glactice.
La antipodul stelelor "rapide" exista si stele exceptional prin incetineala cu care se rotesc in jurul centrului Galaxiei, nedepasind- din motive inca nelamurite- 16-20 km/s.
Desigur ca determinarile vitezelor pe orbita si a perioadelor de translatie galactica sunt greu de stabilit si se prezinta inca nesigure, avnd in vedere departarile uriase la care se afla stelele. Dar chiar daca consideram pe deplin exacte datele apreciate pana acum, mai raman multe puncte neclare in ce priveste explicarea unor particularitati ale astrilor respectivi.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Miscarea de ansamblu a Galaxiei, alcatuita cum am vazut , din nenumarate miscari separate, o face sa se roteasca, dupa cate se pare, in jurul unei axe perpendiculare pe planul ei. O miscare care nu e nicidecum dezordonata, dar inegala, variata, dupa cum variate sunt vitezele si orbitele componentelor ei. Si, in afara miscarilor de revolutie din cadrul Galaxiei, obiectele care o compun au mai au si alte miscari, asa cum am vazut In exemplul Soarelui. Dupa Menzel, Whipple si Vaucouleurs, o masa considerabila de hidrogen neutru se indeparteaza de nucleul galactic, apropiindu-se de sistemul nostru solar, cu o viteza de circa 50 km/s, o concluzie ce corespunde si tezei amintite anterioar, despre ejectarea de materie din nucleu.
Incheind aceste paragrafe consacrate catorva aspecte ale structurii si miscarilor Galaxiei, este necesar sa relevam un lucru important: studiul lor scoate in evidenta ca distributia astrilor si gruparilor astrale pe bolta cereasca se datoreaza atat distributiei lor reale in planul cosmic, cat si pzitiei punctului de observatie de unde privim ( care schimba in mare masura perspectiva). Cu toate acestea, atat dispunerea spatiala reala a stelelor, cat si pozitia Soarelui, au putut fi deduse, in ultima instanta, din distributia aparenta a astrilor pe bolta cereasca si in urma diferitelor tehnici de observatie pe baza carora au fost cercetati.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Prezentare generala a cosmosului indepartat
!!! Textul de mai jos este doar un preview al referatului cu numele de mai sus. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de "download" !!!
Dincolo de atmosfera terestra se întinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate întrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim împreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul îndepartat deoarece cu cât ne îndepartam mai mult, cu atât misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Prezentare generala a cosmosului indepartat
Dincolo de atmosfera terestra se întinde o lume diferita si plina de mister. Nimic material nu poate întrece frumusetea Cosmosului. Va invit sa calatorim împreuna spre cele mai tainice profunzimi ale Universului. Haideti sa visam la astri. Am decis sa prezint Cosmosul îndepartat deoarece cu cât ne îndepartam mai mult, cu atât misterul creste si cantitatea de informatii detinute de noi scade.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Terra, casa noastra, este doar un corp ceresc de mici dimensiuni care se roteste la nesfârsit în jurul unei stele la fel de neînsemnate la scara cosmica, Soarele. Pe lânga miscarea de revolutie Pamântul mai executa o miscare de rotatie în jurul unei axe ce trece prin centrul lui. Are si un satelit natural, Luna, fara de care oamenii nu ar mai fi fost asa de visatori si romantici. Alaturi de Planeta Albastra se mai rotesc în jurul Soarelui alte opt planete, pe orbite proprii, respectând aceleasi legi. Cu exceptia lui Mercur si Venus, celelalte au un numar mai mare de sateliti decât Terra. În jurul stelei centrale se mai rotesc si alte corpuri ce formeaza materia neorganizata, cum ar fi cometele, asteroizii, meteoroizii etc. Omul a îmbogatit si el materia aleatorie din spatiul interplanetar, construind sateliti artificiali, sonde spatiale, rachete cosmice si de curând statii si laboratoare orbitale.
Soarele cu tot ce se roteste în jurul lui formeaza Sistemul Solar. Departe, la distante inimaginabile se afla alte stele asemanatoare Soarelui nostru. Acestea la rândul lor formeaza diferite tipuri de sisteme stelare.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Deoarece distantele cosmice sunt foarte mari, încât mintea omeneasca nu le poate percepe, astronomii folosesc alte unitati pentru a le masura: unitatea astronomica (distanta medie Pamânt-Soare, egala cu aprox. 149,6 milioane km), anul-lumina (distanta strabatuta de lumina, cu viteza v=300 mii km/s, într-un an, egala cu 9,46 mii de miliarde km) si parsecul (egal cu 3,26 a.l.).
Forta de atractie universala a grupat stelele în sisteme complexe numite galaxii. Cele peste 6000 stele vizibile de pe Pamânt, pe întreg cerul cu ochiul liber, precum si Soarele fac parte din Galaxia Noastra numita Calea Lactee. Ea are forma unei spirale, cu diametrul de aprox. 100 mii a.l., iar grosimea de numai 15 mii a.l. Masa galaxiei este de 140 miliarde ori mai mare decât masa Soarelui. În realitate numarul de stele din galaxie depaseste 150 miliarde, dar noi vedem doar câteva mii din cauza distantei mari si a stralucirii reduse a acestora. Sistemul Solar este situat într-o margine, în Bratul Orion, la o distanta de aprox. 28 mii a.l. fata de centru. Galaxia a primit numele de Calea Lactee datorita benzii de stele vizibila pe cer, asemanatoare cu o dâra de lapte varsat, care nu este altceva decât proiectia nucleului si a discului galactic vazute din profil.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
În interiorul galaxiei stelele sunt grupate în alte sisteme. Un numar infinit de mare de stele batrâne, rosii formeaza nucleul galactic. Acesta este de fapt o sfera imensa fata de care dimensiunile stelelor pot fi considerate neglijabile. Alte stele rosii formeaza roiuri globulare, aglomerari cu forma sferica ce contin peste un milion de stele. Exista cam 150 de astfel de roiuri în Calea Lactee, iar majoritatea sunt dispuse sub forma unui halo urias care înconjoara întreg discul galactic (ex. Omega Centauri, M13 din Hercules etc). Acest disc consta într-un numar de brate ce pornesc din nucleu, dând galaxiei aspect de spirala. Aceste brate sunt alcatuite din stele tinere, albastre, dar si din materie interstelara. Printre stele exista niste nori imensi de gaze, în special hidrogenul, precum si pulberi si praf. Norii au primit denumirea de nebuloase, care la rândul lor se clasifica în mai multe tipuri. Exista nebuloase difuze (care vazute prin instrumente optice au aspectul unei pete cetoase, cel mai evident exemplu fiind M42, Nebuloasa Orion), cât si nebuloase obscure (care au aspectul unei pete întunecate pe un fond luminos al cerului, ca ex. Nebuloasa Cap de Cal, un nor din vasta M42). Aceste nebuloase sunt adevarate incubatoare în care iau nastere noi stele printr-un proces îndelungat si complex. Al treilea tip îl reprezinta nebuloasele planetare. Acestea au aspectul unui inel cu o stea în centru. Spre deosebire de cele difuze si obscure, aici o stea în ultimul stadiu de viata emite gaze si praf care formeaza inelul. Astfel de corpuri sunt Nebuloasele Dumbell, Helix, Ochiul Pisicii etc. Pe lânga acestea mai exista în bratele galaxiei si roiuri deschise de stele tinere. Sunt asemanatoare celor globulare, doar ca numarul de stele componente este foarte mic. Ex.: Closca cu Pui, Caseta cu bijuterii, Stupul etc. Ca materie neorganizata mai exista si vântul stelar, flux de particule emis în spatiu de catre stele, în urma reactiilor nucleare ce au loc în interiorul acestora.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
Calea Lactee se roteste în jurul propriei axe într-un asa numit dans galactic, si o data cu ea si întregul Sistem Solar. O rotatie completa are loc o data la 225 ani terestri, un an galactic. Deci Soarele se afla exact în pozitia în care se afla acum, atunci când pe Terra traiau dinozaurii.
Dar în Cosmos mai exista si alte galaxii, cam câteva miliarde de astfel de sisteme. Iar distantele dintre ele sunt enorme, de ordinul a milioanelor si chiar a miliardelor de a.l. Acestea sunt de trei tipuri: galaxii spirala, asa cum e si Calea Lactee, iar ca o particularitate a acestui tip în Univers exista si galaxii spirale barate, care au doar doua brate ce pornesc dintr-o bara care trece prin centru; galaxii eliptice - au forma de elipsoid si sunt alcatuite din stele rosii batrâne. E posibil ca aceste galaxii sa fi fost la început spirale si dupa ce materia dinte stele s-a epuizat, stelele care formau spiralele s-ar fi apropiat de nucleu. Iar a treia categorie o reprezinta galaxiile neregulate, cu o forma nedeterminata. Un exemplu elocvent sunt Marele Nor Magellanic si Micul Nor Magellanic, galaxii satelite Caii Lactee. La rândul lor galaxiile se grupeaza în roiuri de galaxii, care apoi formeaza roiuri de roiuri numite superroruri si respectiv hiperroiuri. Galaxia noastra face parte din Roiul Local. Acesta contine în jur de 30 de galaxii si are cam 5 a.l. diametru. Calea Lactee împreuna cu Andromeda sau marea Galaxie Spirala sunt cele mai mari galaxii din acest roi. Andromeda este cel mai îndepartat corp vizibil cu ochiul liber pe cer. Se gaseste la o distanta de 2,9 a.l. Un alt roi important ar fi Roiul Virgo, din constelatia Fecioara. Se gaseste cam la 50 milioane a.l. si contine în jur de 1000 galaxii.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
mnovicov
Administrator
Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 1985
|
|
În Univers exista si asa-numitele Gauri Negre, portiuni din spatiu, unde energia este foarte mare, iar datorita gravitatiei totul este atras în adâncul unor gropi virtuale si nimic nu mai scapa. Inclusiv razele de lumina. Sunt ca niste gropi fara fund, cu dimensiuni mici raportate la scara cosmica. În preajma unei astfel de gauri timpul si spatiu dispar, capata niste însusiri pe care mintea noastra nu este capabila sa le înteleaga, deocamdata. Aceste gauri au fost detectate cu instrumente speciale ale astronomiei invizibilului. O astfel de gaura neagra de dimensiuni uriase s-ar putea afla în centrul nucleului galactic devorând stelele din apropiere. De curând au fost detectate si gauri de vierme, în M16 Nebuloasa Vulturului. Sunt acele porti stelare cu ajutorul carora am putea strabate distante cosmice în doar câteva ore.
Cele mai îndepartate galaxii sunt quasarii. Acestea sunt galaxii tinere care emit în spatiu cantitati enorme de energie. Se afla la distante de peste 10 miliarde a.l. Ele ne dau multe informatii despre modul cum s-a format si a evoluat Universul. Dar despre ele se stiu cele mai putine lucruri. Ar putea exista si alte Universuri paralele grupate într-un Multivers.
De fapt cu cât ne îndepartam cu atât cunoastem mai putin si misterul e mai mare. Dar cred ca merita sa ne sacrificam pentru a putea întelege Creatia Lui Dumnezeu. Mai avem multe de descoperit pentru a putea întelege modul de functionare al Cosmosului în care traim.
|
|
| pus acum 20 ani |
|
